Istoriile lui Roderick

Octombrie 12, 2010

Cuvinte IE pe tăbliţele de la Sinaia

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 3:46 pm

Pentru că o părere în plus nu strică, m-am gândit la o posibilă origine indo-europeană a unor cuvinte de pe tăbliţele de la Sinaia, anume: mato „rege”, kotopolo „preot”, kopono „templu”, talipiko „cetate”, dabo „neam” ( sensul lor aproximativ, cf. site-ului bibliotheca-dacica.ro ).

Unica mea sursă de documentare în ceea ce priveşte aceste cuvinte e reprezentată de site-ul respectiv. Nu mi-a parvenit până acum cartea d-lui Romalo, nici nu m-am ocupat de textul plăcuţelor în ansamblul lui.

***

1. „mato” ( stăpân, rege ? )

M-am gândit în primul rând la PIE *mē- „a măsura” ( > vechi pers. fra-mātar „stăpân, conducător”, gr. mḗstōr „consilier, înţelept” , alb. mat „măsură”).

E evidentă asemănarea de formă între „mato” şi alb. „mat”.

Poate că „mato” este un  „judecător”, care stabileşte dreapta măsură a faptelor. Ar coincide, ca funcţie, cu „judele” românilor din vechime.

Dar persoana fizică a regelui era şi o măsură a spaţiului; la multe popoare cotul, piciorul, palma regelui erau unităţi de măsură a lungimii.

Surprinde şi asemănarea dintre „mato” şi „matahală”, cuvânt cu etimologie necunoscută ( după Sorin Paliga, reflectă o rădăcină *mat-aX- „uriaş, gigantic” ).

( E posibil, oare, ca „matahală” să reflecte PIE *mē- ? sau să reprezinte o alterare -sau metateză-  a altui cuvânt, înrudit cu gr. megálǟ , v.ind. mahatī́ „mare” – PIE *meg’a ?)

 

2. kotopolo ( preot ? )

Probabil că nu acesta este sensul exact al cuvântului. Diegis şi Vezinas erau „kotopolo”, deci ar putea însemna o funcţie politică sau militară.

Cred că -opolo reflectă PIE *apel- „putere, forţă” sau *(o)pel- „gros, puternic”.

Din prima rădăcină ar deriva în greaca veche compuşi precum  eu̯ǟpelḗs, oligǟpeleṓn ; din a doua, v. irl. uilliu „înţelept, savant”.

Pentru kot- , o origine posibilă ar fi PIE *kat-/-e- „ceată”  sau PIE *kat- „bătălie”.

„Kotopolo” ar putea însemna comandant militar, un conducător de trupe sau un „puternic în luptă”, un viteaz.

Nu e sigur dacă Vezinas a fost mare preot; mai sigur e însă că i-a condus pe daci într-o bătălie – cea de la Tapae, contra lui Iulianus.

Mai puţin probabil e să legăm koto- de IE *kat- „colibă ” ( > rom. „cătun” ? ). În această ipoteză „kotopolo” ar deveni un „maimare al casei/satului”.

3. kopono ( templu ? )

Ar putea reflecta PIE *(s)kep[a]- „acoperiş” ( vechi gr. sképanon – acoperiş).

Templele greceşti – ca şi unele temple dacice în unele reconstituiri – arată într-adevăr ca un acoperiş sprijinit de stâlpi, fără pereţi.

4. talipiko ( cetate ? )

La bază ar putea fi PIE *telp- „a intra, a încăpea” ( let. talpa – „cameră”, v. ind. tálpa „pat, canapea”)

În această ipoteză sensul lui  „talipiko” ar fi de casă mare, încăpătoare, curte (nobiliară), palat.

O altă posibilitate ar fi originea lui tal- în IE *tal- (/-e-) „pământ, sol” ( v.ind. talima- „teren pregătit pentru construcţia unei case”, lat. tellūs, tellūris ; Patulas – zeul subpământean al lituanienilor ).

În această ipoteză, tali-piko ar putea însemna la origine „ridicătură de pământ” – corespunzând valurilor de pământ ale primelor fortificaţii dacice.

PIE *pik- „nod, grămadă” ( let. pika – bucată de lut ).

Originea cuvintelor engleze peak, pike este neclară.

5. dabo ( neam, trib sau teritoriu ? )

„Boeribiseto mato dabo getio”

Poate reflecta aceaaşi rădăcină ca şi „dava” ( *dhē- – a pune, a aşeza – cf. Russu ).

O alternativă ar fi PIE *dhAbh- „potrivit, bun” ( de unde slavul „dobre”, devenit patronim la români; let. daba – fire, temperament ).

Sensul din limbile baltice ( natură, fel de a fi ) nu e prea îndepărtat de cel de „neam” sau „caracteristică ereditară”.

Pe de altă parte „dabo-geţii” ar putea fi „geţii de neam bun”, nobilii.

 

Anunțuri

24 comentarii »

  1. În istoria militară a lui Densușianu precizează că tabie era o „fortificațiune” la 1821(Moldova) iar în dicționar mai e și redută sau tabără.Mai precizează că taba era un termen lydian pentru stîncă și ca fortificație în Lucania antică,Spania(tabie), Portugalia(tapia), chiar și-n Egipt.Restul prostiilor cu kopane și mato(nebunii) sînt cam amuzante..ce idiomuri antice au atîtea terminații în o?
    Tracii nu erau niște chinezi într-o mare de popoare neînrudite,orice construct local pornește de la cuvinte bază existente și-n celelalte limbi IE, că doar nu mă trezesc eu azi să numesc primul ministru ciumpalaco și președintele pizdelico doar așa, aleatoriu. Mi-ai dat o idee, am să le ștanțez pe niște tăblițe și le îngrop, poate alți tineri din viitor își pierd timpul cu descifrarea peste vreo sută de ani. :)
    Boeribiseto mato dabo getio – sînt numai substantive, unde este verbul? gramatică,nimic?

    Comentariu de Ioan Albu — Octombrie 12, 2010 @ 6:36 pm | Răspunde

  2. În ceea ce priveşte autenticitatea tăbliţelor am, ca mai toată lumea, mari rezerve.

    Problema autenticităţii lor – în sensul că limba tăbliţelor provine din vechime, nu este produsul imaginaţiei cuiva – trebuie însă separată de problema vechimii lor.
    Poate că există şi azi oameni care vorbesc limbi antice necunoscute publicului, dar păstrate în vreo tradiţie secretă. SF-uri, dom’le …

    *

    Acel „o” final poate fi datorat doar ortografiei.
    Am avut şi în română un „u mut” – „Zimbrulu şi Vulturulu”, Mateiu ( Caragiale ) …

    Nu e obligatoriu ca în Carpaţi să se fi vorbit o singură limbă. Câte se vorbesc azi ?
    Câte se vorbeau în Transilvania medievală ? Şi câte documente din Transilvania medievală sunt scrise în română – limba majorităţii ( şi pe atunci ) ?

    Nu e exclus să fi existat în antichitate o variantă carpatică a eteocretanilor sau bascilor.

    Cuvintele menţionate nu mi se par însă „pelasge”, ci de origine ( sau inspiraţie )indo-europeană, fie ele naturale ori inventate. În cazul al doilea inventatorul nu era deloc un ageamiu.

    Nu ştiu ce soartă vor avea tinerii din viitor :) Par tânăr ?

    Comentariu de Roderick — Octombrie 12, 2010 @ 7:53 pm | Răspunde

  3. Pentru a păstra o limbă antică într-un grup e nevoie de o motivație religioasă(cazul ebraicii) și o elită capabilă.Evreii au reușit pentru că au menținut cu cerbicie preceptele Tamudului evitînd multe ocupații care i-ar fi sedenterizat, nemai vorbind de religia în sine ce le insufla un anumit rasism.Nu văd ce religie antică ar putea insufla o fidelitate la fel de mare ca a iudaicilor.În regiunea asta nu ar putea subzista o cultură antică datorită vitregiei vremurilor așa cum nici măcar cronicile române comandate de Ștefan sau Mihai Viteazul nu au supraviețuit.
    Despre basci era o teorie care-i plasa în antica Carie de unde ar fi emigrat în parte odată cu înființarea coloniei Marsilia de către greci(..),însă cretanii n-ar fi părăsit insulele ca să emigreze în nord din motive evidente..de obicei sensul e de la nord la sud, nu invers.
    În Transilvania s-au vorbit mai multe limbi, dar au ieșit învingătoare doar acelea care au avut prestigiu,putere politică(bashkurii) sau majoritate/valoare/talent/frumusețe/(adică noi :).
    Acel U mut este magistral explicat în detaliu însă acel O nu e nici măcar comun unei alte limbi europene ca să poți spune..aha,deci se poate!
    Apoi unde sînt tarabostes și comati,păstrau unele denumiri oculte și altele pentru prestigiul exterior?

    Comentariu de Ioan Albu — Octombrie 12, 2010 @ 9:53 pm | Răspunde

  4. Încă o chestie interesantă. Pe plăcuţe apare, se spune, numele unui „zeu al războiului”, numit Zabelio.

    „Zabelio” aminteşte de „Zebeleizis”, care ar fi forma original getică a numelui Gebeleizis, cf. Tomaschek şi I.I. Russu. ( în lituaniană – žaibas „fulger”, žabariuju „pâlpâire” ).

    Asta indică din nou nu o limbă non-IE, ci una IE, satem.

    *

    Mărturii ale culegătorilor de folclor menţionează o limbă necunoscută în care ar vorbi, se spune, „solomonarii”.
    Nu e nevoie nici măcar de un grup organizat ca să se menţină elemente ale unei limbi antice: ele se pot transmite învăţate în secret, ca descântecele.

    Comentariu de Roderick — Octombrie 13, 2010 @ 3:37 pm | Răspunde

  5. Dacă nu există o formă de transmitere prin scris limba aceea se denaturează treptat pînă la un idiom păsăresc fără substanță.La fel, dacă nu subzistă într-o comunitate substanțială,cît de cît prosperă, nu are șanse să se transmită în timp.Nici un om simplu, obișnuit, nu va păstra ceva ce nu-i folosește, care nu are o valoare practică de zi cu zi.Astfel, numai elitele transmit mai bine ceva ocult,exact cum sînt atîtea societăți secrete în vestul occidental sau orient, însă la noi nu a existat o mentalitate ca asta.Singura societate secretă care a fost prezentă la noi era Ordinul Dragonului ce a venit din alte părți.
    Solomonarii sînt o prezență meteorică, un basm foarte frumos care explica o mentalitate mistică poporană specifică zonei noastre..nimic altceva.

    Comentariu de Ioan Albu — Octombrie 13, 2010 @ 4:34 pm | Răspunde

  6. Este vizibilă asemănarea dintre „boneta frigiană” reprezentată pe tăbliţe ( vezi cea numită uneori „sigiliul lui Burebista” – http://dinarhiveledaciei.files.wordpress.com/2009/02/r112a.jpg?w=211&h=216 ) şi cea reprezentată pe sigiliul unui rege hittit (Tudhaliyas?) ( vezi http://www.catshaman.com/0nordkE/hetit2.JPG )

    Comentariu de Roderick — Decembrie 2, 2010 @ 5:08 am | Răspunde

  7. Mato ar putea fi mamă ca în letonă, mātes, cu terminație în -O, specific numelor ilire. În albaneză, a măsura, se formează de la aceeași rădăcină.
    Dacă cauți neapărat un corespondent masculin, aici ar fi o idee: http://www.etymonline.com/index.php?search=mature&searchmode=none
    așa putem să-l tragem pe matahală din aceeași rădăcină foarte răspîndită a acelui ”ripe” – matur, pîrguit, dar bănuiesc și o întrepătrundere cu mahăr(gotic, iranic ori dacic :)
    Uite așa împăcăm și varza, și capra.
    Mato era ăl mai bătrîn din sfatul bătrînilor. Mai descopăr ceva aici care m-a surprins: Bît (vetulus) și bace(vechi) (chiar și bătrîn, format pe calapodul lui PATRIS, precum în alb. vjetër=bătrîn din PIE *wetus- „year” alb.vjet și rom. vătui..dar oare VATRĂ nu e legat de ce spun aici?) sînt în mod categoric dacice și au ceva corespondențe slave.
    De ex. în letonă, vecs = bătrîn și vectēvs=bunic însă în lituană senelis e bunic și bătrîn e senas. Nu mai pun că în lb.slave ai cîteva baciko, maciko, batko etc.Acestea din urmă sînt hipocoristice(?) ca și bît și dialectalul baci…munce=munte, crăciun=creație.
    E tare faza asta: am pornit la drum dorind să găsesc fărîme lingvistice din tracă și mai mult intru în ceață.Chiar nimic nu e unic(în afară de onomatopeie) ci totul a fost deja fumat.
    Totuși, observ o legătură intimă între daci,latini și albanezi uneori(deși aici e o bulibășeală de nedescris). Atrium-ul roman e un construct balcanic de fapt(nu etrusc) și înseamnă „centrul așezării, locul vechi de ani” așa cum e la noi și albanezi. V s-a pierdut la italici precum H la greci, dar baza lingvistică e cea pe care o postez aici.Dacă vatra a luat sensul de foc ca „ suflet ” al așezării, cred că e secundar..dacă nu e și o contaminare cu un rad.IE pentrufoc care-mi scapă acum.
    Așa că vătui(vițel) și corespondentul vechi(let.vecs, alb. vjetër) au dpmdv un semn de întrebare major.Trebuiesc reconsiderate o serie largă de slavisme, cum e veac de ex.
    Concluzie: BACI a suportat la o dată neprecizată alternanța V>B la daci presupun(asta în timpul dacilor ardeleni, așa cum s-a făcut VATRĂ=BATRîN), pe cînd segmentul getic a rămas la VECHI(vechil).Acum pricep de ce aveam DECIDAVA și DOKIDAVA, poate nu-i o coincidență? Pînă mai ieri întîlneam acest ..cum să-i spun? EX:Jurj,Georz=Gheorghe care bănuies ccă nu-s rezultatul unui simplu trend cultural sudic-nordic prea nou.Germenii existau!
    Tot din BACI îl scot și pe BAȘTĂ,BAȘTINĂ(vatra noastră veche de ani) și BOSTES(transcris greșit, sînt sigur) ca loc unde tronează „ cel vechi de an” „ vatra dacilor ardeleni ” .Știi desigur că CI cu Ș se alternează.
    Deci totul era dialectal atunci! Bănuiesc, deși nu am dovezi, că această fracțiune care pe geți îi apropia mai mult de sudul Balcanilor și-ntr-o oarecare măsură de romani..au fost imboldul oltenilor antici de a trăda nordul. :))) just thinking out loud!
    Nu mă crede pe cuvînt, dar te rog verifică partea lingvistică..ca să știu că nu mănînc KAKOS..și te rog să-mi dai un mesaj cînd poți!

    Comentariu de Ioan Albu — Martie 25, 2011 @ 8:42 am | Răspunde

    • BACI , BĂCIȚĂ și BĂCIA sînt cuvinte atestate, însă altele nu sînt date cum ar trebui..românilor.Așa că, iacă(iată) cum urmează:

      presupun un bacită = locul unui baci, terenul alocat sieși pentru a așeza tabăra. De aici pînă la BACITINĂ și BAȘTINĂ e numai un ..hopaaaaaaaaaa!!
      Amintesc aici de MĂCICAT și MAȘCAT.

      Dacă citește cineva umila mea basnă intelectuală și îi găsește un merit, să mă caute ca să-i dau numele meu real..să pot fi intervievat la ziar, bineînțeles! :) :) :)
      Lăsînd gluma la o parte, cred că am găsit o soluție pentru o groază de cuvinte care mă obsedau efectiv odată..ce vrei, sînt pasionat de rebusuri! :)

      Comentariu de Ioan Albu — Martie 25, 2011 @ 8:55 am | Răspunde

  8. „Kopono” poate fi pus simplu în legătură cu „kapno-batai” (= preoţii templului )

    Comentariu de Roderick — Aprilie 28, 2011 @ 8:30 pm | Răspunde

    • kopono-kapno amintește de kăpâlna (căpâlna)

      Comentariu de sabinus — Aprilie 29, 2011 @ 5:45 pm | Răspunde

  9. acolo unde e dabo-get cred ca se refera la daco-get,la daci greci spuneau dabo iar la geti ,geto/gheti.Avand in vedere ca cuvintele erau scrise fara spatiu intre ele cum este boirebista,bure bista sau boiro biseto chiar bisika vad ca e pe unele tablite,ca intrebare e posibil ca litera b folosita la inceput de cuvant este pronuntata b dar daca se afla la mijloc sau sfarsitul cuvantului este cu sens de litera c”.Kopono nu ar fi capunul/primul cap-conducator?

    Comentariu de valdeval — Decembrie 3, 2014 @ 5:14 am | Răspunde

  10. placuta 11:BOIREBISETO DIO XIO USIA BASTARNO PAZICEO SOTIA SEGISTA DIO SOTRA RIOMIONUSO DIO GETA GIRA BISIKA SOROGHIAO

    Comentariu de valdeval — Decembrie 3, 2014 @ 5:25 am | Răspunde

  11. placuta 5:DITECE NOSTEO DACEOTO CEO RUMUNUSO STOPITO ACIE POSERE A NOSTIO DACEO SOROMESO AO SOSARMIGETUZOSO KOTO POLO BOICIROSO LISITO DECIO PACIEO DICITHISE UN BISICOADES DIO ZABELO TRASO DIECI XILIARKIU GETA ZUROBA

    Comentariu de valdeval — Decembrie 3, 2014 @ 5:26 am | Răspunde

  12. placuta 17:FAXOZESA MARIKOKO KOMPOSO FIESEPO AZISO ON TIOTEASO KROS TERE DOTO FILO MIO SATO KAP DIO CISODA BIKO FIOSKO

    Comentariu de valdeval — Decembrie 3, 2014 @ 5:26 am | Răspunde

  13. PLACUTA 29: DOPA KAPO DIO ZABELIO AIO SORSO SERINA GLOTO ARMOSA DAC SIRMIO DROMIXTHO KROMOS POLTACIO LINATO ISORAXA GIO ORUSI SEGETHA CRENO KENOS GHEOTO SAR MOGATO DAC SKITGET KOSRA SARMITIOSO TOPO

    Comentariu de valdeval — Decembrie 3, 2014 @ 5:30 am | Răspunde

  14. dupa capul/capetenia dio zacelio armata gloata sorso serina dacului sirmio dromixto kromos sa adunat si aliat getului gio orusi care cred ca sa dus la cetatea sar mogato unde era casa cea mare a dacului skitget

    Comentariu de valdeval — Decembrie 3, 2014 @ 5:36 am | Răspunde

  15. nosteo=nostri,aceno=acel,stopito=oprit,posera=poseda,traso=tras,prindereto=prinde,soletole=solie,dopa=dupa,porto=portul,kapo=cap,gloto=gloata,armosa=armata,paceo=pace,creno=crede,nobo nobalio=nobil,paziceo=paza,bastarno=bastard,kosra=casa-cetate,duro=dur,maire=maria-ta,filo-filio=fiu,aio=aia..s.a

    Comentariu de valdeval — Decembrie 3, 2014 @ 5:40 am | Răspunde

  16. placuta 4 :titlu SARCEDAC,…..DITECE NOSTEO DACEO SOTO BALO DIE CEO PRINDEROTO CEO ON SOLETOLE RUMUNOSOT DOMICIO KOZEDOSOCI ARMOSO STOPITO DIONCERESO DEGINOTU CEO PRCILO NOE ASONDOSO PIO GIESE ROTATORIO ACENO POSERA NOSTIO DACEO TRASO PETOSIO

    Comentariu de valdeval — Decembrie 3, 2014 @ 5:43 am | Răspunde

  17. sacoto=secat;,locos­=locuitor\localnic;;vasileo=re­geste;;larmy=alarma,veste;;cen­yo=cina;;ogoe=ogoi,potoli;;fal­angeo=falange;;odae=odae,acasa­;;ghetou=gatita,frumoasai;;ste­re=intunecat,inserat;;ghyotyo=­chioet;;clopoe=printz,capeteni­e;;pooycoe=capitza,gramada;ma­to=conducator;kotopolo=preot;­;kopono=templu”kapo=cap;;tali­piko=citadel;;dabo=cetate;;dio­=dumnezeu;;on=in;patrido=pare­ntal;purcedo=proceda;paceo=p­ace;armoso=armata;luozo=nasc­ut;ahi=aci,indata;hyeo=hi-u,­fiu

    Comentariu de valdeval — Decembrie 3, 2014 @ 5:46 am | Răspunde

  18. placuta 10: DIKECERO ON MESIO ENEIO AIO NOSCIRI DACI AGNULO ON SOLETOLE RUMUNSORA DAIKO SENDONE ON CERISOGE DONCEIO DIA GIRPA NOCA LISANOS GHIO DACIGAKO DEO ZONCIO GEROTA GORIO NAZOTO ZIO ENIO LAMFALO SOCITO ENO GENUCLO TRASO CASELEI DURO E GERIO DACI GIECI SORO MECEMOLI EIO MAIRE CHIRIO(CIRIO) KAPO ON ZARMIGECISO

    Comentariu de valdeval — Decembrie 3, 2014 @ 5:50 am | Răspunde

  19. regi daco-traci:TSIRU­,BASSUS,ZEBELEIZIS,ZAMOLXE,ZIA­,ZYRAXES,DARDANOS,BASTIZA,KOMA­KIZA,DAMANAIS,KOMOSIKUS,DRILGI­SA,TIATI,DABULOSA,DURAS,REGALI­S,GEBELEIEZIS,ZAVELIO,AKSYNE,K­AKSO,ROZIANA-sotia lui decebal,BIKILI,BRASUS,BUREBIST­A,DECENEU,COTISO,DECEBAL,DICOM­ES,DIEGIS,DIURPANEUS,DROMIHETE­,MUCAPOR,NATOPORUS,PETOPORUS,S­CORIS,TARBUS,DADAS,DENZIBALOS,POU­RIDOUR,ZOUTOULA,THIAPER, DOTOS, TIATITIS,DIERI,DOTOUZI,OSTRACA­,ROLOUZIS,KROKODILO,DYDYMOI,DE­KINAYS,KAIGIZA,DARDIOLAI,AVIZI­NA,THIADICEM,

    Comentariu de valdeval — Decembrie 3, 2014 @ 5:52 am | Răspunde

  20. io ede=a se ridica si spune;;caso=casa;;seni=tava mare si rotunda;;op=inventar,lista cu acte;;mita=lana tunsa;;dose=a dosi a ascunde;;riko=groapa micadorindo=a dori;;soi=neam,soi;;koti=iee femeiasca;;lito=fatza;;zagio=a zace;;rano=rana;;seto=sete;;to­r=ocol pt animale;;lakom pono =a schimba,a inlocui;;eliat=a alerga;;priti=a avertiza,a sfatui;;iskito= a iscodi;;rilo=minciuna;;nata=fe­meie;;lea ti=a trai viatza;;mara=cinste mare;;ikea=acia,ici,aci;;non=n­u;;tali=plecaciune;;

    Comentariu de valdeval — Decembrie 3, 2014 @ 5:52 am | Răspunde

  21. Mures=MARISOS,raul Olt=alutus,moldovean=MOLDOZOS, ­cateva nume de orase/fortaretze:GENUCLA=capitala lui burebista aflata in nordul dobrogei,sudul moldovei,DINOGETIA,CARSIUM,CUMIDAVA­,SARGETIA,SIRMIUM,ZIRIDAV ­A,TANATIS,BONINA,TULBIA

    Comentariu de valdeval — Decembrie 3, 2014 @ 6:03 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: