Istoriile lui Roderick

August 5, 2010

Trăsnete şi ciuperci

Filed under: Panteonul Dacic,Traco-geto-dacii — Roderick @ 5:47 pm

După o credinţă prezentă la greci, romani şi chiar în India, Oceania ori Mexic, apariţia şi creşterea ciupercilor nu e datorată atât ploii, cât trăsnetului ( vezi  studiul de aici ).

Acest fapt se reflectă în etimologia numelor unor ciuperci. Din studiul menţionat mai sus

„In Russian, for example, one finds such typical names for mushrooms as gromovik (from grom ‘thunder’) and dofdevik (from dofd’ ‘rain’), etc., and the Russian term for ‘sunshower’ is gribnoj dofd’ lit. ‘mushroom rain’. Among the Maoris whatitiri signifies ‘thunder’ and ‘mushroom’, and the name of the mythical ancestress is Whatitiri, her grandchild Tawhaki being furthermore linked with lightning by the fact that lightning-bolts are emitted from his armpits.” The Pampango name for mushroom contains the element kulog ‘thunder’, as do certain Chinese names transmitted in Tile History of Mushrooms, a Japanese work written in 1811, such as Lei-ching T’an’Thunder-aroused mushroom’, Lei-sheng Chiin ‘Thunder-peal mushroom’, etc. In a series of Altaic cultures the mushroom is correlated through its name with the sky: cf. Mongolian tengriinku, which is related to tengriin ‘celestial’, tengri ‘sky’ (see Potanin 1883: 132-138), and
so on.”

S-ar putea găsi urme de trăsnet sau fulger :) în numele unor ciuperci de pe la noi ?

E tentant – dar prea „albastru” – , de exemplu, să găseşti în ghebe (Agaricus melleus) o înrudire cu numele lui Gebeleizis, ori în băloşei ( Russula foetens ) pe cel al zeului Belenus ( PIE *bhela- ; ori, dacă e vorba de tunet, PIE *bhel-) . Sau în porconi ( Sarcodon imbricatus ) numele lituanianului Perkunas – şi el un zeu al trăsnetului. Sau, în bureţi, PIE *bhūr- ( furtună ) – din care provine rom. „bură” ( care are sensul vechi de „furtună” ).

Cum în română există cuvântul „zgriminţieş” ( probabil din PIE *ghreme- ), e interesant de văzut dacă vreo denumire populară a unei ciuperci conţine acest „grim-„.

*

Episodul soliei burilor germanici – în primul război cu Traian – care duc împăratului roman un mesaj scris pe o  ciupercă mare ( burete ? ) mi se pare foarte interesant.

De ce o ciupercă ? să fie legată de o divinitate a tunetului şi trăsnetului, venerată de buri ( şi poate şi de daci ) ?

Sau, poate, să fie vorba ( şi ) de un simbol al păcii şi echilibrului – având un corespondent în credinţa chineză după care ciupercile pot creşte doar în vremuri de pace  ?

9 comentarii »

  1. ,,Gebeleizis” ar putea proveni din radicalul IE ,,*g’heib”= ,,fulger” sau ,,lumină”.

    Comentariu de matei — August 5, 2010 @ 6:30 pm | Răspunde

  2. Zgrimințieș cred că e unicat în graiul nostru. Nu cred că mai e un alt cuvînt pentru fulger/trăsnet din ie ghreme. Acel „z” e un fel de „ex” latin (out off) iar restul pare să iasă din limbile germanice : http://www.etymonline.com/index.php?term=grim&allowed_in_frame=0
    deci ori însemna aducător de trăznet puternic ori furios, dușmănos : http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/germet&text_number=++1163&root=config
    Dacă e localizat numai în Apuseni poate fi un relict germanic, gepid sau gotic.

    Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 1, 2011 @ 8:10 pm | Răspunde

    • „..patronimului Gherman, care ne amintește de numele popular al sãrbãtorii/ ,,Ghermãn”, ziua numitã ,,de trãznet” când e interzis sã se lucreze. mai cu seamã, la munca câmpului.”

      Vechiul nume latin trebuie să fi amintit un vechi nume autohton al trăznetelor sau un apelativ al unui zeu al trăznetelor.
      Alb. gjëmoj – thunder, rumble, roar, grumble, resound, brattle
      gjëmim – thunder, roar, roaring, rumble, peal, boom

      lat.gemo e prea slab ca să stea la baza termenilor albanezi.

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 26, 2015 @ 12:39 pm | Răspunde

  3. S-ar putea ca Gebeleizis să fie o metaforă, cum ar fi „aruncătorul de fulgere” dar cu mențiunea că aceste fulgere pot fi anumite sulițe,ca o fuște arhaică… în albaneză (rrufeja-fulger) iar în română fulger- săgeată. Ar fi identic cu Zeus Astrapios „lightninger” ori Brontios „thunderer”.
    PIE *ghabholo- „a fork, branch of a tree”: http://www.etymonline.com/index.php?term=javelin&allowed_in_frame=0
    La celți era o suliță ușoară de aruncat, probabil așa cum era rhomphaia tracică înainte de a se transforma în sabie lată.
    giudeá, giudéle, s.f. (înv.) suliță, lance. ?
    Așa se explică și forma Zibelthiurdos (Zibelthurdos or Zbelsurdos)- „care aruncă fulgere/sulițe” (germ.stürzen -http://translate.google.com/?hl=en ) ȘTURM s. v. asalt, atac, iureș, năvală, năvălire. ?
    rom. turdulucá, turdulúc, vb. I (reg.) a rostogoli; a (se) tăvăli.?
    Luînd această idee și aplicînd-o pe Gebe-leizis am putea presupune că leizis ar corespunde eng.lay http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=lay&searchmode=none sau http://www.etymonline.com/index.php?term=lie&allowed_in_frame=0
    poate înseamnă „prăvălește”, aruncă la sol.
    PIE *legh: Hittite laggari „falls, lies,” Gk. lekhesthai „to lie down,” L. lectus „bed,” O.C.S. lego „to lie down,” Lith. at-lagai „fallow land,” O.Ir. laigim „I lie down,” Ir. luighe „couch, grave

    Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 31, 2012 @ 3:14 pm | Răspunde

  4. Zgrimințieș ar putea conține sufixul -tis : http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Indo-European/-tis
    *(é)-tis „Derives abstract/action nouns from verb roots”
    cum ar fi următoarele: *men- to think (a gândi) și mentis- thought (gând) (lit.mintis, lat.mentis, sansk.mati, sl.mĭněti )
    *gʷem- to step (a păși) și *gʷémtis- step, act of walking (pas, pășire) > a jimi (-esc) și jumet?
    *ghreme- to thunder (a fulgera) și … *ghrementis- thunder (fulger) conf. Russ gremětь

    Oare o preluare din slavă ar fi palatalizat sufixul de infinitiv slavic -ti să dea zgrimințieș sau e sufix -tos (sinonim -nos) de formare a adj.din verbe?
    Cred că acest „-tos” a format un porcoi de cuvinte în albaneză sub forma -të, deci n-avea motive să devină -ți la noi (eventual un dacic -tas și -tă ca la alb.)
    Ce o fi cu acest sufix adj. -eș, -aș sau -iș întîlnit destul de des uneori: radaș- frumos, curat (sl.rad- glad/bucuros; o paralelă ca între bucuros și alb. bukur (frumos); aveam noi înțelesul ăsta în numele Rada, Radul?), bălaș, bodiș- bulbucat, mare, crescut gârdí, gârdesc, vb. intranz. – A lătra.(sau IE *garǝ-)

    Comentariu de Sorin5780 — Martie 25, 2013 @ 4:38 pm | Răspunde

    • S-a pierdut jumătate din comentariul meu pe drum, deci iată-l:

      Ce o fi cu acest sufix adj. -eș, -aș sau -iș întîlnit destul de des uneori: radaș- frumos, curat (sl.rad- glad/bucuros; o paralelă ca între bucuros și alb. bukur (frumos); aveam noi înțelesul ăsta în numele Rada, Radul?), bălaș, bodiș- bulbucat, mare, crescut gârdí, gârdesc, vb. intranz. – A lătra.(sau IE *garǝ-.

      Comentariu de Sorin5780 — Martie 25, 2013 @ 4:43 pm | Răspunde

      • F..k!
        Cîteva citate:
        „solomonari investiţi cu puteri magice, sunt cunoscuţi în credinţele populare sub diferite nume precum: grindinari, hultani, gheţari, izgonitori de nori, salmani sau zgrebunţaşi. ”
        „A zgrebunţa” este o variantă a termenului popular „a zgrăcina”- a chema necontenit, a invoca, a striga tare şi de multe ori (numele cuiva)” ..mă îndoiesc, poate e paralela acestui reg. gărván, -i, s.m. – (mit.) Strigoi, muroi (zgrevunțaș?); dar zgrăcina e important.

        a zgrăcina are coradical alb. gërthas- „shout, scream, cry”. IE: *garǝ-, *grā-/*grē- to shout (IE *ghreme- e o paralelă IE)
        Să aibă zgrimințieș parte cu vb. a zgrăcina însemnînd „cei invocați” sau se traduce „cei care strigă, invocă” ?

        Iată sufixul IE -tis în acțiune la albanezi: – gërthas ( past tense gërthita, participle gërthitur)- to shout,yell
        – gërthitje (shout)

        PS: IE *greid- to shout (Proto-Germanic: *krītan-, *krīskan-, *krīstan-vb. to shout; it.gridare ) > gârdí, gârdesc, vb. intranz. – A lătra.(sau IE *garǝ-)

        Comentariu de Sorin5780 — Martie 25, 2013 @ 4:44 pm

  5. Am citit un comentariu destul de interesant al unui Vinereanu. Nu știu dacă e același tip care a scos un dicționar privind lexicul dacic din română, dar în fine, ridică o problemă importantă: scrisul la daci. http://ioncoja.ro/publicistica-varia/nu-ne-a-ramas-niciun-testament-de-la-traian/

    Am mai citit de vizita unei delegații chinezești care atinge Marea Neagră puțin înainte de războaiele daco-romane. Se dorea fundamentarea unor relații directe care să ocolească intermediarii de pe Drumul Mătăsii. De atunci au rămas chinezii cu „Daqin” și credeau că vorbesc de Imperiul Roman. http://en.wikipedia.org/wiki/Daqin
    Am o puternică intuiție că vechii daci aveau o formă de scriere, iar temelia au pus-o *Dekenais și *Buirebista(s)
    Sigur nu erau daci de rînd cei care ar fi înmînat o „carte” regelui Decebal, ci elita centrelor tribale. Mă gîndesc că multe ar fi avut un subiect administrativ sau militar, poate chiar și plîngeri. Întrebarea e dacă foloseau o limbă de circulație(greaca, latina) și/sau un dialect nord tracic. Nu ar fi avut nici pe departe avenrgura pe care o presupune acel Vinereanu în comentariul său.

    Pe ce suport ar fi scris aceștia? Transformau pieii de oaie în foi de pergament așa cum făceau călugării din peninsula Sinai? Scriau pe un suport de pînză sau pe tăblițe de lemn? Sigur nu foloseau ciuperci decît pentru a transmite un mesaj simbolic. :)
    Ce zi epocală am avea cînd reușesc arheologii să scoată cîteva inscripții, ceea ce cu siguranță vor face. Sînt peste o sută de ani la cumpăna între milenii în care dacii au avut unul sau mai multe regate. Administrația sau evidența nu se ține cu memorie bună, ci cu scripte. Măcar inventau ceva similar sforilor incașe cu care țineau o contabilitate macro.

    Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 1, 2013 @ 12:19 am | Răspunde

  6. Cuvântul din comentariile tale de mai sus (@Sorin5780)

    ”gârdí, gârdesc, vb. intranz. – A lătra: „Și câinele rău gârdé” (Memoria 2001: 105). – Din gârbi „a lătra, a sări pe cineva, a se arunca în spinarea cuiva” (în Trans. și Bucov.), de la gârb „spinare” (DER).” (DRAM; dexonline.ro)

    Cred că în limba română standard ar fi fost *gârghi, varianta cu -di reflectând o transformare proprie graiului maramureșean (cf. măderan -măghiran ș.a.)

    Origine f. probabil onomatopeică; poate PIE ger-2 ”to shriek” (Pokorny) sau variantele care apar pe starling.rinet.ru în legătură cu ea (*garǝ-, *grā-/*grē- ”to shout”, *greid- to shout -pe care le-ai menționat- sau *gArg-, care ar corespunde cu *gârghi). Sau gru- ”grunting” (Pokorny)/ *grud- ”to shout” ( starling.rinet.ru).

    Altfel, cred că s-ar putea lega și de cuvinte latine, gurgulio, gurguliare (PIE *gʷergʷ- ”throat, neck”); din *gurgliare ar putea ieși ”a gurghi”, ”a gârghi”, ”a gârdi”. În engleză există ”gargle” și ”gurgle”, posibil legate de aceeași rădăcină, la origine fiind latina.

    Comentariu de Roderick — Martie 29, 2015 @ 3:59 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: