Istoriile lui Roderick

Iunie 22, 2010

Vulturul cu corn

Filed under: Panteonul Dacic — Roderick @ 10:33 am

În mai multe reprezentări atribuite geto-dacilor apare un vultur cu creastă sau corn. El ţine în cioc un peşte şi în gheare un animal terestru ( iepure ? ).

Imaginea apare pe coiful de la Peretu, pe un pocal de la Agighiol, pe un pocal de la Rogozen, pe coiful păstrat la Detroit şi pe un pocal păstrat la Metropolitan Museum din New York ( piesele din muzeele americane fiind găsite în zona Porţilor de Fier ) –  cf. I.H. Crişan, „Civilizaţia geto-dacilor”.

( coiful de la Peretu, de la http://www.cjteleorman.ro )

Cornul îmi pare similar celor cu care sunt dotaţi, în alte reprezentări geto-dacice, ţapii.

E plauzibil deci să fie vorba de un corn ( cum afirmă şi I.H. Crişan ), nu de o creastă. Sau, poate, de două coarne ( suprapuse în profil); un posibil animal mitologic „hibrid”, deci.

Un vultur cu şarpe în cioc apare pe una din falerele de la Lupu ( aici, însă , pasărea nu mai are corn).

Zeul reprezentat pe cnemida 1 de la Agighiol ţine în mâna dreaptă tot un vultur cu creastă. Personajul similar de pe coiful de la Băiceni ţine rhytonul invers, iar vulturul din dreapta e reprezentat fără creastă.

***

Un posibil corespondent al „vulturului cu corn” este, în spaţiul Indiei, pasărea mitică  Garuda.

„Throughout the Mahabharata, Garuda is invoked as a symbol of impetuous violent force, of speed, and of martial prowess. Powerful warriors advancing rapidly on doomed foes are likened to Garuda swooping down on a serpent.”  ( http://en.wikipedia.org/wiki/Garuda )

( sursa imaginii: wikipedia.org )

( sursa imaginii: http://www.asianart.com )

Garuda apare pe stema Indoneziei, care seamănă oarecum – într-un mod straniu – cu cea a României, dacă luăm în considerare şi includerea unui bucran în compoziţie:

( sursa imaginii: wikipedia.org )

***

Un vultur cu o creastă impozantă este Lophaetus occipitalis , specie care trăieşte în Africa, la sud de Sahara:

( sursa imaginii: wikipedia. org )

( sursa imaginii: istockphoto.com )

Depărtarea geografică, însă, face puţin plauzibil ca această specie să fie sursa de inspiraţie a reprezentărilor „vulturului cu corn”.

Specia africană locuieşte şi zona de unde au plecat primii oameni din Africa. Dacă s-ar putea dovedi că această imagine – a vulturului cu creastă sau corn-  s-a perpetuat într-o mitologie ancestrală… prea puţin plauzibil, totuşi.

*

O creastă mult mai mică are vulturul pescar (Pandion haliaetus) , întâlnit şi în Europa ( inclusiv în nordul Mării Negre )

(sursa imaginii: wikipedia.org )

Ţinând cont de faptul că în „meniul” vulturului-pescar felul principal e peştele, iar vulturul din reprezentările geto-dace are un peşte în cioc, e posibil ca această specie să fi inspirat mitologia geto-dacilor.

*

Privită din profil , bufniţa mare pare că are şi ea o creastă

(sursa imaginii: http://del.typepad.com )

Reprezentarea din profil ar fi însă, cred, atipică pentru ea; nici nu are în meniul obişnuit peştele, deci cred că poate fi exclusă din lista posibilelor „arhetipuri” ale vulturului cu corn.

Anunțuri

5 comentarii »

  1. Foarte important.

    Pandion haliaetus a existat in Retezat; a fost observat de naturalistul Csato, mentionat de Alexandru Borza.

    Comentariu de Roderick — Septembrie 4, 2010 @ 10:24 am | Răspunde

  2. Cred că-i vorba de o bufniță sau de un vultur, animale mitologice foarte vechi. Au ciocul înconvoiat, deci elimini corbul, egreta mică(are moț) sau ..etc.
    De acord că cele mai multe creaturi de pe coifuri au putere de simbol, dar poate e vorba de influența iranică aici.Acel soldat de pe un coif sacrifică oaia sau berbecul cu un akinakes tipic lor și poartă o cămașă de zale, iar specifică sciților.
    Mi se pare un pic ciudat alăturarea unei păsări, unui iepure și un pește.Poate e vorba de „cer, pămînt și apă” pur și simplu.Întreg coiful ar trebui să spună o poveste folosind simboluri evidente tuturor în lumea antică.
    Țin minte un episod în care sciții avertizau pe persanii lui Darius veniți prin Balcani să-i atace cu un set de obiecte, fiecare reprezenta un simbol.Tălmăcirea e dată de cineva, parcă un grec sau scit din armata lui Darius…ceva în genul „nu vă puteți ascunde în pămînt, apă sau cer de noi dacă ne înfruntați”.
    Încă ceva haios, cred că înțeleg acum utilitatea acelor scuturi cu o tăietură laterală semi-circulară purtate de unii traci și greci.Priviți cum e folosit în această ipostază scitică: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/15/Scythian_comb.jpg
    PS: nu știu dacă acele așa zis coarne nu-s de fapt limbi de foc.Cerbul de ex. pare mai degrabă un fel de ibex cu coarnele alea mari, dar de ce are „flăcări” care-i ies din gură, spate și piept?
    Mai e și un fel de maimuță cu aripi.Poate că e vorba de reprezentări importate din Egipt sau Asia de acei „înțelepți călători” sau inițiați.

    Comentariu de sorin5780 — Noiembrie 3, 2012 @ 3:21 pm | Răspunde

  3. Șarpele prins de vultur ar putea fi de fapt un pește care seamănă cu un șarpe, un țipar sau o anghilă -v. de ex. imaginea de aici:

    Comentariu de Roderick — Martie 11, 2015 @ 9:56 pm | Răspunde

  4. […] vultur cu coarne apare și în plastica geto-dacă (v. https://hroderic.wordpress.com/2010/06/22/vulturul-cu-corn/), așa încât mă întreb dacă nu cumva e vorba de legendarul […]

    Pingback de Tragopan | Istoriile lui Roderick — Iunie 17, 2015 @ 3:38 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: