Istoriile lui Roderick

Mai 25, 2010

Physical appearance

Filed under: Traco-geto-dacii,Uncategorized — Roderick @ 4:28 pm

În antichitate o opinie curentă era cea că „în Tracia toţi se nasc roşcovani” ( Firmicus Maternus ). Această afirmaţie, însă, e contrazisă de frescele trace înfăţişând în majoritatea cazurilor „bruneţi” , dintre care unii au tenul închis.

O frescă din mormântul de la Kazanlâk:

( sursa imaginii: http://www.ancient-bulgaria.com )

Fresce din kurganul de la Aleksandrovo:

( sursa imaginilor: wikipedia.org, resp. http://www.ancient-bulgaria.com )

În dicţionarul search.com găsesc că:

„Academic studies have concluded that Thracians had physical characteristics typical of Mediterreneans with dark eyes and hair. According to Dr. Beth Cohen, Thracians had “the same dark hair and the same facial features as the Greeks.” Furthermore, Dr. Aris N. Poulianos states that Thracians like modern Bulgarians belong mainly to the Aegean athropological type. „ ( cf. Cohen, Beth, ed., 2000, „Not the Classical Ideal: Athens and the Construction of the Other in Greek Art”, Leiden ;  Poulianos, Aris N., 1961, „The Origin of the Greeks”, Ph.D. thesis, University of Moscow)

O imagine clară – antropometric- a unui trac este dată de capul de bronz reprezentându-l pe regele Seuthes al III-lea ( http://en.wikipedia.org/wiki/Seuthes_III ):

(sursa imaginii:  flikr.com )

Un tip asemănător apare pe inelul de la Topolchane:

(sursa:  http://www.ancient-bulgaria.com )

Pentru a avea un ten închis şi un nas „coroiat” nu e nevoie, deci, să ne tragem din colonişti sirieni.

***

După C. Daicoviciu, „o descriere autentică şi necontroversată a tipului daco-getic nu există încă”.

Surse antice îi înfăţişează pe geţi cu părul blond ( „flavos Getas” – Claudianus ). Tendinţa istoriografiei româneşti a fost să fie de acord cu această descriere: „Înalţi şi robuşti, bărbaţii daci aveau, în general, pielea de culoare deschisă, ochii albaştri şi părul blond-roşcat.” (H.Daicoviciu, „Dacii” )

Pentru „robusteţea” dacilor stă mărturie columna lui Traian şi statuile de daci. Acestea însă pot descrie în cel mai bun caz doar înfăţişarea fizică a unor daci, în speţă unor membri ai tribului lui Decebal, a prizonierilor care fie reprezentau persoane de vază, fie impresionau prin ţinuta lor.

Personal, cunosc câţiva oameni (puţini, ce-i drept) care seamănă evident cu unii daci de pe columnă.

Dacă sursele antice sunt inexacte, posibil chiar greşite în ceea ce-i priveşte pe tracii sud-dunăreni ( aflaţi în vecinătatea lumii greco-romane ), e posibil să se înşele şi în privinţa dacilor.

Se pare că şi tipul mediteranean a fost mereu prezent pe teritoriul Daciei, din neolitic, trecând prin epoca bronzului şi până în epoca romană ( după cum o dovedesc puţinele schelete din morminte de inhumaţie, cum ar fi cele dintr-o necropolă dacică din perioada ocupaţiei romane, la Soporu de Câmpie, jud. Cluj şi mormintele tumulare de la Istria ( Dobrogea), atribuite traco-geţilor – cf. I.I. Russu, în „Limba traco-dacilor”).

Un amănunt care mă intrigă la reprezentările romane ale dacilor este absenţa calviţiei la toate personajele masculine. Ori dacii, în general, nu prea aveau chelie ( greu de crezut totuşi ), ori e vorba de războinici tineri la care „pleşuvia” nu s-a manifestat încă, ori chelia – în cazul în care exista – era ascunsă... sub căciulă ( nefiind exclus ca lipsa evidentă a părului să fi fost cumva dezonorantă pentru daci, părul capilar fiind un simbol solar ).

Anunțuri

18 comentarii »

  1. Pe Columna lui Traian apar daci cu chelie,deci să nu ne pripim cu „părul capilar fiind un simbol solar”<eu știam că ține de potența masculină să ai o coamă mare,ieri ca și azi.Acele statui erau de războinici,boieri etc..cred că ești de acord cu mine când spun că viața pe atunci era mult mai fizică,azi e plină de umflați cu fundul lipit de scaun..unde vrei să găsești figuri clasice? Apropo,d-na Udrea ar putea fi o statuie din aia dacă-i atașezi o barbă stufoasă și-i tai părul oleacă mai scurt :).Călărețul din a doua fotografie are un veston de paj medieval,ai observat?

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 25, 2010 @ 4:57 pm | Răspunde

  2. Arătaţi-mi daci cu chelie :) Eu chiar nu am remarcat. Dacă este cum spuneţi, am comis o gafă.

    D-na Udrea este probabil o „dăcoaică” veritabilă. Şi liberă, dacă este din Moldova.
    Dealtfel şi eu – cu mici ajustări de genul menţionat – semăn cu un dac de pe columnă.

    Comentariu de Roderick — Mai 25, 2010 @ 5:33 pm | Răspunde

  3. Fotbalistul Ştefan Iovan, în tinereţe ( aşa cum îi apare poza pe doza de bere Timişoreana ) semăna bine cu un dac comat statuar :) inclusiv tunsoarea.
    Mda, nu fac reclamă la bere, asta ar mai lipsi…

    Comentariu de Roderick — Iunie 1, 2010 @ 4:02 pm | Răspunde

  4. Ști că-mi aduce aminte de ceva interesant imaginile cu tracii,mai exact de celebrii mercenari traci PELTAS care și-au luat numele de la scuturile lor rotunde.La fel de celebre erau amazoanele care aveau ceva pelta mai speciale.Acum urmează partea interesantă, în dicționarul de regionalisme și arhaisme e acest PELTĂ (înv.)= scut mic, dar și pelta ca ..neologism. Care e adevărul la urma urmei, arhaism sau neologism?

    Comentariu de Ioan Albu — Octombrie 30, 2010 @ 9:13 pm | Răspunde

    • Repel în engleză înseamnă a respinge,rom.a păli ..oare acest pelta însemna a respinge și a lovi în același timp?

      Comentariu de Ioan Albu — Octombrie 30, 2010 @ 9:18 pm | Răspunde

  5. Despre „tipul fizic” al dacilor, două concluzii provizorii:
    1. populaţia din Dacia nu era în ansamblu omogenă
    2. în comunităţile locale populaţia era totuşi destul de omogenă (în puţinele cimitire traco-dacice de inhumaţie, scheletele aparţin majoritar unui singur tip, care diferă de la un sit la altul)

    Comentariu de Roderick — Iunie 8, 2012 @ 9:19 pm | Răspunde

  6. Originea engl. soap ar fi „O.E. sape „soap” (originally a reddish hair dye used by Germanic warriors to give a frightening appearance)” ( etymonline.com )

    Mă întreb dacă nu cumva obiceiul era răspândit şi la traci; nu e exclus ca părul „roşcovan” atribuit majorităţii tracilor să fi fost de fapt vopsit.

    Comentariu de Roderick — August 22, 2012 @ 10:32 am | Răspunde

  7. O explicație simplă a lipsei calviției la reprezentările dacilor poate fi faptul că acei războinici erau foarte tineri. Chelia apare rar la vârste de sub 30 de ani. Ori speranța de viață în epoca dacică putea fi de vreo 40 de ani; în mod sigur un ins de 40 de ani era ”bătrân”.

    Unii daci au bărbi foarte scurte, abia mijite. Nu cred că erau deliberat tunse așa, e vorba de adolescenți

    Comentariu de Roderick — Iulie 29, 2013 @ 2:07 pm | Răspunde

  8. Preferințe erotice moldovenești, exprimate într-un proverb:
    ”Când nu sunt ochi negri, săruți și albaștri” (Ion Creangă, Povestea lui Harap Alb; apare și într-o scriere a lui Costache Negruzzi).

    Ochii negri erau considerați în popor mai frumoși decât cei albaștri, fiind și mai rari (în Moldova cel puțin). E posibil ca această preferință să fi operat și o selecție în rândul femeilor alese ca neveste. Ținând cont că gena ochilor negri sau căprui e dominantă în raport cu cea a ochilor albaștri, cred că e posibil ca în trecutul îndepărtat românii să fi avut ochii mai albaștri decât acum.

    ”Moda” ochilor albaștri asociați unui ideal de frumusețe bănuiesc că începe în epoca romantică și ajunge pe la noi în veacul al 19-lea.

    Comentariu de Roderick — Octombrie 18, 2013 @ 11:45 am | Răspunde

    • Să nu uităm că tracii nordici sînt cuceriți de iranici veniți din nordul Mării Negre, care la rîndul lor sînt descriși drept blonzi, spătoși și foarte probabil ca mulți să fi avut ochii albaștri. Dacă în antichitate avem flavos getas sau dacus ar putea fi și contribuția iranicilor asimilați lingvistic și constituind pătura superioară.
      Nu cred că oamenii făceau atîta caz de aspectele exterioare ca azi, în schimb ochii deschiși la culoare plac pentru că e în firea noastră. Nu-i nevoie să apară o „modă” ca să îndrăgești ochii albaștri și simetria formelor feței. Problema e cînd ochii nu-s complementați de o minte ageră. :)

      Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 18, 2013 @ 8:15 pm | Răspunde

  9. Oamenii din tribul britanic al silurilor -care a opus o rezistență formidabilă cuceririi romane- sunt descriși ca bruneți, cu tenul închis și părul creț, contrar imaginii obișnuite a ”celtului”. Din acest motiv romanii le-au atribuit o origine hispanică:

    ””… the swarthy faces of the Silures, the curly quality, in general, of their hair, and the position of Spain opposite their shores, attest to the passage of Iberians in old days and the occupation by them of these districts; …” (Tacitus ,Annales – cf. http://en.wikipedia.org/wiki/Silures)

    Ca multe alte populații ei sunt mai degrabă ”celtizați” decât celți; probabil făceau parte din populația pre-celtică a insulelor britanice (poate ca și acei ”Black Irish”). Locuiau la limita de azi dintre Țara Galilor și Anglia; e plauzibil deci să fie o populație mai veche, așa cum galezii de azi sunt mai vechi decât englezii.

    Sunt sigur că romanii n-au întâlnit doar ”roșcați” și ”blonzi” în Dacia, ci și grupuri întregi de oameni cu caractere mediteraneene (dealtfel atestate arheologic).

    Comentariu de Roderick — Noiembrie 9, 2013 @ 12:11 am | Răspunde

  10. O trăsătură fizică rară (sau inexistentă?) în reprezentările plastice ale dacilor este nasul cârn. Aproape toți dacii au nasul destul de proeminent, drept sau acvilin.

    Interesant e că nasul cârn are uneori conotații negative în folclorul nostru, fiind asociat cu îngâmfarea, infatuarea (cf. expresiei ”a fi cu nasul pe sus”).
    S-ar putea specula și asocierea lui cu o populație străină devenită dominantă, dar nu știu dacă există suficiente dovezi pt această ipoteză.

    Comentariu de Roderick — Februarie 21, 2015 @ 2:38 pm | Răspunde

    • Urmăream ieri un filmuleț pe You Tube despre fizionomie și începuturile umanității și tipul propunea o idee nesusținută, dar care mi-a adus aminte de articolul ăsta, de fizionomia dacilor. Tipul spunea că abia după ce bărbații au început să mai piardă din hormonul androgenic, adică producea mai puțin, au început oameniisă coopereze și să dezvolte tehnologii noi și societăți închegate și numeroase.
      Tot aici spunea că odată cu scăderea acestui hormon bărbații dezvoltau capete mai rotunde, mai grațioase (zicea femine), iar fruntea își pierde treptat acele proeminențe osoase ale frunții caracteristice omul arhaic. Menționează și cele patru la sută din genom aparținătoare neandertalienilor.

      Am observat această prognație și la daci pe columnă sau printre statuile din Italia. Nu foarte des, dar destui. Să fie adevărată această corelație fizică? Am un coleg care prezintă toate aceste caracteristici.

      Comentariu de Sorin5780 — Februarie 21, 2015 @ 3:22 pm | Răspunde

  11. În partea a 4-a a ”Amintirilor din copilărie”, o remarcă interesantă a lui Luca Moșneagu:

    ” N-aș trăi la câmp, Doamne ferește! Halal pe la noi! Apele-s dulci, limpezi ca cristalul și reci ca gheața; lemne, de-ajuns; vara, umbră și răcoare în toate părțile; oamenii, mai sănătoși, mai puternici, mai voinici și mai voioși, iar nu ca iști de pe câmp: sarbezi la față și zbârciți, de parcă se hrănesc numai cu ciuperci fripte, în toată viața lor.”

    Diferențele de fizionomie între moldovenii de la munte și cei de la câmp sunt mai degrabă datorate unor origini diferite a populațiilor; și rușii, de exemplu, trăiesc la șes în condiții asemănătoare și nu sunt ”sarbezi la față și zbârciți” ca moldovenii de peste Siret, așa cum îi descrie moș Luca.

    Comentariu de Roderick — Iunie 2, 2015 @ 7:28 pm | Răspunde

  12. Geții descriși de Ovidiu aveau, se pare, un remarcabil păr pe piept:

    ”Quorum ut non timeas, possis odisse uidendo
    pellibus et longa pectora tecta coma. ” (Tristia, V, 10)

    Comentariu de Roderick — Iulie 20, 2015 @ 3:57 am | Răspunde

  13. Un pasaj curios din Pliniu cel Bătrân, Istoria Naturală, VII, 10, 50:

    ”It is universally known that well-formed parents often produce defective children; and on the other hand, defective parents children who are well formed, or else imperfect in the same part of the body as the parents. It is a well-known fact also, that marks, moles, and even scars, are reproduced in members of the same family in successive generations. The mark which the Daci make on their arms for the purpose of denoting their origin, is known to last even to the fourth generation.” (http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus%3Atext%3A1999.02.0137%3Abook%3D7%3Achapter%3D10)

    ”Iam illa vulgata sunt: varie ex integris truncos gigni, ex truncis integros; eadem parte truncos, signa quaedam naevosque et cicatrices etiam regenerari, quarto partu Dacorum originis nota in brachio reddita” (http://penelope.uchicago.edu/Thayer/L/Roman/Texts/Pliny_the_Elder/7*.html)

    Ar putea fi vorba de un semn din naștere care apărea pe brațele celor cu ascendență dacică, până la a patra generație (după Pliniu)

    Există și posibilitatea unei erori de copiere. Altă versiune latină a textului este următoarea:

    ”Iam illa vulgata sunt: varie ex integris truncos gigni, ex truncis integros eademque parte truncos; signa quaedam naevosque et cicatrices etiam regenerari, quarto partu aliquorum originis nota in brachio reddita. ” (”aliquorum” în loc de ”Dacorum”; http://www.loebclassics.com/view/pliny_elder-natural_history/1938/pb_LCL352.539.xml)

    Comentariu de Roderick — Iulie 21, 2015 @ 11:31 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: