Istoriile lui Roderick

Octombrie 28, 2010

În van ne-am lămurit buştean

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 3:02 pm

Ce mai e pe pământul Daciei ?

buștuşág, s.n. (înv.) pustiire, devastare.”  ( DAR )

Rădăcina cuvântului trimite, cred, către PIE *wāsto- „risipit, gol” ( din care provin lat. vāstus şi germ. wüst ).

Tot ceva gol este

BUȘTIHÓS adj. v. găunos, scorburos” ( Dicţ. de sinonime, M. şi L. Seche )

Este reconstituit însă şi un PIE *bhow-/-a- „peşteră, vizuină” ( > lat. fovea , v. ind. bhūka- „gaură” ).

Mai avem

BÚȘTINĂ s. v. ceață, negură, pâclă.” (  Dicţ. de sinonime )

şi, în fine

bușteán (bușténi),1. Trunchi de copac tăiat. – 2. (Rar) Lemn ars. – Var. boștean, (Mold.) buștihan. – Mr. buștină „funingine”. Origine necunoscută. Pușcariu, Dacor., III, 657, propusese săs. bumstam, din germ. Baumstamm „trunchi de copac”, care nu prezintă dificultăți în privința folosirii generale a cuvîntului, dar care nu corespunde prezenței din mr., și nici der. buștenit, adj. (înnegrit); buștină, s.f. (negură, întunecime); buștușag, s.n. (înv., Trans., incendiu, devastare). În toți acești der. pare a se recunoaște un reprezentant al lat. bustum „ars” sau „rug”.”  ( DER )

*

Destul de neclară mi se pare şi originea engl. „bush”.

PIE *bhAug’- „specie de copac foios” a dat sl. bujina „soc” , kurd būz „ulm” şi germ. biuchen „spălat cu leşie”.

Leşia era produsă cu ajutorul cenuşii de lemn. Poate că „buştină” – funingine ( ca dealtfel şi „buştean”) are o origine similară, regăsindu-se în PIE *bhAug’-.

Sensul lui „buştină” de „ceaţă, negură, pâclă, întunecime” poate să derive din cel de „funingine” ( ca şi „buştenit”=”înnegrit” ).

Totuşi, e posibil ca forma „buştină”- fenomen meteorologic să fie datorată unei confuzii (contaminări ), originalul fiind *duştină ( care s-ar regăsi în PIE *dhū- „fum, abur, furtună” , ca şi engl. „dust” ).

O origine pentru „buştean” poate fi şi PIE *bhāg’– „fag” ( > engl. beech ).

După S. Paliga

buşteán An equivalent of butuc. The original form seems to have been *bučt-ean, and would therefore be a derivative of buc and/or somewhat related with butuc, buturug, even if the alternating buşt- with but-uc/but-ur-ug- is not comfortable. Anyway, the substratum origin seems probable. The suggested IE root is *bheu- ‘to swell, to grow’.”

*

În  „a se lămuri buştean”, cred că originea probabilă a „buşteanului” este IE *wāsto- „gol” ( cu sens apropiat de cel al expresiei latine „tabula rasa” ).

Totuşi există paralela cu expresia „tufă-n pungă” ( = nimic; om fără bani ) sau „a fi tufă” ( = a nu şti nimic ).

Anunțuri

20 comentarii »

  1. Mai este și BAȘTĂ (înv.și reg.)=masiv de pământ,tranșee,redută (pol.baszta)
    BÁȘTINĂ (În loc. adj. și adv.) De baștină = originar, autohton; din moși-strămoși. – Din bg., scr. baștina
    Ultimul presupune și un bașta = tată pentru termenul bg.ce înseamnă patrimonial, dar nu există.Ce zici, putem băgă un antic bostes așa de dragul liniștirii specialiștilor și amatorilor de istorie lingvistică? :)

    Comentariu de Ioan Albu — Octombrie 28, 2010 @ 3:16 pm | Răspunde

    • Ca o curiozitate, oare putem lega VASA din sanscrită de baștină prin schimbarea lui V în B așa cum s-a întîmplat de atîtea ori în română? Poate că și BOSTES are o legătură aici.

      Comentariu de Ioan Albu — Octombrie 28, 2010 @ 3:24 pm | Răspunde

    • În Moldova bașcă/baștă se traducea și redută/bastion, dar și „beci”. La originea sa (turcomană), beci însemna fortificație și era numele oriental al Vienei. (cuman. beč “fortificat” )
      Dacă beci nu-i cumva coradical cu reg.beucă, paralela între beci și bașcă e perfect rațională. Înseamnă că românii au știut perfect ce însemna „beci”, iar când s-a ivit un sinonim l-au folosit în perfectă concordanță cu termenul mai vechi. https://dexonline.ro/definitie/beci

      PS: totuși, parcă tot nu-mi vine să cred că bașcă are origine poloneză.

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 16, 2015 @ 9:06 pm | Răspunde

    • Posibil să fi găsit un coradical pentru baștina noastră. Ba chiar un corespondent identic sufixat:

      bashtë adj. garden-, horticultural; (=kopshtar)
      bashtinë s.f. = garden plot; property, possesion; farm, estate, field; farm land, ploughed land, country.
      pag.30 https://jlu.wbtrain.com/sumtotal/language/DLI%20basic%20courses/Albanian/Albanian-English%20Dictionary.pdf

      Pare că avem sensul de câmp în acest context, la fel ca-n albaneză: ”Și eu ani trăit cu Tămădăienii, vînători de dropii din baștină, cari neam de neamul lor au rătăcit prin Bărăgan. ODOBESCU, S. III 14.”
      https://dexonline.ro/definitie/ba%C8%99tin%C4%83

      Cred în continuare că avem un derivat autohton din radicalul *weh₂st- ‎(“empty, wasted”), *weh₂stina (cu betacizare), iar la origine cred că era terenul eliberat prin foc, dacă conexiunile făcute de lingviști sunt reale (lat.Vesta; gr. Hestia, alb.vjeshtë, etc.). Probabil avem și o legătură cu radicalul *bhask- , de ce nu?

      Numai să nu fie tc. bahçe din persanul bāğ, că se vezi ce mă supăr. https://en.wiktionary.org/wiki/bah%C3%A7e
      https://en.wiktionary.org/wiki/b%CA%BEg#Middle_Persian

      PS: acum par ridicole tentivele de a explica etimologia acestora pe baza unor slavisme..care nu-s slave. la fel se pot lămuri multe etimologii, numai de am căuta mai întâi în albaneză.

      Comentariu de Sorin5780 — Decembrie 27, 2016 @ 5:09 pm | Răspunde

      • E interesant de aflat că verbul alb. bashk se traduce, citez, ”join, adjoin, affix, enclose”. Deci o paralelă românească bașcă/baștă nu pot fi decât autohtone, carpo-dacice, și în tiparul mental clasic ( https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/%C7%B5%CA%B0ort%C3%B3s )
        Mă bucur că am găsit în sfârșit o explicație rațională. Pentru mine era clară autohtonia sa, dar mă cam încurca explicația asta, https://en.wiktionary.org/wiki/bastire#Latin
        care la o adică era cea potrivită, indo-europeană, numai că și dacii au moștenit familia asta lexicală pe linia sa.
        Bașca/bașta trebuie să fie parte din arsenalul militar carpic.

        Acum înțeleg și semantismul derivatelor albaneze…. bashtinë s.f. = garden plot; property, possesion; farm, estate, field. Este ceva delimitat în spațiu, ceva adunat laolaltă ca proprietate ce se lasă moștenire. Poate de aici vine și lărgirea spre sensul de patrie/country, origine funciară, deși, așa cum mi-am imaginat mai sus, are sens să-l atribuim radicalului betacizat *weh₂st- ‎(“empty, wasted”), *weh₂stina.

        PS: trebuie să căutăm cărțile potrivite dacă vrem să mai punem reflectorul pe cuvintele autohtone. Internetul are limitările sale, clar.

        Comentariu de Sorin5780 — Decembrie 27, 2016 @ 6:29 pm | Răspunde

  2. Mai pe aproape poate fi „boştină”

    ” boștínă (boștíne), s.f. – 1. Reziduu de ceară, fagure uscat. – 2. Reziduu de struguri, tescovină. – Var. voștină, hoștină. – Mr. buștină, megl. văștină. Sl. vostina „uscat” (Miklosich, Lexicon, 73; Cihac, II, 463); de la voskij „ceară”, cf. vospă. Nu este clară modificarea consoanei inițiale. – Der. boștinar, s.m. (cumpărător de faguri uscați, sau de tescovină). ” ( DEX )

    Interesant e cât de mult seamănă cu engl. „waste”, originea acestuia din urmă fiind romanică:
    „waste matter XV. — ONF. wast(e), var. of OF. guast(e), gast(e), partly repr. L. vāstum, n. of vāstus waste, desert, partly f. waster vb.
    So waste adj. uncultivated, barren XIII; superfluous, refuse XV. — ONF. wast, var. of g(u)ast :- Rom. *wasto, repr. (with infl. from Frankish *wōsti) L. vāstus. waste vb. devastate, consume by loss, decay, etc. XIII; consume or expend uselessly XIV. — ONF. waster, var. of g(u)aster :- Rom. *wastāre, for L. vāstare.” (http://www.encyclopedia.com/doc/1O27-waste.html )

    Aceasta ar duce către PIE *wāsto-

    Comentariu de Roderick — Octombrie 29, 2010 @ 12:20 pm | Răspunde

    • Albinăritul nu era făcut mereu în căsuțele alea din lemn foarte dichisite, ci în bușteni scobiți, de multe ori suspendați în pomi sau dispuși orizontal.Poate că Paliga nu era departe de adevăr cu rad.ăla IE *bheu- ‘to swell, to grow’.
      Buștușag poate fi legat de albinărit din nou.Nu uitați că englezi, pînă acum două secole cred, afumau stupii ca să omoare albinele și să colecteze mierea cu riscuri minime.Oare țăranii noștri nu operau la fel cu stupii de albine sălbatice.

      Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 23, 2011 @ 3:48 pm | Răspunde

    • E mai mult decât probabil ca boștină să fie coradical cu alb. bashk (”join, adjoin, affix, enclose”), bashtë, bashtinë și bosht (spindle, axis, axle).
      Sensul primar trebuie să fie reziduu lipicios (sticky) sau întărit.

      Ca semantism e asemănător eng.wax (wæx) și let.vasks https://en.wiktionary.org/wiki/vasks#Etymology
      Și slavicul voștină e pus aici, sub rad. *weg’-, *wek’- to weave. – “woven, fabric-like” (i.e., cells, honeycomb)

      Pe baza acelui albanism, bosht, putem spune că avem și noi un cuvânt care, în mod incredibil, se potrivește și semantismului primar al acestui reziduu, dar are și o fam.lexicală numeroasă în spate care să-i dea credibilitate.

      Chiar și voștină ar putea fi autohton.

      Mă gândeam mai demult la rad.*webh- to weave și numele viespii în limbile balto-slavice: *wopsa. (IE *wobʰseh₂.) Oare dacica n-ar fi făcut la fel ca latina prin acea metateză?
      Probabil că aceeași metateză s-a produs și pentru voaspă (*wapsa), coradical al arh.vapel (găteală, podoabă a unei rochii; contaminat probabil cu vap, vapină).

      Albanian: venj (< webʰnyō)

      Comentariu de Sorin5780 — Februarie 2, 2017 @ 9:07 am | Răspunde

  3. Mai este reconstituit un PIE *bheus- „scrap, sediment, brewer’s yeast” ( v. ind. buṣa- „pleavă”, germ. Bier „bere” )

    Sensul de „reziduu” îl are şi boştina.

    Comentariu de Roderick — Octombrie 29, 2010 @ 12:30 pm | Răspunde

  4. Taraboste = conducători cu boașe(et.nec.) tari sau mai vulgar „boașe tari=tari boașe”.
    Boșorog=bătrîn ramolit bolnav de hernie,cu boașele în pericol de stafidire permanentă, boșar =pepene galben și boș=Seu cu proprietăți superioare, obținut din pungile testiculare ale bovinelor..asta din urmă e clar dacică. :)
    Boutae loc fortificat de trecere în interiorul arcului carpatic.
    Posibil ca latina și traca să fi avut un cuvînt comun AVUS=ABUS(bătrîn)? Abostes ar fi un plural format în maniera sciților iranieni cu te/ta. Se mai păstra odată auș la țară,azi numai aromânii îl folosesc frecvent.De ce oare biserica nu folosește AUȘ pentru AVA, ar fi mai românește.Dacă eram eu dictator întorceam forțat limba asta de la multe neologisme inutile.
    Deci, tarabostes pot fi acei oameni buni din jux valachorum sau bătrînii înțelepți,sfatul bătrînilor.

    Comentariu de Ioan Albu — Octombrie 30, 2010 @ 8:42 am | Răspunde

    • Boștă,baștină pot fi derivate de la un mai vechi cuvînt dacic și nu un împrumutat lexical care e oarecum marginal și cu sensuri puține la sud de Dunăre și-n Polonia.Repet,deși mă plictisesc și pe mine de acum,sînt uimit de cîtă bogăție de cuvinte unicat conține dicționarul român și cu cîtă necunoaștere și ușurătate se atribuie altora paternitatea lor.
      Gard e autohton însă grădină e bulgăresc deși picarzii foloseau odată gardin în loc de mai noul jardin.Bălan și bal sînt dovedite a fi autohtone prin nenumărate studii însă tot slave rămân pentru oficiali.Babus(dacicus natus?) și ‘ababa și micea” (episodul Thrax )ababa din Bythinia ..toate astea sînt consemnate în nenumărate surse însă DEX tot bg.scr. și ucr. dă ca etimologie.Atta e tată în mai toate limbile foarte vechi inclusiv traca însă la noi el rămâne latin?
      Apropo, în ciuda faptului că am recitit Densușianu de curînd,nu el e sursa celor scrise de mai sus.Totuși, nu pot să nu remarc ce spirit tăios de observație avea domnișorul nostru deși mulți îi reneagă aportul important.De exemplu, merită investigate legăturile antice între evrei și IE,mai ales că ADONAI, SABOATH sînt pur indoeuropene. GOG era Gyges din Lydia numită ludim în ebraică,Sabazios era zeu trac etc.Azi se reiau multe ipoteze ignorate odată iar noțiunea că evreii și-au format singuri ideile monoteiste trebuie regîndită.Cred că acei apatrizi hitiți,lidieni,asirieni și egipteni,traci,greci din Israelul antic au contribuit mai mult decît le place evreilor să recunoască.Mare mirare să nu fie totul o operă de sinteză inteligent realizată.Aduc vorba de evrei pentru că am citit un articol despre construirea unui altar dedicat jertfelor ca-n vechiul templu, în ideea că în curînd se va reface Templul lui Solomon.Scuze pentru comentariile kilometrice, probabil că-s nervos din cauza eșuării moțiunii de cenzură Boc-poc și ăsta e felul meu de refulare :)

      Comentariu de Ioan Albu — Octombrie 30, 2010 @ 9:10 am | Răspunde

  5. a BUȘI = a umfla cu pumni nasul cuiva

    Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 23, 2011 @ 4:08 pm | Răspunde

    • Buci, a buciuma, bucitean/buștean(?) boașe, bașcă/baștă(ridicătură de pămînt)
      BUȘNÍ vb. v. erupe, irupe, izbucni, musti, năvăli, răbufni, țâșni
      BÚȘCĂ s. v. gură, îmbucătură, înghițitură, mușcătură. Boșcă=butoiaș
      Se pare că am dat peste un cuib de cuvinte foarte măricel.

      Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 23, 2011 @ 4:17 pm | Răspunde

  6. Buștean e coradical cu lat.fustis, dar mai ales cu galezul continental bustis- tree trunk http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=+197&root=config

    îmbutușí, îmbutușésc, vb. IV (reg.) a urni cu forța pe cineva din loc. e coradical cu lat.refuto.
    botă, bâtă
    „ești bâtă!”

    Comentariu de Sorin5780 — Martie 21, 2013 @ 8:42 pm | Răspunde

    • Pare să fie o serie foarte amplă de derivate:
      BÚTURĂ, buturi, s. f. (Reg.) 1. Butuc (1); buturugă. 2. Bucată de lemn cu noduri și cu alte defecte, care se despică și se prelucrează și este considerată ca sortiment inferior al lemnului de foc; ciot. 3. Trunchi scorburos; butoarcă. [Var.: bútur, búture s. m.] – Cf. butuc.

      but, -uri, s.n. – Îndărătnicie, împotrivire, necaz, poară (Bud 1908). În expr. în butul cuiva = în ciudă: „De-ai luat în butul meu / Nu-ți ajute Dumnezău” (Bârlea 1924: 78): „Că i-oi duce două flori / Ș-oi fa but la doi feciori” (Lenghel 1979: 152). – Et. nec. (MDA, NDU).

      butușínă, butușíne, s.f. (reg.) retezătură de copac, de o palmă; buturugă.

      Comentariu de Sorin5780 — Martie 21, 2013 @ 9:25 pm | Răspunde

      • Se pare că termenul se referă mai mult la ceva voluminos, care este gol pe dinăuntru, sau care este plin cu un material moale sau găunos

        “BUȘTIHÓS adj. v. găunos, scorburos” ( Dicţ. de sinonime, M. şi L. Seche )

        Este reconstituit însă şi un PIE *bhow-/-a- “peşteră, vizuină” ( > lat. fovea , v. ind. bhūka- “gaură” )

        Vezi și regionalismul boșted, cu înțelesul de găunos . O ridiche este boștedă (în Moldova) atunci când este bătrână și începe să aibă găuri în ea
        și să fie fibroasă (Am căutat termenul în dicționare online, dar nu l-am găsit)

        S-ar putea ca din termenul de boșted să derive veșted, cu un înțeles aproximativ (= golit de apă pe dinăuntru și îmbătrânit)

        Numele de buștean vine de la faptul că este un copac căzut care începe să putrezească pe dinăuntru, dar partea de exterior rămâne tare

        A buși probabil se referă la a strivi ceva, a face să fie moale pe dinăuntru

        Un termen apropiat de buștean este și bute / butelcă

        BUTÉLCĂ ~ci f. pop. 1) v. BUTELIE. 2) Vas din lut ars, cu gâtul strâmt, folosit pentru păstrarea lichidelor, în special a băuturilor alcoolice. /<ucr. butelka
        Sursa: NODEX (2002)

        o butelcă este o bute mai mică

        Pentru but cu înțeles de povară, se referă la faptul că cel care poartă ceva pe suflet este ca și cum ar fi o povară pentru el, dar și ceva care îl macină, îl roade pe dinăuntru, îl face să "putrezească" dinăuntru în afară. E un rău care îl distruge încetul cu încetul de dinăuntru în afară (=un fel de definiție a necazului purtat în suflet și neexteriorizat)

        Referitor la înțelesul de ceață / pâclă, aceste fenomene sunt privite din punctul de vedere al consistenței lor, adică din ce sunt făcute: un material moale, mai puțin dens, care face rău, cel puțin vederii (apropo de necazul din sufletul omului sau de putregaiul din trupul copacului)

        Comentariu de sabinus — Martie 21, 2013 @ 11:37 pm | Răspunde

      • „Numele de buștean vine de la faptul că este un copac căzut care începe să putrezească pe dinăuntru, dar partea de exterior rămâne tare”
        Eu n-am găsit nicăieri asemenea explicație, mai logică e suprapunerea cu gal.bustis și aplicarea regulii RUKI pentru dacică (s devine ș după u).
        Boșted poate fi o încrucișare între veșted și un radical dacic pentru gol, pe lîngă celelalte forme:

        http://en.wiktionary.org/wiki/bosh#Etymology

        A buși poate fi o metaforă pentru a umfla, care are și sensul de a încărca cu pumni; sau e direct din http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=+197&root=config

        În Moldova sînt multe regionalisme care pot fi carpice, mai ales în zonele peri-montane și de podiș. N-ar strica să caut un dicționare de arhaisme ale zonei. Chiar și zona ocupată azi de secui ar fi fost propice păstrării unui cumul lexical tracic.

        Comentariu de Sorin5780 — Martie 22, 2013 @ 7:03 am | Răspunde

      • Am mai pus dată *boș(gol) în legătură cu IE *bhos (bare, barefooted). E probabil demn de menționat că moldovenii și ardelenii au împrumutat foarte puține cuvinte turcești, iar faptul că se găsesc derivate cu același sens în albaneză și rom.poate însemna că-i autohton.

        alb.boshatis- empty, deplenish, void, clean out, evacuate
        alb.bosh

        Comentariu de Sorin5780 — Martie 22, 2013 @ 8:44 am | Răspunde

  7. “BÚȘTINĂ s. v. ceață, negură, pâclă.” (în arom. înseamnă cenușă, probabil un sens pierdut de română cf.cu buștenit)
    În albaneză dushk e numele stejarului, datorat culorii sale. E coradical cu lat.fuscus și eng.dusk: http://en.wiktionary.org/wiki/dushk

    Ar fi atrăgătoare o simplă transformare fonetică d – b, dar lat.ambustus e foarte potrivit. Am avea o formă sufixată cu -inus/-ina/-inum, la fel ca țărână (var: țărângă, țărîgă) din *terrina (terra). Chiar și „ș” înainte de „t” e foarte regulat în română.
    Am putea avea și o suprapunere a sensului dacic peste forme latine, o întrepătrundere.

    Buștean (*busc-ean) să fie coradical cu alb.dushk sau cu eng.bush (bysc) din IE *bhu- to grow? NU prea ar avea sens sufixul -ean dacă-l comparăm cu dushk.
    Dacă avem origine autohtonă în acest buștină, care-i rolul sufixului -ină? Și accentul cade pe prima silabă, un pic cam bizar. Nu prea îmi amintesc eu bine chestiunile astea, dar în lexicul de origine latină parcă accentul cade pe sufix (cum e țărînă).

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 18, 2013 @ 7:49 pm | Răspunde

  8. *bhow-/-a- „peşteră, vizuină”(pit, hole)

    Mai demult m-am gândit la o chestie simpatică privitor la verbul precursor al acestui tip de derivat semantic. Dacă sunt forme făcute de om, ar trebui să provină dintr-un verb IE cu sensurile ”a lovi, a săpa” . Deci am avea IE *bʰu- to hit sau pur și simplu un radical asemănător acestui *kuH-, *kewH- (“hollow”) pentru acele forme naturale.

    Dacă avem un participiu substantivat *bʰowus sau *bʰous ar fi acele reconstrucții (numai cu terminații de participiu). De asta m-am gândit la boșcă (Munt. Vest) zemnic (pivniță mică saŭ bordeĭ de păstrat legume).
    La origine am avea o temă *bʰus, adică un proto-dacic *buș, un participiu pasiv simplu (RUKI), nu un diminutiv. Diminutivarea sa se face prin sufixul -ca (clasic) și rezultă boșcă.
    La fel de bine putem avea și buștean, boștean, boștură sau boșted. Alte sufixe, altă poveste.

    Totuși, în dicționar mai avem un omonim interesant pentru discuția legată de ambustia, buștean (lemn ars) și altele:
    bóșcă1 sf [At: GALACTION, V. ROM. iulie-august 1931, 10 / V: boaș- / Pl: boște, boști, bosci / E: nct] 1 Grămadă de lemne acoperite cu iarbă, care se carbonizează în aer liber.

    Ce sens primar alegem pt. această temă, cel de grămadă sau cel de carbonizare?

    Tot pe baze fonetice putem discuta și etimologia adj.alb. bosh (gol; IE *bʰos “bare, barefoot”). În mod normal suspectam o labializare a unei forme *bash , dar oare nu s-a pornit de la o formă zero *bʰus? Ar explica și cuvintele noastre, dacă toate provin din același radical.

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 2, 2017 @ 3:22 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: