Istoriile lui Roderick

August 13, 2010

Retevei şi toroipan

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:09 pm

Un cuvânt de pe plăcuţele de la Sinaia – rotopano –  i-ar desemna pe soldaţii care poartă buzdugane ( cf. bibliotheca-dacica.ro ).

Dan Romalo pune în legătură rotopano cu „toroipan” , cuvânt însemnând ciomag, bâtă. O metateză, deci.

În DEX 98 este menţionat cu etimologie necunoscută:

TOROIPÁN, toroipane, s.n. (Reg. și fam.) Ciomag, măciucă, bâtă. ♢ Loc. adv. Cu toroipanul = cu forța. – Et. nec.”

În schimb DER ( Al. Ciorănescu ) îi găseşte originea în neogreacă:

toropálă (-le), s.f. – Ciomag, bîtă. Ngr. τό ρόπαλον, cu aglutinarea art. (Candrea, GS, VI, 326). – Der. toroipan, s.n. (măciucă), prin schimb de suf. (expresia cu toroipanul „cu ghiotura, cu grămada” este o transpunere a expresiei ngr. μέ τό παράπανω „cu ghiotura”); toroipăni, vb. (a aduce în stare de amețeală, a lăsa fără simțire; a cuprinde, a copleși, a învinge; a strivi, a zdrobi; refl., înv., a se exalta, a-și ieși din fire), probabil de aceeași origine (dar cf. rus. toropitĭ „a se zori”, sl. utrŭpĕti „a ameți”; Cihac, II, 418; Tiktin); toropeală, s.f. (moleșeală; somnolență).”

*

Revenind la „rotopano” , cuvântul ar putea trimite spre PIE  rēt-, rōt-, rǝt- „par, trunchi”.

Din această rădăcină provine, cred,  „retevei” ( menţionat cu „et. nec.” în DEX 98 )

După DER,

„retevéi (retevéie), s.n. – Par, resteu, scurtătură. Origine necunoscută. Etimonul sl. (Cihac, II, 311) pare dubios. După Bogrea, Dacor., I, 271, din mag. retesz-fej, cf. retez. Ar putea fi în loc de *restevei, dim. de la resteu, dar der. nu pare normală.”

Al doilea formant  „-pano” este probabil acelaşi din  „jupân” şi „stăpân„.

După lingvistul Sorin Paliga, cele două cuvinte sunt autohtone ( posibilitatea ca „jupân” să fie cuvânt dacic nu e exclusă nici chiar de Al. Ciorănescu !); „-pân” ar proveni, după S. Paliga, din  IE *pā ‘to protect, to feed’.

Se conturează aşadar o etimologie destul de plauzibilă a lui „rotopano” – „cei care apără, protejează cu buzduganele”.

Spre deosebire de „stăpân” şi „jupân”, cuvântul a dispărut din română… în cazul în care a existat (plăcuţele de la Sinaia fiind un subiect controversat ).

Sau, poate, dispariţia lui nu e completă, cuvinte ca „toroipan”, „toropală” reflectând de fapt vechiul „rotopano”.

*

Numele unui trib dacic – ratacensii – ar putea avea de-a face cu rădăcina *rēt , dacă măciuca ori buzduganul le era o armă caracteristică.

Similar, numele mocanilor derivă din „moacă” (măciucă ), ceea ce – pentru cei mai optimişti  – ar fi un motiv să caute o înrudire între ratacensi şi mocani…

Anunțuri

19 comentarii »

  1. P.S.
    Există aşezarea Rotopăneşti ( jud. Suceava ); acolo s-a descoperit un pandantiv de aur ( de provenienţă hunică ).

    Comentariu de Roderick — August 20, 2010 @ 11:52 am | Răspunde

  2. Incepusem un articol pe tema rotopanilor si salicerilor, dar, ca multe altele, inceput a ramas. E o diferenta între ghioaga si buzdugan, pe care n-am apucat sa o precizez în text. Iata un fragment din viitorul articol:

    1. Despre existența unui străvechi antroponim Rotopan știm din mai multe izvoare. Cea mai veche atestare a numelui pare să dateze din secolul al-14-lea, când este pomenit un boier Rotopan într-un uric al lui Bogdan-Vodă de la anul 1365. Numele reapare în documente până în secolul al 18-lea, apoi este din ce în ce mai rar. Astăzi este practic necunoscut. În schimb a devenit frecvent numele derivat Rotopănescu, existent și astăzi, de unde și toponimul Rotopănești din județul Suceava. Substantivul comun care putea să fi stat la baza acestui nume nu este atestat, prin urmare sensul pe care putea să-l fi avut este total necunoscut. Se poate presupune totuși că este vorba de un cuvânt compus, roto-pano,

    2. Unul dintre cuvintele care apare destul de des în inscripțiile de pe plăcile de la Sinaia este rotopano, cu variantele fonetice și/sau morfologice rotoipano, rotopeneo. Dan Romalo traduce acest cuvânt prin „buzdugănari”, „luptători cu buzduganele”. În unele imagini cuvântul însoțește reprezentarea unor grupuri de luptători cu ghioage ghintuite. „Rotopanii” par să fie, așadar, trupele de luptători cu ghioaga. Aceasta era cu siguranță și un însemn nobiliar în tradiția noastră străveche, fapt transmis în folclorul nostru și în basme, unde buzduganul era însemnul împăratului. Regăsim ulterior buzduganul ca însemn al puterii domnești. În placa nr. 129 cei 15 „hiliarhi”, căpeteniile cele mai importante din subordinea lui Burebista, sunt înfățișați purtând o astfel de ghioagă ghintuită.

    3. Dan Romalo pune în legătură cuvântul rotopano cu rom. toroipan, al cărui sens este „ciomag, măciucă, ghioagă”. Legătura este greu de ignorat, mai ales că si din punct de vedere fonetic asemănarea este foarte mare, singura diferență remarcabilă fiind dată de metateza primelor două silabe. Acest tip de metateză este un accident fonetic, dar există destule cazuri similare în limba veche care să justifice o astfel de soluție. E posibil ca metateza silabelor să fi fost un fenomen nu tocmai izolat în substrat, dar să nu mai fi fost viabil în straturile ulterioare. De ex.: rom. măgar îi corespunde alb. gomar, rom. coborî are o variantă veche pogorî, rom. găvan și văgăună aparțin aceleiași familii. E posibil ca tot de o metateză să fie vorba și în cazul rom. brusture, căruia îi corespunde cu siguranță cuvântului dac atestat de izvoare riborasta (glosat arctium, care înseamnă exact „brusture”). Probabil mai există multe astfel de exemple în limba populară, în straturile cele mai vechi.

    4. Cuvântul toroipan are etimologie necunoscută, semn că poate fi extrem de vechi, cu șanse reale să aparțină fondului dacic. Spre deosebire de sinonime mai recente precum buzdugan sau ciomag, toroipan intră și în compunerea unei locuțiuni adverbiale, cu toroipanul „cu forța”. Numele de familie Toroipan este astăzi destul de frecvent. Când anume a avut loc metateza de la roto(i)pan la toroipan? E dificil de dat un răspuns, dar, dat fiind că vechea formă, rotopan, nu este atestată ca substantiv comun, e posibil ca transformarea să fie foarte veche. Cuvântul a supravițuit doar în sfera onomastică, unde numele s-a transmis din generație în generație, conservându-se în forma sa străveche.

    Comentariu de Aurora Petan — August 24, 2010 @ 10:01 am | Răspunde

    • Va multumesc ( mult ! ) pentru comentariu.

      Lucrarile d-lui Romalo nu-mi sunt cunoscute pana acum. Nu pentru ca nu m-ar interesa placutele de la Sinaia in ansamblul lor, ci pentru ca mai am ceva de citit pana la ele.
      Nu stiam ca domnia sa a emis ipoteza rotopano-toroipan ( citisem intamplator despre „rotopano” – „buzduganar” doar pe bibliotheca-dacica.ro si mi s-a parut interesanta asocierea). Am modificat textul initial.

      De ce nu s-ar regasi acest „roto-” ( cu o alta vocalizare ) in „rete-vei” ? Avem, de ex., echivalenta dava-deva.

      Comentariu de Roderick — August 25, 2010 @ 9:17 pm | Răspunde

  3. Lingvistul tău favorit, Roderick, dă cîteva toponime traco-dacice terminate în -ic(o) pentru Dacia Mediterranea, Moesia Inferior şi Thracia și le consideră un semn că acestea erau strategii etnice(Burica, Dentheletica, Cololetica) dar și nume de regiuni.În aceeași logică cred că ratacensii și caucoensii vin din RATACA ȘI CAUCA(oare însemna „țara vălenilor” din semnificația cuvintelor căuș, căuc-lat cavus și covată etc?).
    La fel îl traduc și pe Dokidava dintr-un presupus Daca, adică strategia dailor(ori din frigianul daos(lup?..niet) ori din rad. ie *dhē „a (se) aşeza care la greci însemna pămînt ca-n Demeter-mama pămîntului)deci ar veni DACIA = țara pămîntenilor. :)
    Sufixul -ic(o) -ika este și latin dar și scandinav, avînd aceleași conotații etnice.
    Legat de ratacensi ar merita studiat un pic verbul a rătăci, poate că erau păstori transhumanți.Zona lor era predilectă pentru crescutul animalelor.
    PS: ausdecensii conține etnonimul decen=daci și aus=? O fi vreo legătură mitologică cu ausones (D.Sicules)sau dintr-un rad.mai vechi care a dat și auș prin Oltenia, deci ar veni „dacii bătrîni” ? :)

    Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 15, 2011 @ 3:57 pm | Răspunde

    • Tot legat de daci și Dacia merită căutat DAȘ=berbecuț în alb. și miel în română(SF.Dasie/Dasius).Rădăcina dhe înseamnă sugaci, deci dacii erau niște micuți și inocenți sugaci , miei sau păstori de miei sugaci :)

      Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 15, 2011 @ 4:06 pm | Răspunde

      • În Dobrogea, aproape de malul mării există lacul Tașaul, al cărui nume aduce aminte de DAȘ (Taș / Daș). Este o zonă unde se practică sau se practica în trecut păstoritul

        Comentariu de sabinus — Mai 31, 2012 @ 6:12 pm | Răspunde

  4. STROPȘÍ, stropșesc, vb. IV. (Pop.) A zdrobi, a sfărâma călcând în picioare. ♦ A strivi, a zdreli. ♦ A prăpădi, a nimici.
    toroipan, toroipane s. n. 1. (reg.) ciomag, măciucă. 2. penis erect.
    Nu-i nevoie de nicio metateză pentru toroipan dacă vine din următoare rădăcină: http://www.utexas.edu/cola/centers/lrc/ielex/X/P1894.html

    Priviți că-n latină a dat cîteva cuvinte interesante: torpedo – torpor, numbness = rom.toropit?
    torpeo, torpēre vb – to be stiff;
    torpor n.masc – slumber, stiffness
    Lithuanian: starinti vb – to stiffen

    Comentariu de Ioan Albu — August 31, 2011 @ 2:43 pm | Răspunde

    • Proto-IE: *terp-
      Meaning: to need, to suffer
      Slavic: *tьrpḗtī, *tь̀rpljǭ
      Germanic: *ɵurf-a- vb.; *ɵarb-á-, *ɵarb-ṓ f.
      Latin: turpis, -e `hässlich, garstig, entstellt; schänndlich, schimpflich’, turpe n. `das sittlich Schlechte’
      Russ. meaning: нуждаться, страдать, терпеть
      References: WP I 736 f (differently in Pok.)
      Comments: Cf. *(s)terp- – possibly the same root.

      rom. a terpi(var:a târpi -îndura, pătimi, păți, răbda, suferi, suporta, trage), terpenie(reg.mold. răbdare), toropeală și toropit.

      Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 4, 2012 @ 5:07 pm | Răspunde

  5. Ratacensii ar putea să-și fi luat numele din IE rat- „row”. Poate numele regiunii ocupate de aceștia însemna „înșiruire de munți”.
    Sînt sigur că nu greșesc cînd spun că acest radical intră în compoziția următoare:
    DERETICÁ, derétic, vb. I. Intranz. A face ordine și curățenie prin casă. ♦ Tranz. A pune ceva în ordine; a aranja. [Var.: derătecá, derdicá, deretecá vb. I] – Lat. de-radicare.
    Forma cea mai veche și probabil cea mai corectă e „derăteca”, adică (de-)răteca= a pune în ordine, în șir și de aici metaforic a face curățenie punînd ordine unde-i dezordine.

    Nici sensul de „rătăcitor” n-ar fi de aruncat. E limpede că latinii au sensul principal prin vocabula errō (I go astray) scoasă din IE *ares (“to be angry, lose one’s temper”) cf: http://en.wiktionary.org/wiki/err .
    Eu cred că trebuie să fie și altceva, mai e raită care nu vine din maghiară. Poate și un radical care exprimă mișcare, cum e *or(w)- to lift, to rise, to move, poate chiar pleacă de la o formă apropiată de ortoman cu metateză: *ort spre *rot și *rat(-acire).
    Dumnezeu știe că s-a mai întîmplat odată: http://www.etymonline.com/index.php?term=roam&allowed_in_frame=0 :)
    Poate fi vorba de acea metateză foarte răspîndită în primul mileniu (cum comentează mai sus coana Pețan). Speculez un pic aducînd aminte două triburi tracice: ratacensi și artacensi .

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 30, 2012 @ 3:58 pm | Răspunde

    • Ratacensi ne trimite la Rătăcenii sau Rătăceanu. Artacensii, de asemenea, la Artaceanu.

      Artacensi are sufixul arta, care poate veni de la harta.

      hartă = bucată de pergament, unde erau trecute date geografice

      hartan = bucată mai mare de carne

      HARTÁN, hartane (hartanuri), s. n. 1. Bucată mare de carne; halcă. 2. (Rar) Zdreanță, ruptură (dintr-un obiect de îmbrăcăminte). [Var.: hărtán s. n.] – Et. nec.

      Este posibil ca, lingvistic, artacensii să aibă legătură cu parții

      hartám și partám n., pl. urĭ, hartán și partál n., pl. e (d. harta-parta. Cp. cu harchină). Est. Fam. Codru, darab, jarcă, bucată mare de pîne [!], de friptură, de haĭnă. – În Munt. artam, artan. – Și hărtal: un hărtal de vreme (Dolj) și haltam (Mold. Șez. 31, 112). V. fîrtal

      Comentariu de sabinus — Mai 31, 2012 @ 6:17 pm | Răspunde

    • Artacensi ar putea veni și de la orto, care înseamnă drept

      arduus, -a, -um (lat.) adj. drept, inalt, ridicat; mandru; greu, dificil

      Munții Ardeni sunt munții „drepți, înalți; mândri”

      Comentariu de sabinus — Mai 31, 2012 @ 6:21 pm | Răspunde

    • >>>>> artacensi

      Vezi și legenda lui Artorius – Arthur

      Comentariu de sabinus — Iunie 2, 2012 @ 12:54 am | Răspunde

    • În contul vb.a deretica(derătica)- îmi imaginez că inițial s-a format dintr-un compus specific „ad- rati(ca)” : *ad- “to, near, at” și IE *rat – „row”.
      Ulterior s-a preschimbat în ce avem azi pentru armonizarea fonică, sau cum îi suna mai plăcut și mai simplu de pronunțat românului.La fel s-a petrecut cu vb.ardica ..și apoi rădicat,rîdicat și ultima,cea mai stabilă, a ridica.
      Yes, I’m that smart, thank you very „muci”! :)

      Comentariu de Ioan Albu — Iunie 9, 2012 @ 10:31 am | Răspunde

  6. „expresia cu toroipanul „cu ghiotura, cu grămada”

    ghiotura e dată drept cuv.turcesc (dacă există!!) dar oare nu-i cumva o formă mai veche din gloată(mulțime) cu muierea gr. de consoane „gl” spre gh?

    Comentariu de Ioan Albu — Iunie 4, 2012 @ 9:09 pm | Răspunde

  7. http://basarabialiterara.com.md/?cat=60&paged=3
    De urmărit planta dacică rathibida sau rathibis (IE *rāt- „log”?). Poate fi o descriere a stemului lemnos, dar în același timp poate fi o denumire metaforică cu un sens oarecum apropiat de numele latin, inguinalis („groin, private sexual parts”).
    – [th] e un pic derutant< poate încercau să redea o palatală dacică!

    retevei, reteveie s. n. (pop.) penis.
    retevéĭ n., pl. eĭe (slav?). Scurtătură, băț scurt și gros. Lovitură de reteveĭ: ĭ-a tras un reteveĭ. – În Meh. ră-, în Dolj rataveĭ. (să fie un adj. format pe baza sau influențat de vb. a reteza?)
    rătioáră, rătioáre, s.f. (reg.) crenguță; vreasc; surcea.

    Forma rathibis poate conține un sufixul (adj.) -bis, care azi putea să se transforme în v (retevei, poate mai vechi *rătevei).
    Cealaltă formă, ratibida, ar putea fi și ea corectă. Numele această se poate traduce „de pus la ..retevei” (IE *dhe- a pune). :)
    Am mai comentat despre această particularitate traco-dacică când îl citam pe Vladimir Orel despre plantele albaneze terminate în „dhë”.

    Comentariu de sorin5780 — Decembrie 16, 2012 @ 3:42 pm | Răspunde

  8. […] din Podișul Transilvaniei (v. aici); despre numele lor s-a mai vorbit aici (v. comentariile la https://hroderic.wordpress.com/2010/08/13/retevei-si-toroipan/, […]

    Pingback de Ratacensii | Istoriile lui Roderick — Aprilie 7, 2015 @ 1:27 pm | Răspunde

  9. Toroipan (*toropan) trebuie să fie un augmentativ (-an) al lui toroapă (<*torop).
    https://dexonline.ro/definitie/toroap%C4%83

    Toropeală (bătaie zdravănă) ar presupune și un verb cu sensul "a (se) bate" (a toropi), dar acesta nu cred este primordial. https://dexonline.ro/definitie/toropi
    Mă gândesc la un rad. *torop sau *tarop, deci tema ar fi *tar- (tarac, taraș) cu sufixul IE -obh sau -op. Poate e chiar twer- " encircle, fence, rotate" sau *ter-, *tor- to rub, turn https://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Indo-European/terh%E2%82%81-

    Semantismul trebuie să fie similar etimologie lui ghioagă:*glemb-, *glembʰ- ‎(“log, block”), from Proto-Indo-European *gel- ‎(“to ball up, conglomerate, amass”) https://en.wiktionary.org/wiki/club#Etymology

    Exemplu de sufixare cu -op: cotroapă, din ac. fam.lexicală cu cotroană, cotruț, cătrună.

    Comentariu de Ioan Albu — Octombrie 24, 2015 @ 6:57 pm | Răspunde

    • Mai mult decât probabil și sensul de „amețeală, buimăceală, încurcătură”(toropeală) vin tot din rad. *ter- “to rub, rub by twisting, twist, turn”

      Comentariu de Ioan Albu — Octombrie 24, 2015 @ 7:39 pm | Răspunde

    • alb.glenb (branch, twig) = rom.cloambă https://dexonline.ro/lexem/cloamb%C4%83/11202
      Legat probabil de Slavonic глѫбъ ‎(glǫbŭ, “trunk, stump”) prin rad. *glemb-, *glembʰ- ‎(“log, block”), iar alte sensuri ale lui cloambă (cârlig, cange, cioc) l-ar putea recomanda pentru alt radical.

      Comentariu de Ioan Albu — Octombrie 28, 2015 @ 9:48 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: