Istoriile lui Roderick

Octombrie 20, 2010

PĂReri

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:47 am

A părea , cu rădăcina IE *pār- „to seem, to show” ( > lat. parere ).

*

Apar în limbile tracice nume compuse în care formantul al doilea este -per, -parus, -poris (Ziper, Ziparus, Daleporis, Mucapor etc. )

Pentru tracologi toate acestea îşi găsesc rădăcina în *per „a naşte, a produce, făt, fiu” (cf. I.I. Russu ).  I. Duridanov include, printre cele de mai sus, şi forma „pur(is)”:

„puris, poris, por, pyris, pyros, pyr ‘son, boy’ [Latin pure ‘child, boy, son’ in Latin PN Marci-por, Nae-por, li-por, Etr. nei-pur, naei-purs]”

Mă întreb dacă n-ar putea -măcar unele din ele – să se revedice de fapt din *pār- „a părea” ( cu sensul de „a fi ca…”, „a fi asemenea lui…” ).

Mai există însă un radical IE *per, care înseamnă “a încerca, a îndrăzni, a risca” ( gr. peirao – “a ataca”, lat. experior, periculum ).
Alt IE *per ar însemna “a lupta”  ( v.ind. pŕ̥tanā „bătălie” )
Acestea două ar putea da nume potrivite pentru războinici. Ar explica şi de ce “per”-”por” apare în nume masculine.

Dacă ne gândim la “per Scorilo”, mai există:
-IE *per(w)e- “a oferi” ( gr. époron “a oferi, a acorda”; vechi irl. er- “dăruit de la Dumnezeu” ; alb. prur “adus” )

-IE *perǝ– din care provine alb. për = “pentru” ( “pentru Scorilo” în albaneză este “për Scorilo” ! sensul nu e însă neapărat acesta).

Avest. pairi ( adv. ) „înainte de, anterior”, para „ulterior ; sensurile sunt contrare. Nu devine clar, în această accepţiune, dacă Decebal este un succesor ( cum se spune în general ) sau, dimpotrivă, un predecesor al lui Scorilor, un pre-Scorilo.

*

Ca fapt interesant, numele îngerului căzut, Lucifer, a trecut în folclorul românesc ca „Liţiper”.

Numele este un compus însemnând „purtătorul de lumină”. Aici -fer < IE *bhere- „a purta”. Rădăcina e prezentă în antroponime tracice ( regele bithyn Orsobaris – cf. I.I. Russu ).

Tot după I.I. Russu, „de o mutaţie consonantică ( b > p, d >t , g > k ) nu poate fi vorba în limba traco-dacă” ( „Limba traco-dacilor”, Ed. Dacica, p. 135 ), deci ar fi exclus ca formantul -per, care apare în antroponime tracice, să provină cumva din IE *bher.

*

În niciun caz o persoană nu se poate numi toată viaţa doar „fiul lui cutare”; îl poate chema  „Ion al lui Vasile”, însă nu îl poate chema doar „al lui Vasile”. Dacă e însă „Vasile” e numele unui zeu, formarea unui astfel de nume compus devine plauzibilă.

După I. Duridanov, Epta este numele unei zeiţe, iar Eptaper sau Eptiporis înseamnă „Epta’s son”. Muka-poris înseamnă „fiu al clanului”, Ziper- fiul zeului.

Rhaskuporis ar fi ‘quick, brisk boy’ ; ciudat, rămâne „boy” toată viaţa, şi când e rege ?  se poate nuanţa sensul, oarecum metaforic, în „fiul agerimii”  ( ? ).

Mai sunt: Pieporus, Auluporis, Petipor, Natopor, Thiaper, Thiapor ( ultimele două – nume de soldaţi daci cantonaţi în Egipt; sunt ele doar variante regionale ale aceluiaşi nume, ca în Maria-Măria, Daliana- Deliana sau sunt compuşi diferiţi, doar cu primul formant identic ? ) Iar primul formant redă, ca în cazul lui „Eptaper”, nume de zei ?

 

6 comentarii »

  1. Probabil LIȚIPER a dat LIȚIPAN , iar LIȚIPAN a dat cuvântul LIPIȚAN. Adică calul lipițan este un fel de „purtător de lumină”

    Comentariu de sabinus — Octombrie 22, 2010 @ 3:00 am | Răspunde

  2. Mai e un termen pentru fiu la traci,paibes.Dacă se propaga pînă la noi ar fi suferit acea modificare în care b intervocalic cade(ex caballus=cal)și rămîne paies-pui,de aici și omonia cu „the poltry”.Mereu m-am întrebat de ce nu-și alintau românii copii cu căluțul meu,vițica mea..ohhh wait,în cazul meu s-a întîmplat deja! :))

    Comentariu de Ioan Albu — Noiembrie 1, 2010 @ 4:37 pm | Răspunde

  3. E un regionalism interesant în Maramureș, a morodi (a da naștere la ceva, a zămisli).În mod oficial e considerat un derivat din mărădic(urmaș), care la rândul lui vine din maghiară. Ce ar fi dacă aici a funcționat alternanța m/b și e de fapt un produs al ie.*bherǝ- (to give birth) ?
    Ar fi un caz interesant de paralelă cu boreasă și burcaș(copil mic).

    Comentariu de Ioan Albu — Februarie 27, 2012 @ 7:52 pm | Răspunde

  4. Dacicul per din inscripţia „Decebalus per Scorilo” ar putea fi tradus prin albanezul prej „from, by”.

    Ceva (?) în genul „Decebal… by Scorilo” sau, mai logic, „Decebal’s ….by Scorilo”
    Nu e exclus ca forma la nominativ a numelui regelui dac să fi fost „Decebala” sau „Decebalo”, iar Decebalus să fie o formă de genitiv sau dativ.
    Vasul cu pricina a fost, în această interpretare, oferit/dedicat lui Decebal de către Scorilo.

    Numele Decebalus are multe atestări în texte istorice ori epigrafice, dar mi se pare că toate acestea (cu excepţia celei de mai sus) nu sunt dacice, nici tracice. „Decebalus” şi „Dekebalos” pot fi forma latinizată, respectiv grecizată a numelui.

    Comentariu de Roderick — Iunie 5, 2012 @ 8:51 pm | Răspunde

  5. O părere:
    IE *tap- „to occur, to fall into” ….traco-daco-getico-moesic „a (se) întîmpla” ? :)
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/nostr/nostret&text_number=+461&root=config

    Comentariu de Ioan Albu — Iunie 5, 2012 @ 10:49 pm | Răspunde

    • Ioan Iosif Russu crede la fel ca mine, că acest verb („a se întîmpla”) e de origine traco-dacică. Azi am primit cartea Elemente autohtone în limba română și abia am răsfoit-o nițel. Revin cu o completare cînd găsesc explicația sa mai detaliată.

      Comentariu de Sorin5780 — Februarie 25, 2013 @ 7:54 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: