Istoriile lui Roderick

Aprilie 23, 2010

Aprig şi aprins

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:10 pm

După DER ( Al. Ciorănescu ), „aprig” provine din lat. aprῑcus ( „expus la soare” ) , în timp ce „a aprinde” din lat. apprĕndĕre  ( < apprĕhĕndĕre ) .

„…Lat. apprĕndĕre, de la apprĕnhĕndĕre (Şeineanu, Semasiol., 181; Puşcariu 100; Candrea-Dens., 1448; REW 554; DAR), de unde provin, cu sensuri diferite, şi it. apprendere, prov. aprendre, fr. apprendre, sp., port. aprender. Totuşi, sensul rom. este deja romanic, cf. fr. prendre cu funcţie intranzitivă (le feu a pris), it. il fuoco é appreso, sp. prender.”

Avem, însă, şi în engleză „to catch fire”, în germană „feuer fangen” .

*

Latinescul „aprῑcus” are la origine PIE *apr „cald, lumină, cer” ( cf. starling.rinet.ru ). De ce nu ar avea cuvântul „a aprinde” aceeaşi origine ?

*

După S. Paliga, „aprig” pare înrudit cu „a apuca” , ambele fiind plauzibile relicte arhaice, autohtone, provenind dintr-o rădăcină ap- „a lua, a ţine” ( „ Etymological Dictionary of the Indigenous (Thracian) Elements in Romanian ” ).

*

O altă posibilitate ar fi, cred, ca „aprig” să aibă de-a face la origine cu tracul abro- ( provenind, după Pokorny – citat şi de I.I. Russu- din PIE *abh-r- „puternic, vehement” ) .

Poate că, sub influenţa lui „a aprinde” , -b- a devenit -p- în „aprig”.

În Dicţionarul lui M. Vinereanu apare cuvântul „abraş” ca derivat al PIE *abhro, în timp ce lui „aprig” i se atribuie o etimologie incertă.

În acelaşi dicţionar:  „Verbul rom. aprinde nu poate deriva din lat. appr(he)endere, ci este un derivat intern în limba română, de la prinde şi prepoziţia a (ad): în vechime când focul se aprindea cu cremenea şi amnarul, a prinde focul era echivalent cu a „prinde” o scânteie prin ciocnirea amnarului de cremene. Argumentul lui Ciorănescu cu expresia fr. „le feu a pris” este cel mult o dezvoltare paralelă, dar nu justifică originea rom a prinde din lat. *apprendere .”

*

În legătură cu „aprig” mai poate atrage atenţia cuvântul „a frige” ( PIE *bhrīg- , înrudit cu *bherǝg- ).

Probabil nicio legătură cu numele tracilor Brygi.

12 comentarii »

  1. În română există verbul „a frige”. Este posibil ca cuvântul „frig” să vină de la „a frige”. Când e ger spunem că „pișcă” sau că „frige”

    …………….

    În județul Alba există localitatea Abrud, care în latină i se spunea Colonia Auraria Maior. Probabil Abrud înseamnă „care strălucește ca aurul” sau „locul unde aurul strălucește” sau „strălucitor ca soarele”

    Comentariu de sabinus — Aprilie 24, 2010 @ 5:49 pm | Răspunde

  2. Prour e coradical cu eng.early și alb.herët(idem.). Ambele vin din IE *ay-er/n- morning
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=+++1&root=config

    PS: să nu-mi zici că ai ghicit-o și pe asta acum o sută de ani! :)

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 23, 2012 @ 5:07 pm | Răspunde

    • >>>>> IE *ay-er/n- morning

      Vezi și auroră

      AURÓRĂ, aurore, s. f. 1. Interval de timp, înainte de răsăritul soarelui, când există o lumină difuză în atmosferă, de culoare roșietică

      Probabil de aici vine și termenul de aur, metal prețios

      Comentariu de sabinus — Mai 23, 2012 @ 7:02 pm | Răspunde

      • Aurora vine dintr-o rădăcină IE care desemnează o culoare roșiatică, închisă, cf.lui Sorin Olteanu.Tot el explică foarte drăguț gîndirea dacilor privind mărțișorul : http://soltdm.com/langmod/romana/etim/barza.htm

        S-ar putea ca și eu să mă înșel asupra cuv. prour pentru că mai există o variantă amproor http://dexonline.ro/definitie/amproor
        S-ar putea să avem de-a face cu două rădăcini distincte: una IE *ay-er/n- morning și cealaltă *apr(warm,light,sky).
        amproor -„(în graiul ciobanilor) ceasul dintre 9 și 10 dimineață” cred că asta ar fi forma nazalizată din *apr deoarece orele astea sînt cele în care se încălzește și începe soarele să lumineze mai puternic.Nu poate fi din *ayer deoarece nu mai e chiar dimineață(deși se încadrează); nu mai e chiar dis-de-dimineață pentru un cioban care se scoală la șase sau mai devreme.
        amproor- ajunul lui Sf. Gheorghe (22 aprilie)
        amprór, (proor), s.n. – 1. Înțărcatul mieilor, care avea loc primăvara, de îndată ce se încălzea vremea
        ambele sugerează o perioadă de timp a începutului dar și cînd se încălzește.
        http://dexonline.ro/definitie/proor

        Concluzia e că am nevoie de o minte mai limpede să împartă corect etimologiile.

        Comentariu de Ioan Albu — Mai 25, 2012 @ 5:31 pm

      • – alb. prehër (rotacizare din prehën- bosom, lap; apron) se presupune a veni din *prōjena- „front”, un adj. din IE *prō – „forward, in front of, before”, behind (gr.proios- early; proi- early, in the morning; OHG fruoi)
        – alb. prej- prep. – „to, towards; from, out of”, identic cu gr.proi (proimos)
        Deci sensul lui prour putea fi acoperit în daco-romînă și fără greacă (πρώιμος, πρόωρος), construit la fel ca autohtonul pururea (străromân *porure la I.I.Russu). Posibilă o suprapunere între greacă și daco-română, dar de ce ar lua păstorii termeni grecești pentru activități ancestrale? Și de unde, o traducere grecească a Bibliei, din greaca bizantină?
        E interesant și reg.împlour „În Trans. (Jiŭ) împlour, udatu obișnuit cu apă la sfîntu Gheorghe.”
        IE: *plōw- to pour, to wash
        nu poate fi o derotacizare atipică împlour- împroor/împrour- prour, căci sensul e clar legat de radicalul respectiv.

        Comentariu de Sorin5780 — Iulie 21, 2013 @ 11:02 am

      • Împlour ar putea fi la modul participiu dacic ( împlouat), unde doar albaneza folosește curent sufixul -ur pentru acest mod. Și la fel de des *en („n,m” la albanezi și „în, îm” la români)

        Comentariu de Sorin5780 — Iulie 21, 2013 @ 11:10 am

  3. S-ar putea să avem aici (amproor)un produs al gîndirii tracice care se suprapune peste lat.aprilis, ambele din IE *apr referitor la căldură. Nu cred în etimologia aia etruscă.

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 25, 2012 @ 5:39 pm | Răspunde

  4. aprig ar putea fi legat de prigoare(prigorie) din http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/nostr/nostret&text_number=+308&root=config
    Cred că-n cazul lui prigoare se face o confuzie.
    http://dexonline.ro/definitie/prigoare

    Comentariu de Ioan Albu — Iunie 2, 2012 @ 6:05 am | Răspunde

  5. […] Ambele identificări ar putea converge spre o interpretare: originea într-un PIE *apr- ”warm, light, sky” (arm. arphi ”cer, eter”, hitt. happarnuwasha- ”rază de soare”, lat. apricus ”însorit, cald, fierbinte”; vezi și https://hroderic.wordpress.com/2010/04/23/aprig-si-aprins/ ). […]

    Pingback de Aprus | Istoriile lui Roderick — Iulie 6, 2013 @ 9:59 am | Răspunde

  6. Un exemplu în legătură cu rădăcină ap- “a lua, a ţine” ( “ Etymological Dictionary of the Indigenous (Thracian) Elements in Romanian ” )

    Ex. „A făcut „Hap!” și l-a luat!”

    HAP interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de apucarea sau de înghițirea rapidă a ceva. – Onomatopee.
    Sursa: DEX ’98 (1998)

    Comentariu de sabinus — Iulie 6, 2013 @ 4:40 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: