Istoriile lui Roderick

Septembrie 5, 2010

Duhuri din munţi

Filed under: Panteonul Dacic,Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:41 am

„Iele”

Numele acestor personaje mitologice – numite şi „vântoase” – trimite, cred, spre „eolian”.

S-au propus mai multe etimologii, menţionate în DER:

iéle s.f. pl. – Ființe imaginare cu puteri nefaste; frumoasele, dînsele, drăgaicele. – Var. ele. Este pl. al pron. pers. ea (DAR; Bogrea, Dacor., IV, 822; Candrea), eufemism care coincide cu dînsele „lemuri”, și cu iel, s.m. (dracul), în loc de el. Totuși, Hasdeu, Col. lui Traian, 1874, 176, credea că numele este dacic; după Diculescu 186, din germ. Elle. Înainte, Cihac, II, 508, se gîndea la mag. lél „spirit” și Lokotsch 950 la tc. jel „vînt”, cf. vîntoasele. Din rom. provine probabil țig. sp. ilo „spirit” (Besses 89).”

La baza cuvântului poate sta PIE *(a)wē- ( a sufla, vânt ).

Poate că numele şi atribuţiile Sfântului Ilie – aşa cum apare în mitologia populară- s-au suprapus unui „Eol” autohton.

***

„Ionele”

Este numele unei „căpetenii a zmeilor” din Munţii Apuseni. Menţionat pasager într-un articol al lui Alexandru Borza – „Gheţarul de la Scărişoara”:

„Nu-i de mirare că în lumea botaniştilor are bun renume această strâmtoare de munţi, unde numai zmeii locuiesc, în frunte cu căpetenia lor, „Ionele” …”

Un nume asemănător apare într-un colind-invocaţie din exact aceeaşi zonă folclorică:

Anolo, ianolo, fata le-om dalbe

cine-n lume s-o afla

să-mi înveţe murguţu

murguţu la călărit

fără frâu, fără căpăstru

fără leac de aţă-n cap

şi tu gazdă vesel bun

c-am ajuns sfântul Crăciun”

Acest misterios „anolo ianolo” mi-a atras de multă vreme atenţia.

Acum pare clar că „Ianolo” este numele unei fiinţe mitologice, unul şi acelaşi cu „Ionele”.

După cum arată colindul, acest Ionele are ceva de-a face cu caii.

În poeziile populare e aproape un clişeu imaginea cailor care „zboară ca nişte zmei”.

Zmeul, personaj negativ din basme, poartă acelaşi nume cu zmeul purtat de copii pe sfoară, în bătaia vântului.

Caii lui Sântoader zboară şi ei în înaltul cerului. De asemenea, şi la carul Sfântului Ilie sunt înhămaţi cai.

Acestea ar sugera faptul că Ionele ( Ianolo ? ) provine, ca şi ielele, din domeniul aerian.

Ionele este un duh, un animus .

Probabil că numele lui, provine, ca şi lat. „animus”, din PIE *ane- „a respira, a sufla” ( sanscr. ánila- „aer, vânt” , vechi irl. anāl „spirit, vânt” ). Acestea ar trimite spre formula de început a colindului, care ar putea fi numele originar: Anolo.

O asemănare ciudată există între „Ionele” şi numele unui personaj demonic dintr-o schiţă a lui Caragiale – „Kir Ianulea”.

Numele mi se pare încă misterios, iar ipoteza de aici rămâne doar o ipoteză.

***

„Stănescu”

Stănescu e numele unui drac care locuieşte la izvoarele Lăpuşnicului Mare din Munţii Retezat ( aviz excursioniştilor ).

Este un protector al caprelor negre, vânătorii punând pe seama lui tirul ratat. Am întâlnit acest personaj într-o carte a lui Aristide Stavros – „Antilopa Carpaţilor”- , povestea lui Stănescu fiind relatată de Titus Popovici (comunist, dar scriitor ).

Ar putea exista suspiciuni de pură fantezie scriitoricească ori – de ce nu – vânătorească…

Totuşi, în Ţara Zarandului există zicala „zace dracu-n steni( steni – plural de la stan, stană de piatră ).

Un vers popular din Ţara Lăpuşului spune că „iese dracu di’ su’ stan” ; în acest caz, dracul nu stă în piatră, ci sub ea, fără să fie prea deranjat.

„Stănescu” ar fi, deci, un duh al stâncilor, al stanelor de piatră care au, cum se vede, disponibilităţi malefice. Un pădurar îl descrie pe Stănescu mic – cât un ţap- şi albastru, cu glas subţire, păzind cu străşnicie caprele negre.

17 comentarii »

  1. […] a zmeilor” din Munţii Apuseni numită – ciudat – “Ionele” ( vezi şi aici […]

    Pingback de Oana « Istoriile lui Roderick — Ianuarie 31, 2011 @ 4:01 pm | Răspunde

  2. Uite, poţi să-i faci o vizită numitului Ionele, ori măcar să-i intri pe poartă. Peştera Poarta lui Ionele.
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tera_Poarta_lui_Ionele

    Comentariu de Nautilus — August 18, 2011 @ 7:47 pm | Răspunde

  3. Tot un duh („animus”) este şi „Moş Ene”, care tocmai îmi trece pe la gene…

    Comentariu de Roderick — Octombrie 9, 2011 @ 9:31 pm | Răspunde

  4. gărván, -i, s.m. – (mit.) Strigoi, muroi: “Nouă gărvăniți, / Din munte viniți, / Cu ochii zgâiți” (Calendar 1980: 125). – Probabil de la garvan “cioară” (< bg. garvan).. sau din IE *garǝg'- „teribil, groaznic”.
    Ar mai fi și gorgună (reg. femeie bătrână, rea), unde, dacă facem abstracție de mitologia greacă, ar putea fi un compus din „*gor”(teribil) și un dacic guna(femeie)/alb.grua.
    sau un dacic gor din IE gerh- grown-up, old http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Indo-European/%C7%B5erh%E2%82%82-

    Comentariu de Ioan — Martie 3, 2012 @ 6:45 pm | Răspunde

    • Interesant.

      „gorgună” ar putea reprezenta o asociere vegetală; cf. „gorgoáză s.f. (reg.) fruct, poamă necoaptă; broboană.” (DAR), similar cu zârnă – zârnoaică

      „ZÂRN//Ă ~e f. 1) Plantă erbacee având frunze dințate, flori mici albe și fructe rotunde, de culoare neagră. 2) Varietate de viță de vie având struguri cu bobițe mici și negre. /<sl. zruno " (NODEX)
      "ZÂRNOÁICĂ, zârnoáice, s.f. (Reg.) Vrăjitoare. (Atestat în forma zernoaică.) " (DLRLC)

      Comentariu de Roderick — Martie 3, 2012 @ 8:53 pm | Răspunde

      • Zîrnoaică și zîrnă pot avea la bază tot IE ger- „to grow old, mature, ripe” http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Indo-European/%C7%B5rHnom
        primul semnificînd bătrînă,bătrînețe și apoi „băbărie” (vrăjitorie, vrăjitoare),iar al doilea sămânță, grînă etc.

        Comentariu de Ioan — Martie 3, 2012 @ 10:41 pm

      • Zârnă are la bază termenul de cerna care înseamnă neagra. Numele face referire la fructele negre ale acestei plante, cât și la culoarea închisă a frunzelor ei

        zârnă – zerna – cerna

        Comentariu de sabinus — Martie 4, 2012 @ 5:24 am

  5. gorgoază și corcodușă par a veni din aceeași rădăcină IE, care o fi ea încă nu știu, dar poate fi o variabilă centum a celor de mai sus. E amuzantă situația deoarece nu pot fi două forme ale aceleași rădăcini, una centum și alta satem. nu-i așa? :)

    Comentariu de Ioan — Martie 3, 2012 @ 11:03 pm | Răspunde

  6. Mitologia greacă avea un Boreas echivalentul lui Aquilon. Nu știu dacă lb.greacă are vreo explicație pentru Boreas, zeu și rege mitic al Traciei, dar ce ar fi ca acesta să fie un cuvînt tracic din
    Proto-IE: *gʷol-
    Meaning: wing
    Old Indian: garut m.n. `wing of a bird’, garútmant- `winged’, m. `the Garuḍa bird’
    Latin: volāre `fliegen’, volucer, -cris `geflügelt’
    http://en.wikipedia.org/wiki/Garuda
    http://dexonline.ro/definitie/zbur%C4%83tor

    Cred că Zburătorul este evoluția naturală a unui cuvînt tracic care desemnează o divinitate (războinică?) de rang mic, dar cf.prezenței pe un spațiu atît de vast e foarte probabil o moștenire IE directă, fără intermediar(doar transf.normale). Evoluția spre tracică a IE*gʷol coincide cu cea latină în parte, probabil de asta nu e considerat autohton.(în unele cazuri betacizarea ar putea fi non-existentă, ci o transf.logică, autohtonă ) http://en.wikipedia.org/wiki/Boreas_(god)#Boreas
    E posibil să fi existat și-o formă nerotacizată așa cum Garuda are una.
    Lipsește un cuvînt separat pentru aripă, deci o fam.de cuvinte săracă..poate nu e tracic?
    Altfel poate fi completat de zburda, zburatec, zburdalnic/zburdatic, zburda (fără să mai căutăm în gr.explicația..spyrtizo).

    Zeii ce reprezintă vînturile în vechime erau reprezentate și sub forma unor cai zburători.Ianolo poate fi duhul unui vînt, un punct cardinal.Cred că putem exclude pe Boreus, fiind nordul.
    La greci vîntul de sud era numit Notus(Natoporus??); mă întreb de unde a ieșit, ce rad.IE ?
    Skiron, or Skeiron și lat.Caurus ar fi crivățul.Interesant că am căutat „înaripat” poate iese ceva și am găsit alb.me krahë(înseamnă și braț) și mai multe cuv.slave cu baza „krile”.
    Lips vîntul de S-V al grecilor ar putea avea legătură cu un articol al tău despre Lepoporis..tracic lip?
    Posibil să fi fost o divinitate minoră a tracilor

    Comentariu de Ioan Albu — Iunie 3, 2012 @ 6:47 pm | Răspunde

    • Zburda se mai pronunță și sburda. Dacă renunțăm la prima literă „s” se obține „burda”.

      Burda este un cuvânt interesant. Se întâlnește ca nume de familie, dar este și apropiat ca formă de „bora” sau „boreu” (boreus)

      Se știe că particula „s” din față este ceva ce inversează sensul cuvântului căruia îi stă în față, ceva de genul:

      s-bura = des – bura = a bura în sens invers

      A bura sau a burnița se referă la o ploaie ușoară, ca un abur. Pe când a s-bura, se referă la o viteză mai mare avută în aer

      Ca o concluzie, Boreu este un vânt mau ușor ca intensitate, ca un fel de adiere, ca un abur ce se plimbă prin aer

      Comentariu de sabinus — Iunie 4, 2012 @ 6:34 pm | Răspunde

    • Proto-IE: *gʷol-
      Meaning: wing

      În limba engleză, la pescăruș i se spune și GULL sau seagull. La specia Larus canus (tot un soi de pescăruș) i se spune goeland

      Comentariu de sabinus — Iunie 4, 2012 @ 6:37 pm | Răspunde

      • Se știe că pescărușii sunt „păsări de vânt”, adică mai mult planează decât zboară, folosindu-se de „vânt” (de curenții de aer de deasupra mării).

        Comentariu de sabinus — Iunie 4, 2012 @ 6:38 pm

  7. Știma apelor
    Citeam cîteva capitole din Alexandru Graur despre istoria unor nume și am dat peste anticul grecesc „euthymos” : „eu” – bun, „thymos” – spirit, fire, temperament. (Eftimie)
    Știma ar putea semnifica „spirit bun”, dar fără legătură cu gr.thymos. Din cîte știu n-ar avea de ce să moștenească th din IE t, nu s-a mai întîmplat.
    IE *etmen- blow, breath(soul, spirit)
    Cu o metateză ușoară..
    ștímă, ștíme, s.f. (reg.) 1. demon, stafie, duh ce păzește comorile necurate. 2. pocitură, pocitanie. 3. ființă sau plantă purtătoare de noroc. 4. noroc. 5. (în forma: ștemă) belșug de lapte la vite; mană, frupt. 6. copil mic și neastâmpărat. 7. presimțire. 8. (în forma: ștemă) taină, secret. 9. (în forma: ștemă) fluierătură cu care ciobanii se cheamă între ei.

    Nu știu de unde vine gr.thymos, însă, dacă știmă vine din rad.de mai sus, atunci sensul 1, 6 și 9 au un sens clar.
    copil mic și neastîmpărat ar fi coradical cu spiriduș(lat.spiritus)
    ștema ca „fluierătură” e simplu de dedus.

    Comentariu de Ioan Albu — Iunie 11, 2012 @ 8:14 pm | Răspunde

  8. http://www.etymonline.com/index.php?term=ill&allowed_in_frame=0
    ilíoi, ilioaie, s.n. – (mit.) Zână cu puteri malefice: „L-o tâlnit ilioi cu ilioaie, / Strâgoi cu strâgoaie” (Papahagi 1925: 284). – Din iele + -oi.
    alb. lig – wicked

    Comentariu de sorin5780 — Noiembrie 21, 2012 @ 1:24 pm | Răspunde

  9. […] mai scris pe aici articole și despre sânziene și despre iele (de ex. https://hroderic.wordpress.com/2010/09/05/duhuri-din-munti/ ori https://hroderic.wordpress.com/2012/06/23/sanziene-si-sunaica/ ; pe celelalte le puteți […]

    Pingback de Sânziene – iele | Istoriile lui Roderick — Octombrie 24, 2013 @ 12:44 pm | Răspunde

  10. Numele ielelor ar putea avea la bază un cuvânt însemnând ”nouă” (nr. 9). Pokorny menționează tracul ενεα ”nouă”; acest cuvânt ar fi dat în română probabil *iaie. Dintr-un derivat (?) al lui ενεα ar putea proveni iele = ”cele nouă”, un eufemism străvechi.

    Nouă iele, ca și nouă muze.

    E interesant de aflat dacă am moștenit un cuvânt autohton pentru 9 și dacă este asemănător tracului ενεα sau albanezului nëndë. Ipoteza de mai sus ar indica varianta tracă. Dar trebuie cercetate dicționarele și toponimia; ce pot fi nouă la număr? nouă petale, nouă izvoare, nouă coline ș.a.m.d.

    Comentariu de Roderick — Februarie 6, 2015 @ 5:55 pm | Răspunde

  11. […] postări mai vechi (https://hroderic.wordpress.com/2010/09/05/duhuri-din-munti/ , https://hroderic.wordpress.com/2011/01/31/oana/) numele unei ”căpetenii a zmeilor” din […]

    Pingback de Ion Vântul | Istoriile lui Roderick — Iulie 10, 2015 @ 2:10 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: