Istoriile lui Roderick

septembrie 22, 2010

A cincăi

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 12:20 pm

Un cuvânt din Transilvania de nord, misterios şi oarecum deranjant – ca şi alte cuvinte din zonă:

cincăí (-ăésc, cincăít), vb. – A deranja, a importuna. – Var. cinc(i)ui. Creație spontană (cf. DAR). În Trans. de Nord.” ( DER )

În Dicţionarul de sinonime ( M. Seche )

CINCĂÍ vb. v. bodogăni, cicăli, dăscăli, plictisi, sâcâi.” ( „a cicăli” este şi el cu etimologie necunoscută în DEX )


Cuvântul ar putea reflecta, bănuiesc , PIE *kenk- „a chinui” ( lit. keñkti „a răni”, kankìnti a tortura”) .

*

În Dicţionarul etimologic al lui S. Paliga, apare prea cunoscutul

chin ‘pain’. Der. a chinui ‘to torment’; chinuitor, adj. ‘tormenting’. There were two directions of explanation explanation: (1) an old Turkish origin, accepted for Romanian and Hungarian forms, from qïyïn, *qï-n; (2) indigenous, related with Lith. kentéti, kentéjimas < IE *ken-k- ‘to burn; thirst, hunger’. We incline for this latter solution, as the Turkic origin cannot explain the obviously related forms in Romanian and Baltic.”

După starling.rinet.ru , rădăcina PIE a cuvintelor baltice este *kʷent- „a suferi”.

Reclame

10 comentarii »

  1. Cincăi e un regionalism sinonim cu cicăli conform dicționarului, iar amîndouă provin de la „cică”.E posibilă totuși să provină dintr-o formă onomatopee, cum ar fi a ciocăi(ciocăi)referitor la zburătoare ca ciocănitoarea; poate un sunet perceput local, a cioncăni-care a dat și pe cioncaș(pădure mică).
    De uriozitate, s-a scris o carte cu toate sunetele preluate din natură(inclusiv regionalisme)care au dat cuvinte în limba română?

    Comentariu de Ioan Albu — septembrie 23, 2010 @ 11:29 am | Răspunde

    • Mă mai gândesc. Cu „cioncaş” – nu ştiu. Înseamnă „poiană mică” şi nu ştiu pe unde e acest regionalism şi care e originea lui veche; sună cam ungureşte (csonk- buturugă ).

      Iarăşi, nu ştiu dacă „a cincăi” şi „a cicăli” au aceeaşi origine.

      Comentariu de Roderick — septembrie 23, 2010 @ 1:59 pm | Răspunde

      • Concluzia comentariului de mai sus era că cioncaș e locul unde e multă zarvă, cicăleală etc dar bineînțeles că e doar o presupunere. Cionc e sinonim cu ciung pentru om sau ciută,ciutac(cuv.de substrat) pentru animale fără un corn,coarne conform Dicționarului de arhaisme.De aici poate veni și cioncaș ca loc unde se adună ciutele etc. Deci sînt cuvinte care poate sună ungurește dar nu înseamnă că au aceeași origine.

        Comentariu de Ioan Albu — septembrie 23, 2010 @ 3:31 pm | Răspunde

      • Am zis că mă mai gândesc :)
        Din cuvintele cu presupuse origini ungureşti, e sigur că unele nu sunt aşa, dar poate la fel de sigur e că altele sunt.
        Unele cuvinte pot fi onomatopee, dar cred că multe onomatopee alterează de fapt ( nu în sens depreciativ, desigur ) forme mai vechi, cu alte origini. Faptul că un cuvânt seamănă întâmplător cu un sunet care poate fi asociat sensului său duce la o modificare a formei cuvântului, pentru a-l face să semene şi mai mult cu acea interjecţie asociată.

        Comentariu de Roderick — septembrie 23, 2010 @ 10:07 pm | Răspunde

    • https://en.wiktionary.org/wiki/cungishtë#Albanian
      Alb. cungishtë = teren cu trunchiuri de copaci tăiate
      cioncáș sn [At: DA / Pl: ? / E: mg csonkás „pădure cu crengile tăiate”] (Mgm) Poiană mică.

      Eu văd legătura, n-am nevoie să-mi mai confirme cineva neveridicitatea acestei ipoteze etimologice de mai sus. Am impresia că termenul nu circulă dincolo de Tisa oricum. O singură localitate din Transcarpatia poartă acel nume și probabil e vorba de lexicul oșean.

      Suspectez că o mulțime de Români asimilați în pusta ungară au lăsat multe cuvinte, nu dacii, care dispar cu multe sute de ani înainte de intrarea maghiarilor asiatici în bazinul carpatic.
      Ce nu înțeleg la seria asta de cuvinte e cum dispare ”c” când e alipită de ”t” în dacică și albaneză. Oare dialectal nu aveau și traciii un *ht? Dacă nu o laringială, măcar o consoană aspirată ”ch”.
      Pe de altă parte, sunt foarte captivat de acele exemple date de Olteanu în onomastica tracică, unde ct, cs devin pt, ps și uneori ft, *fs. Nu-mi amintesc ce spunea atunci! Erau cazuri vechi, independente de propagarea lb.romane în Balcani sau mai vechi, independente?

      Am mai vorbit despre lexicul albanez regional și alternanța fonetică între ”c” [ts] și ”s” înainte de ”u”, unde am considerat că ”c” [ts] este fonemul lor mai vechi: Alb.copë (bucată, parte, îmbucătură, etc.) – Rom.ciopată, Alb. curran – Rom.țuran, Alb.sukë – Rom.ciucă, Alb.cung (ceea ce a rămas dintr-un membru tăiat) – Rom.ciung, ciunt, Alb.sutë, shutë – ciută, șută, etc.

      Cazuri mai nebuloase ca legături albano-daco-române, dar interesante: Rom.șoldan (care împunge) înrudit cu var.cioldănesc (Bas. a se ciondăni, se ciondănesc în vestul țării; Scriban 1939< alternanță între ''n'' și ''l''), cioldoman (Coapsă mare de porc) derivat din dacicul șold (*ciold; vezi coradicalul Eng.shoulder ''umăr'', din același etimon, Proto-Germanic *skuldrô), la fel cum celelalte au ca sursă primară *(s)kelH- (“to split, to hit, cut down'' < proto-germ. *skelduz “shield”.

      Comentariu de Sorin5780 — mai 29, 2018 @ 9:30 am | Răspunde

      • Cioldoman, șold (*ciold) și eng.shoulder

        Am putea avea ceva similar numirii umărului (vezi Sanscr.supti, Alb.sup < IE *k'ew-(b)- “to bend”, *k'ub- 'to bend, to turn'), deci *kʷel- “to move; to turn (around)”, deși vechiul eng. sculdor nu cred că poate fi asociat acestui radical, deoarece ar fi dat *hwel , *hwila-n (wheel =roată). Ca să împăcăm ambele derivate ar trebui să avem *k'ul-dʰo. Probabil fără legătură, avem un red. *k(')ūl- (back, hind part)
        https://www.etymonline.com/word/shoulder

        Totuși, umărul nu e coapsa, deși mereu mă gândesc la mecanica celor două, care ar fi trebuit să dea numele acestor noțiuni. În schimb pare că cel puțin una, dacă nu ambele noțiuni, sunt numite drept ''curburi, rotunjiri''. Vezi Alb.mushk (var.mushkull ”umăr”) și rom.muscel, mușcel sau moldul moldovenesc (umărul obrazului, pometele) coradical probabil cu alb.mallth (pernuțe sub ghearele animalelor), mal(munte) și mulli din mullibardhë (‘mistle thrush’, Turdus viscivorus), mullar (stog), mëllë (var. mullâ), …slov. moleti (project, portrude), Lat. mullus (chefal), mullāre (a coase; rom. a buli, buleandră?), etc.

        https://hroderic.wordpress.com/2014/09/29/mulliare/

        Concluzia e că termenii de mai sus ar putea fi conectați cu morfemul *k’ul-, *k’ol- „thorn, awn, a k. of thorny plant” (*k’u- sharp): rom.ciul, ciulei (vechi sg.*ciuleu?) ciulin, șulean, etc.

        Comentariu de Sorin5780 — mai 29, 2018 @ 10:43 am | Răspunde

  2. cince – ploșniță, stelniță, păstrat doar dialectal în Banat drept „sătul cince”. Scoate ploșnița vreun sunet?

    Comentariu de Ioan Albu — septembrie 26, 2010 @ 3:36 pm | Răspunde

    • Tace, dar muşcă, chinuie şi nu-ţi dă pace ( când o găseşti prin vreun pat medieval ).

      Cred că totuşi e mai probabil ca aceste cuvinte să nu fie legate etimologic.

      Comentariu de Roderick — septembrie 28, 2010 @ 8:53 am | Răspunde

  3. A cicăli (a sâcâi) înseamnă … a bate la cap; adică a ciocăni la cap !

    Comentariu de sabinus — septembrie 27, 2010 @ 6:58 pm | Răspunde

  4. Trebuie luata in seama si varianta onomatopeica : cinc, cinc , cinc ….o acioaie te bate la cap si te obisnuiesti daca ti-s dragi muntii si vrei sa cresti oi …sau parasesti locul sa nu mai auzi de ude vine sunetul ! Actiune ce tine de inertie, liniar … sacaiala este mai subtila , are onduleuri, poate avea unghiuri .

    Comentariu de Grigore Rotaru Delacamboru — octombrie 18, 2010 @ 11:30 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: