Istoriile lui Roderick

Mai 3, 2010

Sfântul Hristofor şi căpcăunii

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 7:37 pm

În data de 9 mai este prăznuit, după Calendarul Ortodox, Sfântul Mucenic Hristofor „sfântul cu cap de câine”

( http://www.crestinortodox.ro )

Diverse tradiţii antice relatează existenţa unui trib al „chinocefalilor”, situaţi pe teritoriul Indiei sau Pakistanului:

„Tzetzis, un comentator istoric bizantin, se refera la acestia ca la niste locuitori ai Indiei, in zona actualului Pakistan. In varianta greceasca a vietii Sfantului Hristofor, se spune ca a venit in lumea romana trecand prin desertul Persiei, iar Marco Polo ii mentioneaza pe acestia drept locuitori ai insulelor din Oceanul Indian. Se poate ca acestia sa fie vietuitorii acelorasi triburi pe care le-a intalnit si Alexandru cel Mare, in drumul sau spre tarmul marii de langa desertul Gedrosian (actualul Makran, in Pakistan)” (http://www.crestinortodox.ro )

Creştinarea chinocefalilor este atribuită Sfântului Apostol Andrei, acelaşi care a adus creştinismul pe teritoriul geto-dac:

Sfantul Andrei a fost infiorat atunci cand i-a vazut pentru prima data, motiv pentru care a si fugit inapoi, spre barca in care venise pana aici. Ajuns in barca el simte o mireasma placuta, ceea ce il face sa isi dea seama ca Insusi Domnul a fost Cel care a condus barca pana in acest loc. Astfel, incurajat in inima lui, el e intoarce la chinocefali. Ajuns intre ei, el isi da seama ca acestia erau deosebit de ospitalieri, doar infatisarea fiind ceva infiorator.” (http://www.crestinortodox.ro )

***

Înfăţişarea Sfântului Hristofor seamănă, deci, cu aceea a unui „căpcăun” din legendele populare:

căpcăún (căpcăúni), s.m. – 1. Monstru pe care fantezia populară şi-l imaginează cu cap de cîine, uneori cu patru ochi, cu ochii în ceafă, sau cu patru picioare, dar a cărui caracteristică principală este antropofagia. – 2. Poreclă pentru turci şi tătari, păgîn. – 3. Canibal, om crud. – Var. cătcăun, capcîn(e), hapcîn. – Mr. capdicine. Traducere din ngr. ϰυνοϰέφαλος „cap de cîine”, cuvînt intrat în limbă prin literatura populară (Cartojan, Alexandria în literatura romînă, Bucarest, 1910, p. 95; Tagliavini, Arch. Rom., XVI, 357). Este vorba de legenda medievală care situa oamenii cu cap de cîine în regiunile de nord ale Rusiei (cf. de ex. Historia de Adam de Brema (1066) sau mapamondul lui Juan de la Cosa). Finalul -un indică un tratament expresiv, cf. gărgăun. După Cihac, II, 39; din pol. kapkan, kapkon „zdrenţuros”, după Scriban, din lat. med. capcanus, v. tc. kapgan „căpetenie a avarilor”; după Pascu, Suf., 53, de la cap, cîine şi un.” ( DER, Al. Ciorănescu )

În legendele populare româneşti, căpcăunii apar ca prezenţă istorică – popor care a invadat în trecut Moldova şi a distrus cetatea Sucevei.

În legenda întemeierii Sucevei, căpcăunii sunt descrişi ca fiinţe cu cap de lup şi cu un singur ochi în frunte.

Probabil că „legenda medievală care situa oamenii cu cap de cîine în regiunile de nord ale Rusiei” îşi are sâmburele de adevăr, iar „căpcăunii” care, după legendă, au ars casele Sucevei şi biserica de lemn şi au dărâmat cetatea au fost un neam migrator ai cărui războinici purtau măşti de lup.

Tot după legendă, invazia căpcăunilor este anterioară celei a tătarilor – deci e vorba de migratori vechi, nu de evenimente din cursul evului mediu.

Un popor venit din stepa rusă – în care, în antichitate, trăia tribul „lykantropic” al neurilor , menţionaţi de Herodot.

Unele opinii susţin că neurii ar fi strămoşi ai slavilor, luând în considerare atât situarea geografică, cât şi faptul că legendele despre „vârcolaci” sunt des întâlnite la toate popoarele slave.

Războinici-lupi apar însă la popoarele germanice; sunt reprezentaţi şi pe Columna lui Traian, în scena 36 – probabil germani batavi ( vezi Michael P. Speidel – „Ancient Germanic warriors: warrior styles from Trajan’s column to Icelandic Sagas” ).

Un războinic cu „cap de lup” apare ca însoţitor al zeului Wodan pe un bronz din sec. VI, din Torslunda, insula Oland.
( wikimedia.org )

Nu e exclus ca acei „căpcăuni” care au devastat Suceava să fi fost goţi, războinici „ulfhednar”.

În ceea ce-i priveşte pe geto-daci, cred că legătura lor cu lupul este supraevaluată. ( Sursele antice nu menţionează o tradiţie „lykantropică” la daci, nici vreo legătură specială a lor cu acest animal mitic. Ipoteza că numele tribal al dacilor ar deriva de la cel al lupului – ca animal totemic- este discutabilă. Din reprezentările „dracones”-ului dacic, doar unele arată un cap de lup. )

***

Sursele hagiografice indică însă o diformitate fizică a Sfântului Hristofor, nu o mască de lup, asemeni războinicilor „ulfhednar”.

„Cel mai vechi manuscris haghiografic privind viata sfantului cu cap de caine apartine episcopului Teofil Indianul, in limba greaca, inca de pe la jumatatea secolului al IV-lea. Potrivit acesteia, Sfantul Mucenic Hristofor era un soldat originar din nordul Africii. Tanarul soldat avea un chip de nemaivazut, fata lui semana cu cea a unui caine, iar cuvintele ii erau stalcite. Cu toate ca acesta infiora pe tot omul care il vedea, el nu avea un comportament fioros. Prins de catre armata romana, el ajunge prizonier in temnitele unde crestinii erau adesea aruncati si ei. Intrand in contact cu iubitorii de Hristos din Antiohia, el se converteste la crestinism. In cele din urma, alaturi de multi alti crestini, si tanarul Hristofor va fi omorat pentru nelepadarea dreptei credinte.” (http://www.crestinortodox.ro)

Locul de origine al Sfântului Hristofor rămâne deci incert – la răsărit de deşertul Persiei ori nordul Africii.

Anunțuri

Lasă un comentariu »

Niciun comentariu până acum.

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: