Istoriile lui Roderick

Iunie 17, 2010

Al treilea daimon

Filed under: Kogaionon,Panteonul Dacic — Roderick @ 1:54 pm

Neconcordanţele dintre relatările lui Herodot şi cele ale lui Strabon despre Zalmoxis/Zamolxis se pot explica prin confuzia pe care ar face-o Strabon între Zamolxis şi Deceneu.

O altă posibilitate ar fi însă ca, în afară de Zalmoxis ( înfăţişat în „Istoriile” lui Herodot ) şi Deceneu ( personaj descris amplu în „Getica” lui Iordanes ) să fi existat la daci un al treilea mare reformator religios, cel descris de Strabon:

„Intorcindu-se la el in tara, s-ar fi bucurat de o mare trecere la conducatori si la popor — intrucit, intemeiat pe  semnele  ceresti, el  facea  prorociri. In cele din urma l-a convins pe rege sa-l faca partas la domnie, spunindu-i ca este in stare sa-i vesteasca vointa zeilor. Mai intii, [Zamolxis] s-ar fi facut preot al zeului cel mai slavit la ei, iar dupa aceea a primit si numele de zeu, petrecindu-si viata intr-o pestera, pe care a ocupat-o el si unde ceilalti nu puteau intra. Se intilnea rar cu cei din afara, cu exceptia regelui si a slujitorilor acestuia. Regele lucra in intelegere cu el, fiindca vedea ca oamenii ajunsesera [datorita lui] mult mai ascultatori decit inainte. Caci supusii lui credeau ca [regele] da poruncile sfatuit de zei. Obiceiul acesta a continuat pina in zilele noastre, pentru ca mereu se gasea cineva gata sa-l sfatuiasca pe rege —si acelui om getii ii spuneau zeu. Muntele [unde se afla pestera] a fost socotit sfint si s-a numit asa. I se zicea Cogaionon si la fel a fost si numele riului care curgea pe linga el. Pe cind domnea asupra getilor Burebista — impotriva caruia s-a pregatit sa porneasca divinul Cezar, cinstirea mai sus amintita o avea Decaineos. A dainuit la geti obiceiul pitagoreic, adus lor de Zamolxis, de a nu se atinge de carnea animalelor.”

Acest preot-astrolog ( calitate pe care Herodot nu i-o menţionează lui Zalmoxis ) a trăit într-o peşteră naturală ( nu într-o locuinţă subterană construită – cum aflase Herodot de la grecii din Pont). Muntele Sfânt Kogaionon, cu peştera sa, este menţionat doar de Strabon.

Numele de Zamolxis – la Strabon – nu coincide cu Zalmoxis –din textul lui Herodot -,  fapt care a generat multe discuţii în legătură cu forma originală a numelui. De bună seamă, Strabon cunoştea grafia „Zalmoxis” din scrierile lui Herodot; totuşi, el scrie „Zamolxis”.

Deşi pare (foarte) improbabil, nu e exclus totuşi ca Zalmoxis şi Zamolxis să fie personaje distincte.

Poate că asemănarea numelor autentice nu era atât de mare, însă a fost suficientă pentru a genera confuzia între personaje.

Coradical cu „Zalmoxis” este probabil numele regelui get Zalmodegikos; iar cu „Zamolxis” -poate fi numele zeiţei frigiene Semele, ori al râului Samos ( Someş ).

Ambele forme – cu origini şi sensuri diferite – puteau să apară în limbile traco-getice, iar numele de Zalmoxis şi  Zamolxis e posibil să fi fost purtate nu de unul, ci de doi mari preoţi geto-daci, aflaţi la distanţă – în timp şi spaţiu – unul de celălalt.


Anunțuri

8 comentarii »

  1. Există vreu text antic în care să apară faptul că Zamolxe i-ar fi învățat pe daci măsurarea timpului?
    Întreb acest lucru deoarece se spune că Zamolxe ar fi tot una cu Saturn / Kronos, zeul timpului (la romani / greci)

    Comentariu de sabinus — Iunie 26, 2010 @ 5:08 am | Răspunde

  2. Știi că noi n-am luat în calcul și o posibilitate pe cît de simplă pe atît de ignorată?
    Ar trebuie să-mi fie rușine la cît timp m-am căznit să învăț engleza în trecut și nu am remarcat chestiunea asta! ….SUMMIT….
    În latină summus e sinonim cu super și înseamnă cel mai înalt, peste măsură de înalt etc. iar franceza la păstrat în forma som/sum – vîrf de deal, cel mai înalt pisc(somete), în engleză summit e întîlnirea la cel mai înalt nivel.
    În sanscrită avem următoarele derivate: http://spokensanskrit.de/index.php?tinput=sumaa&direction=SE&script=HK&link=yes&beginning=

    Deci varianta Samolxe s-ar traduce folosind sufixul scito-iranic final (intuit de unii) „ cerescul împărat ” sau „ împăratul raiului și înălțimilor” „cel înalt ”.
    Pînă la urmă nu avem voie să atribuim acestui som/sum origine semitică pentru că e clar un compus IE foarte, foarte vechi.
    Cu puțantică ironie trebuie să remarc că unele zeități antice, daimoni și pers.ale mitologiei populare trebuiesc primenite un pic.Tracicul ZUML poate fi fi dintr-o rădăcină despre cer și înălțimi(exact pe dos), iar SEMELE a lunii(?) chiar așa se traduce conf.sanscritei..de ce nu și Zamolxe ?!
    Cînd zicem despre cineva că-i om de SAMĂ, indirect, noi refacem legătură cu un trecut imemoriabil .. dacă ne cădea și nouă un măr în cap precum lui Newton pricepeam mai repede.

    șum, șúmuri, s.n. (reg.) 1. spumă de pe laptele proaspăt muls. 2. rachiu tare; frunte(șoimi???). 3. rachiu slab (care curge la sfârșitul distilării). 4. miros. ..încă un cuvînt dacic conf.sanscritei. Avem într-adevăr un vocabular mult prea vechi.

    PS: ZALMOXE/SALMOXE și Zamolxe/Samolxe pot fi nume diferite pentru același zeu..unul se referă la calitatea protectivă și altul la partea cerească.

    Comentariu de Ioan Albu — Martie 28, 2011 @ 7:09 am | Răspunde

  3. Avem și a se semeți

    Dictionar: Dicționarul etimologic roman – DER
    semețí (-țésc, -ít), vb. – 1. A încuraja, a îndrăzni. – 2. (Refl.) A se mîndri, a se făli. – 3. (Refl.) A face pe grozavul, a-și lua nasul la purtare. – Var. sămeți, sumeți, sîmeți, și der. Sl. sŭmĕti „a îndrăzni” (Cihac, II, 336; Tiktin; Berneker, II, 47), cf. sb. smeti; probabil contaminat cu formația expresivă, sau cel puțin cu tratamentul expresiv al lui sumuța, asmuța, deoarece ar explica greu fonetismul rom. – Der. semeț, adj. (mîndru, arogant); semețește, adv. (cu îngîmfare); semeție, s.f. (mîndrie, fală, trufie, insolență).

    Munții semeți sunt cei înalți, care împung cerul (și-l sfidează prin asta)

    Comentariu de sabinus — Martie 29, 2011 @ 11:06 am | Răspunde

    • Probabil și samar are aceeași origine, cu înțelesul de creastă, culme de casă

      samár (samáre), s.n. – 1. Șa de povară, tarniță. – 2. Creastă, culme de casă. – Mr. sumar, sămar, megl. sămar. Sl. samarŭ „încărcătură” (Miklosich, Slaw. Elem., 44; Cihac, II, 324), cf. bg., sb., cr., slov., alb. samar, tc. semer, mag. szamar „măgar”, din mgr. σα(γ)μάριον (Meyer, Türk. St., I, 40; Vasmer, Gr., 129; cf. REW 7512). Der. din mgr. (Roesler 576) sau din tc. (Lokotsch 1883; Ronzevalle 101) este improbabilă, ca și originea rom. a bg. (Capidan, Raporturile, 210). – Der. însămăra, vb. (a pune samarul).
      Sursa: DER

      Comentariu de sabinus — Martie 29, 2011 @ 11:10 am | Răspunde

      • Iar Somalia este țara de pe înalțimi

        Comentariu de sabinus — Martie 29, 2011 @ 11:13 am | Răspunde

      • Somalia are o limbă hamitică înrudită de departe cu semiții, deci aici s-ar putea să o fi nimerit..prin răd.lor sam/șam- ..însemnînd poate promontoriu înalt, munți etc

        Comentariu de Ioan Albu — Martie 29, 2011 @ 11:31 am | Răspunde

      • Dacă „șam” înseamnă „munte”, iar „bal” înseamnă „alb”, atunci „șam – bal” înseamnă „muntele alb”. Dacă acest munte alb are și niște tuneluri subterane, atunci este de înțeles de ce acest munte alb a fost confundat cu o misterioasă lume subterană (cunoscută sub numele de Sham -balla)

        Dacă „șam” înseamnă „munte”, iar „bal” înseamnă „stăpân”, atunci „șam – bal” înseamnă „muntele stăpân”. Adică un munte mai mare peste alți munți, mai important decât alți munți; dar și un munte unde se afla stăpânul, șeful, sacerdotul cel mare

        Comentariu de sabinus — Iunie 21, 2011 @ 5:49 pm | Răspunde

  4. Cu o eventuala corectie aplicata primei vocale, numele lui Zamolxis ar putea trimite la iarna ( rad. PIE *g’heim-, *g’hyem-).

    Let. ziemeļu „nordic”, žiemà „iarna”, avest. zǝmaka- „viscol”, v. ind. hemantá- „iarna”, numele galic Giamillus, alb. dímër „iarna”, lat. hiemis „iarna”, dar si „an”. Dealtfel in alb. numele lui Mos Craciun este Babadimri.

    Zamolxis poate fi un nume al unui zeu al iernii, identificabil cu Cronos – Saturn.

    Comentariu de Roderick — Iunie 21, 2011 @ 3:09 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: