Istoriile lui Roderick

October 28, 2010

În van ne-am lămurit buştean

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 3:02 pm

Ce mai e pe pământul Daciei ?

buștuşág, s.n. (înv.) pustiire, devastare.”  ( DAR )

Rădăcina cuvântului trimite, cred, către PIE *wāsto- “risipit, gol” ( din care provin lat. vāstus şi germ. wüst ).

Tot ceva gol este

BUȘTIHÓS adj. v. găunos, scorburos” ( Dicţ. de sinonime, M. şi L. Seche )

Este reconstituit însă şi un PIE *bhow-/-a- “peşteră, vizuină” ( > lat. fovea , v. ind. bhūka- “gaură” ).

Mai avem

BÚȘTINĂ s. v. ceață, negură, pâclă.” (  Dicţ. de sinonime )

şi, în fine

bușteán (bușténi),1. Trunchi de copac tăiat. – 2. (Rar) Lemn ars. – Var. boștean, (Mold.) buștihan. – Mr. buștină „funingine”. Origine necunoscută. Pușcariu, Dacor., III, 657, propusese săs. bumstam, din germ. Baumstamm „trunchi de copac”, care nu prezintă dificultăți în privința folosirii generale a cuvîntului, dar care nu corespunde prezenței din mr., și nici der. buștenit, adj. (înnegrit); buștină, s.f. (negură, întunecime); buștușag, s.n. (înv., Trans., incendiu, devastare). În toți acești der. pare a se recunoaște un reprezentant al lat. bustum „ars” sau „rug”.”  ( DER )

*

Destul de neclară mi se pare şi originea engl. “bush”.

PIE *bhAug’- “specie de copac foios” a dat sl. bujina “soc” , kurd būz “ulm” şi germ. biuchen “spălat cu leşie”.

Leşia era produsă cu ajutorul cenuşii de lemn. Poate că “buştină” – funingine ( ca dealtfel şi “buştean”) are o origine similară, regăsindu-se în PIE *bhAug’-.

Sensul lui “buştină” de “ceaţă, negură, pâclă, întunecime” poate să derive din cel de “funingine” ( ca şi “buştenit”=”înnegrit” ).

Totuşi, e posibil ca forma “buştină”- fenomen meteorologic să fie datorată unei confuzii (contaminări ), originalul fiind *duştină ( care s-ar regăsi în PIE *dhū- “fum, abur, furtună” , ca şi engl. “dust” ).

O origine pentru “buştean” poate fi şi PIE *bhāg’– “fag” ( > engl. beech ).

După S. Paliga

buşteán An equivalent of butuc. The original form seems to have been *bučt-ean, and would therefore be a derivative of buc and/or somewhat related with butuc, buturug, even if the alternating buşt- with but-uc/but-ur-ug- is not comfortable. Anyway, the substratum origin seems probable. The suggested IE root is *bheu- ‘to swell, to grow’.”

*

În  “a se lămuri buştean”, cred că originea probabilă a “buşteanului” este IE *wāsto- “gol” ( cu sens apropiat de cel al expresiei latine “tabula rasa” ).

Totuşi există paralela cu expresia “tufă-n pungă” ( = nimic; om fără bani ) sau “a fi tufă” ( = a nu şti nimic ).

36 Comments »

  1. Mai este și BAȘTĂ (înv.și reg.)=masiv de pământ,tranșee,redută (pol.baszta)
    BÁȘTINĂ (În loc. adj. și adv.) De baștină = originar, autohton; din moși-strămoși. – Din bg., scr. baștina
    Ultimul presupune și un bașta = tată pentru termenul bg.ce înseamnă patrimonial, dar nu există.Ce zici, putem băgă un antic bostes așa de dragul liniștirii specialiștilor și amatorilor de istorie lingvistică? :)

    Comment by Ioan Albu — October 28, 2010 @ 3:16 pm | Reply

    • Ca o curiozitate, oare putem lega VASA din sanscrită de baștină prin schimbarea lui V în B așa cum s-a întîmplat de atîtea ori în română? Poate că și BOSTES are o legătură aici.

      Comment by Ioan Albu — October 28, 2010 @ 3:24 pm | Reply

    • În Moldova bașcă/baștă se traducea și redută/bastion, dar și “beci”. La originea sa (turcomană), beci însemna fortificație și era numele oriental al Vienei. (cuman. beč “fortificat” )
      Dacă beci nu-i cumva coradical cu reg.beucă, paralela între beci și bașcă e perfect rațională. Înseamnă că românii au știut perfect ce însemna “beci”, iar când s-a ivit un sinonim l-au folosit în perfectă concordanță cu termenul mai vechi. https://dexonline.ro/definitie/beci

      PS: totuși, parcă tot nu-mi vine să cred că bașcă are origine poloneză.

      Comment by Sorin5780 — September 16, 2015 @ 9:06 pm | Reply

    • Posibil să fi găsit un coradical pentru baștina noastră. Ba chiar un corespondent identic sufixat:

      bashtë adj. garden-, horticultural; (=kopshtar)
      bashtinë s.f. = garden plot; property, possesion; farm, estate, field; farm land, ploughed land, country.
      pag.30 https://jlu.wbtrain.com/sumtotal/language/DLI%20basic%20courses/Albanian/Albanian-English%20Dictionary.pdf

      Pare că avem sensul de câmp în acest context, la fel ca-n albaneză: ”Și eu ani trăit cu Tămădăienii, vînători de dropii din baștină, cari neam de neamul lor au rătăcit prin Bărăgan. ODOBESCU, S. III 14.”
      https://dexonline.ro/definitie/ba%C8%99tin%C4%83

      Cred în continuare că avem un derivat autohton din radicalul *weh₂st- ‎(“empty, wasted”), *weh₂stina (cu betacizare), iar la origine cred că era terenul eliberat prin foc, dacă conexiunile făcute de lingviști sunt reale (lat.Vesta; gr. Hestia, alb.vjeshtë, etc.). Probabil avem și o legătură cu radicalul *bhask- , de ce nu?

      Numai să nu fie tc. bahçe din persanul bāğ, că se vezi ce mă supăr. https://en.wiktionary.org/wiki/bah%C3%A7e
      https://en.wiktionary.org/wiki/b%CA%BEg#Middle_Persian

      PS: acum par ridicole tentivele de a explica etimologia acestora pe baza unor slavisme..care nu-s slave. la fel se pot lămuri multe etimologii, numai de am căuta mai întâi în albaneză.

      Comment by Sorin5780 — December 27, 2016 @ 5:09 pm | Reply

      • E interesant de aflat că verbul alb. bashk se traduce, citez, ”join, adjoin, affix, enclose”. Deci o paralelă românească bașcă/baștă nu pot fi decât autohtone, carpo-dacice, și în tiparul mental clasic ( https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/%C7%B5%CA%B0ort%C3%B3s )
        Mă bucur că am găsit în sfârșit o explicație rațională. Pentru mine era clară autohtonia sa, dar mă cam încurca explicația asta, https://en.wiktionary.org/wiki/bastire#Latin
        care la o adică era cea potrivită, indo-europeană, numai că și dacii au moștenit familia asta lexicală pe linia sa.
        Bașca/bașta trebuie să fie parte din arsenalul militar carpic.

        Acum înțeleg și semantismul derivatelor albaneze…. bashtinë s.f. = garden plot; property, possesion; farm, estate, field. Este ceva delimitat în spațiu, ceva adunat laolaltă ca proprietate ce se lasă moștenire. Poate de aici vine și lărgirea spre sensul de patrie/country, origine funciară, deși, așa cum mi-am imaginat mai sus, are sens să-l atribuim radicalului betacizat *weh₂st- ‎(“empty, wasted”), *weh₂stina.

        PS: trebuie să căutăm cărțile potrivite dacă vrem să mai punem reflectorul pe cuvintele autohtone. Internetul are limitările sale, clar.

        Comment by Sorin5780 — December 27, 2016 @ 6:29 pm | Reply

      • Bashtinë cred că pierde un -r- și e regulă generală în albaneză: când se înghesuie un mănunchi de trei consoane prima cade; bjeshkë (*berskā), pjeshkë (lat. persica), kashtë (*kalstā, cf. kall, kalli), etc.

        Foarte probabil e un derivat din *bʰerH- (“to strike, pierce”, Pgerm. *barō “beam, bar, barrier”) și coradicale sunt destule ca să ne imaginăm cel puțin două căi de a explica toate sensurile albanismelor de mai sus. Ideea este că și idiomul dacic avea transformarea respectivă.
        https://en.wiktionary.org/wiki/bar#English

        Legat de sensurile noastre cred că e logică determinarea primară a teritoriul comunității și a moșinelor personale prin dorne (de piatră) sau borne, care erau probabil dedicate unor idoli protectori ai țarinei.
        Am mai discutat despre tradiția asta milenară și am adus un link.

        Comment by Sorin5780 — April 16, 2020 @ 11:58 am | Reply

    • Cred că dac. baștină semnifica și ”țară” (sau teritoriu tribal la un moment dat). Este exact acel sens care spuneam că face notă discordantă printre multiplele sensuri ale corespondenților albanezi.

      Nu mai e curios deloc că avem acea ”baștină” în care se vânau dropii, deoarece mult timp s-au revărsat iranici în Bugeac, Dicia și Bărăgan.
      Am găsit recent un osset. bæctæ (”baștă” =country), dar interesant aici nu e doar tema în sine, ci și terminația lui baștină.

      Mai demult am amintit că-n Albaneză formează acuzativul cu prefixul në și terminația -inë alipită temei (”në shtëpinë”), dar la fel de bine mai au un sufix omonim cu care numesc locuri care au o anumită caracteristică sau pe care se găsesc ceea ce indică tema.
      http://www.arberiaonline.com/viewtopic.php?t=5137

      Comment by Sorin5780 — March 12, 2018 @ 1:15 pm | Reply

      • Βαστα (basta) – Osset., Pers., Afg. etc. bast(a) “to tie, bind”, OE bǽst “bast”.
        Βιστησ (biste:s) – Kurd. bistî “stalk” or bista “trusty” or bista “lover”.
        Διζα (didza) – Kurd. diz “a thief”;
        Δουλασ (doulas) – Kurd. dol “ravine”.
        Εισγουδιον (eisgoudion) – Kurd. e’yş “joy, spree, fun” and qude “proud”; Chuv. ěç “work” and kut “ass”; OE īs “ice”, gōd “good”.
        Ζουρη (dzoure:) – com. Ir. zor/zur “force”; Chuv. çyră “light-brown”.

        E din pdf-ul ”Scythian Onomasticon” (dreapta sus): http://alterling2.narod.ru/English/Scyth.html
        Sunt comparate câteva nume tracice și scito-sarmate cu anumite cuvinte din lexicul ossetic, kurd și ciuvaș (turcomani), iar uneori e greu să spui că nu intrigă unele din aceste ipoteze, dar majoritatea sunt foarte neinspirate.
        Unele au fost propuse aici pe blog.

        Comment by Sorin5780 — May 10, 2018 @ 9:33 pm | Reply

      • https://books.google.ro/books?id=A3_7PY2eRP4C&pg=PA163&lpg=PA163&dq=Mizâl+craiu&source=bl&ots=lzX9wg1H8s&sig=HDcdJZESm-rM8TaIAz-rypnn_88&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwi26aK5td_bAhXiPZoKHUn0BfoQ6AEIKTAA#v=onepage&q&f=true

        La pag.177 (Arghiu crăișorul) e o baște/băștea cu sensul (cred) de livadă de meri. La fel s-o fi numit și loc. Baștea, din Hunedoara.

        Și aici la pag.315 (pe cursor) e altă baștea/băștea, cu zarzali și merăzii (merișoare): https://colectzionar.files.wordpress.com/2018/03/mitologie-romaneasca.pdf

        Ambele sunt dintr-un cadru mitologic.

        Comment by Sorin5780 — June 19, 2018 @ 6:07 pm | Reply

        • Acum am văzut confirmarea! În primul link, la index, baștea este o ”grădină”. T
          Nu mai încape îndoială că avem un coradical al alb. bashtë, -inë (grădină).

          Sunt curios ce-i cu terminația acestui băștea, baștea, similară cu a altui relict autohton, argeaua (argea – *argelă). Nu cred că-i sufix diminutival.

          Comment by Sorin5780 — June 19, 2018 @ 6:26 pm | Reply

        • basceá sf [At: JAHRESBER. III, 313 / V: bagcea / E: tc baghče] (Olt; rar) Grădină.

          Comment by Sorin — March 22, 2021 @ 8:29 pm | Reply

    • Dacă avem un *bást- ”rege tribal” din tracică, proprietar de drept peste un teritoriu bine delimitat, și un derivat báștină (-ina), nu cumva ‘bostes” este form. colectivă corespunzător, o clasă socială? Accentul pe terminație ar face ca [a] să devină [o], iar *tarabostes ar fi o clasă imediat superioară, probabil elita superioară a societății geto-dacice post-burebistane.

      Am mai vorbit de acel prefix tara-, care-n ossetină este postpus, dar ambele aveau roluri identice, de afixe superlativizante.
      Mă gândeam dacă nu cumva apelativul batai (pl.) din Moldova și sg. bată (domn) din Banat nu provin din același etimon primar, unde primul ar fi un der. superlativ cu sufix -ișt (-IE -istos).

      Click to access LR-2-2011.pdf

      Probabil că ne putem imagina și un plural cu accentul pe prima silabă, *bástai, căci oricum m-am dus cu ipotezele în stratosferă.

      Privitor la acel misterios sg. bată (pl.batai), nu am în minte arh. bât (-ă, bătrân, -ă) din Lat.vetus, ci tema din NP Batos, Bato.
      Baci am stabilit că ar putea fi o coruptelă (bagi, -iu) conformă cu rad.*bʰag- (Sl.bog, ir.bag, sanscr.Bhaga, frig.Bagaios, etc.), dacă nu și un mai mare peste ciobani și frați mai mici (*batius), cf. acelui sl.batja.

      Lyd.𐤡𐤠𐤯𐤯𐤬𐤳 (battos) rege
      https://en.wiktionary.org/wiki/𐤡𐤠𐤯𐤯𐤬𐤳#Lydian

      De ce oare nu avem atestat și un der. *moșină. Moșnean ar trebui să-l cuprindă.

      Comment by Sorin5780 — June 5, 2018 @ 10:04 am | Reply

  2. Mai pe aproape poate fi “boştină”

    ” boștínă (boștíne), s.f. – 1. Reziduu de ceară, fagure uscat. – 2. Reziduu de struguri, tescovină. – Var. voștină, hoștină. – Mr. buștină, megl. văștină. Sl. vostina „uscat” (Miklosich, Lexicon, 73; Cihac, II, 463); de la voskij „ceară”, cf. vospă. Nu este clară modificarea consoanei inițiale. – Der. boștinar, s.m. (cumpărător de faguri uscați, sau de tescovină). ” ( DEX )

    Interesant e cât de mult seamănă cu engl. “waste”, originea acestuia din urmă fiind romanică:
    “waste matter XV. — ONF. wast(e), var. of OF. guast(e), gast(e), partly repr. L. vāstum, n. of vāstus waste, desert, partly f. waster vb.
    So waste adj. uncultivated, barren XIII; superfluous, refuse XV. — ONF. wast, var. of g(u)ast :- Rom. *wasto, repr. (with infl. from Frankish *wōsti) L. vāstus. waste vb. devastate, consume by loss, decay, etc. XIII; consume or expend uselessly XIV. — ONF. waster, var. of g(u)aster :- Rom. *wastāre, for L. vāstare.” (http://www.encyclopedia.com/doc/1O27-waste.html )

    Aceasta ar duce către PIE *wāsto-

    Comment by Roderick — October 29, 2010 @ 12:20 pm | Reply

    • Albinăritul nu era făcut mereu în căsuțele alea din lemn foarte dichisite, ci în bușteni scobiți, de multe ori suspendați în pomi sau dispuși orizontal.Poate că Paliga nu era departe de adevăr cu rad.ăla IE *bheu- ‘to swell, to grow’.
      Buștușag poate fi legat de albinărit din nou.Nu uitați că englezi, pînă acum două secole cred, afumau stupii ca să omoare albinele și să colecteze mierea cu riscuri minime.Oare țăranii noștri nu operau la fel cu stupii de albine sălbatice.

      Comment by Ioan Albu — January 23, 2011 @ 3:48 pm | Reply

    • E mai mult decât probabil ca boștină să fie coradical cu alb. bashk (”join, adjoin, affix, enclose”), bashtë, bashtinë și bosht (spindle, axis, axle).
      Sensul primar trebuie să fie reziduu lipicios (sticky) sau întărit.

      Ca semantism e asemănător eng.wax (wæx) și let.vasks https://en.wiktionary.org/wiki/vasks#Etymology
      Și slavicul voștină e pus aici, sub rad. *weg’-, *wek’- to weave. – “woven, fabric-like” (i.e., cells, honeycomb)

      Pe baza acelui albanism, bosht, putem spune că avem și noi un cuvânt care, în mod incredibil, se potrivește și semantismului primar al acestui reziduu, dar are și o fam.lexicală numeroasă în spate care să-i dea credibilitate.

      Chiar și voștină ar putea fi autohton.

      Mă gândeam mai demult la rad.*webh- to weave și numele viespii în limbile balto-slavice: *wopsa. (IE *wobʰseh₂.) Oare dacica n-ar fi făcut la fel ca latina prin acea metateză?
      Probabil că aceeași metateză s-a produs și pentru voaspă (*wapsa), coradical al arh.vapel (găteală, podoabă a unei rochii; contaminat probabil cu vap, vapină).

      Albanian: venj (< webʰnyō)

      Comment by Sorin5780 — February 2, 2017 @ 9:07 am | Reply

  3. Mai este reconstituit un PIE *bheus- “scrap, sediment, brewer’s yeast” ( v. ind. buṣa- “pleavă”, germ. Bier “bere” )

    Sensul de “reziduu” îl are şi boştina.

    Comment by Roderick — October 29, 2010 @ 12:30 pm | Reply

  4. Taraboste = conducători cu boașe(et.nec.) tari sau mai vulgar “boașe tari=tari boașe”.
    Boșorog=bătrîn ramolit bolnav de hernie,cu boașele în pericol de stafidire permanentă, boșar =pepene galben și boș=Seu cu proprietăți superioare, obținut din pungile testiculare ale bovinelor..asta din urmă e clar dacică. :)
    Boutae loc fortificat de trecere în interiorul arcului carpatic.
    Posibil ca latina și traca să fi avut un cuvînt comun AVUS=ABUS(bătrîn)? Abostes ar fi un plural format în maniera sciților iranieni cu te/ta. Se mai păstra odată auș la țară,azi numai aromânii îl folosesc frecvent.De ce oare biserica nu folosește AUȘ pentru AVA, ar fi mai românește.Dacă eram eu dictator întorceam forțat limba asta de la multe neologisme inutile.
    Deci, tarabostes pot fi acei oameni buni din jux valachorum sau bătrînii înțelepți,sfatul bătrînilor.

    Comment by Ioan Albu — October 30, 2010 @ 8:42 am | Reply

    • Boștă,baștină pot fi derivate de la un mai vechi cuvînt dacic și nu un împrumutat lexical care e oarecum marginal și cu sensuri puține la sud de Dunăre și-n Polonia.Repet,deși mă plictisesc și pe mine de acum,sînt uimit de cîtă bogăție de cuvinte unicat conține dicționarul român și cu cîtă necunoaștere și ușurătate se atribuie altora paternitatea lor.
      Gard e autohton însă grădină e bulgăresc deși picarzii foloseau odată gardin în loc de mai noul jardin.Bălan și bal sînt dovedite a fi autohtone prin nenumărate studii însă tot slave rămân pentru oficiali.Babus(dacicus natus?) și ‘ababa și micea” (episodul Thrax )ababa din Bythinia ..toate astea sînt consemnate în nenumărate surse însă DEX tot bg.scr. și ucr. dă ca etimologie.Atta e tată în mai toate limbile foarte vechi inclusiv traca însă la noi el rămâne latin?
      Apropo, în ciuda faptului că am recitit Densușianu de curînd,nu el e sursa celor scrise de mai sus.Totuși, nu pot să nu remarc ce spirit tăios de observație avea domnișorul nostru deși mulți îi reneagă aportul important.De exemplu, merită investigate legăturile antice între evrei și IE,mai ales că ADONAI, SABOATH sînt pur indoeuropene. GOG era Gyges din Lydia numită ludim în ebraică,Sabazios era zeu trac etc.Azi se reiau multe ipoteze ignorate odată iar noțiunea că evreii și-au format singuri ideile monoteiste trebuie regîndită.Cred că acei apatrizi hitiți,lidieni,asirieni și egipteni,traci,greci din Israelul antic au contribuit mai mult decît le place evreilor să recunoască.Mare mirare să nu fie totul o operă de sinteză inteligent realizată.Aduc vorba de evrei pentru că am citit un articol despre construirea unui altar dedicat jertfelor ca-n vechiul templu, în ideea că în curînd se va reface Templul lui Solomon.Scuze pentru comentariile kilometrice, probabil că-s nervos din cauza eșuării moțiunii de cenzură Boc-poc și ăsta e felul meu de refulare :)

      Comment by Ioan Albu — October 30, 2010 @ 9:10 am | Reply

  5. a BUȘI = a umfla cu pumni nasul cuiva

    Comment by Ioan Albu — January 23, 2011 @ 4:08 pm | Reply

    • Buci, a buciuma, bucitean/buștean(?) boașe, bașcă/baștă(ridicătură de pămînt)
      BUȘNÍ vb. v. erupe, irupe, izbucni, musti, năvăli, răbufni, țâșni
      BÚȘCĂ s. v. gură, îmbucătură, înghițitură, mușcătură. Boșcă=butoiaș
      Se pare că am dat peste un cuib de cuvinte foarte măricel.

      Comment by Ioan Albu — January 23, 2011 @ 4:17 pm | Reply

  6. Buștean e coradical cu lat.fustis, dar mai ales cu galezul continental bustis- tree trunk http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=+197&root=config

    îmbutușí, îmbutușésc, vb. IV (reg.) a urni cu forța pe cineva din loc. e coradical cu lat.refuto.
    botă, bâtă
    „ești bâtă!”

    Comment by Sorin5780 — March 21, 2013 @ 8:42 pm | Reply

    • Pare să fie o serie foarte amplă de derivate:
      BÚTURĂ, buturi, s. f. (Reg.) 1. Butuc (1); buturugă. 2. Bucată de lemn cu noduri și cu alte defecte, care se despică și se prelucrează și este considerată ca sortiment inferior al lemnului de foc; ciot. 3. Trunchi scorburos; butoarcă. [Var.: bútur, búture s. m.] – Cf. butuc.

      but, -uri, s.n. – Îndărătnicie, împotrivire, necaz, poară (Bud 1908). În expr. în butul cuiva = în ciudă: „De-ai luat în butul meu / Nu-ți ajute Dumnezău” (Bârlea 1924: 78): „Că i-oi duce două flori / Ș-oi fa but la doi feciori” (Lenghel 1979: 152). – Et. nec. (MDA, NDU).

      butușínă, butușíne, s.f. (reg.) retezătură de copac, de o palmă; buturugă.

      Comment by Sorin5780 — March 21, 2013 @ 9:25 pm | Reply

      • Se pare că termenul se referă mai mult la ceva voluminos, care este gol pe dinăuntru, sau care este plin cu un material moale sau găunos

        “BUȘTIHÓS adj. v. găunos, scorburos” ( Dicţ. de sinonime, M. şi L. Seche )

        Este reconstituit însă şi un PIE *bhow-/-a- “peşteră, vizuină” ( > lat. fovea , v. ind. bhūka- “gaură” )

        Vezi și regionalismul boșted, cu înțelesul de găunos . O ridiche este boștedă (în Moldova) atunci când este bătrână și începe să aibă găuri în ea
        și să fie fibroasă (Am căutat termenul în dicționare online, dar nu l-am găsit)

        S-ar putea ca din termenul de boșted să derive veșted, cu un înțeles aproximativ (= golit de apă pe dinăuntru și îmbătrânit)

        Numele de buștean vine de la faptul că este un copac căzut care începe să putrezească pe dinăuntru, dar partea de exterior rămâne tare

        A buși probabil se referă la a strivi ceva, a face să fie moale pe dinăuntru

        Un termen apropiat de buștean este și bute / butelcă

        BUTÉLCĂ ~ci f. pop. 1) v. BUTELIE. 2) Vas din lut ars, cu gâtul strâmt, folosit pentru păstrarea lichidelor, în special a băuturilor alcoolice. /<ucr. butelka
        Sursa: NODEX (2002)

        o butelcă este o bute mai mică

        Pentru but cu înțeles de povară, se referă la faptul că cel care poartă ceva pe suflet este ca și cum ar fi o povară pentru el, dar și ceva care îl macină, îl roade pe dinăuntru, îl face să "putrezească" dinăuntru în afară. E un rău care îl distruge încetul cu încetul de dinăuntru în afară (=un fel de definiție a necazului purtat în suflet și neexteriorizat)

        Referitor la înțelesul de ceață / pâclă, aceste fenomene sunt privite din punctul de vedere al consistenței lor, adică din ce sunt făcute: un material moale, mai puțin dens, care face rău, cel puțin vederii (apropo de necazul din sufletul omului sau de putregaiul din trupul copacului)

        Comment by sabinus — March 21, 2013 @ 11:37 pm | Reply

        • alb.puftë ’empty, hollow’ (only in the expression arrë pufte ’empty nut’) < Lat fem. puncta 'punctured, having a hole'. (lat.pūnctā, pūnctus, rom.(Maram.pot, poturi – motiv ornamental cu puncte şi flori; pupti; pop.pont/punt ”punct”)
          alb.taft 'stench; scorching heat' < Lat tāctus 'touch, feeling'. (Vladimir Orel – A Concise Historical Grammar of the Albanian Language)

          Sunt două exemple de etimologie discutabilă! Primul ar putea explica tiparul formării acelui boșted – printr-un vb.*bors-t-iō (adică *bhor- a borăi, lat.forō, -āre, alb.bark ”burtă; uter; toți urmașii pe linie patriliniară”, rom.barc ”lac; loc mai adânc în râu”, barcău „râu mlăștinos”) sau *bhod-tiō devenit *bostiō cf. arv.bondetz (=goad, sting, spur), fodiō, -ere a săpa, îngropa; a mina; (fig) a înțepa, a strămura, lat.fodīna (mină), etc. Deci tiparul ar fi găurit → găunos.
          *bʰedʰh₂- (“to pierce, dig”): sl.bosti, Lit.bèsti „to stick, drive (into), dig”, Hit.pád-da-a-i /paddāi (to dig).
          https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/b%CA%B0ed%CA%B0h%E2%82%82-
          Infixul *-t- este un sufix verbal indo-european

          alb.taft însă nu se potrivește nicidecum cu lat.tāctus, ci este autohton (*tep- „cald, fierbinte”), coradical cu lat.tepidus, țig.tato „cald”, v.ind. taptá (तप्त ”hot, heated, warm”), Nep. tātō (तातो), Oset.tævdæ/tævd (hot), scit.Tabití (= Hestia), v.ind. Tapatī "the burning (one)" din Mahābhārata, și probabil Tapae. Nu știu de sensul ”stench” (=putoare/digoare), dar ”scorching heat” este din acest radical. Deci Orel se poate înșela uneori. (https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/tep-)

          Alb.-ft- poate fi reconstruit *-pt- (aftë 'capable, proper', Lat aptus id.) sau *-ht- ori *wt. Boșted/boștură l-aș fi reconstruit puțin diferit pe baza albanezei și limbii dace; ori cu o vocală lungă și tonică *ā (*bhādh-to-), ori cu *a atonic dacă accentul era pe sufix. Mă încurcă acel /ș/, căci de obicei, dacă nu e turcesc, se reconstruiește *-k's- (+ -t-) sau *-rst- devenit *rșt (prin RUKI) pentru dacă sau un č înainte de /t/ pentru română.

          În albaneză, din trei consoane consecutive (*-rșt-) cade prima consoană: pjeshkë (piersică, lat.persicum) bjeshkë (*bjerska), kashtë 'straw' (EPA *kalstã). (https://en.wiktionary.org/wiki/bjeshk%C3%AB)

          Comment by Sorin — May 16, 2022 @ 9:19 am | Reply

      • „Numele de buștean vine de la faptul că este un copac căzut care începe să putrezească pe dinăuntru, dar partea de exterior rămâne tare”
        Eu n-am găsit nicăieri asemenea explicație, mai logică e suprapunerea cu gal.bustis și aplicarea regulii RUKI pentru dacică (s devine ș după u).
        Boșted poate fi o încrucișare între veșted și un radical dacic pentru gol, pe lîngă celelalte forme:

        http://en.wiktionary.org/wiki/bosh#Etymology

        A buși poate fi o metaforă pentru a umfla, care are și sensul de a încărca cu pumni; sau e direct din http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=+197&root=config

        În Moldova sînt multe regionalisme care pot fi carpice, mai ales în zonele peri-montane și de podiș. N-ar strica să caut un dicționare de arhaisme ale zonei. Chiar și zona ocupată azi de secui ar fi fost propice păstrării unui cumul lexical tracic.

        Comment by Sorin5780 — March 22, 2013 @ 7:03 am | Reply

      • Am mai pus dată *boș(gol) în legătură cu IE *bhos (bare, barefooted). E probabil demn de menționat că moldovenii și ardelenii au împrumutat foarte puține cuvinte turcești, iar faptul că se găsesc derivate cu același sens în albaneză și rom.poate însemna că-i autohton.

        alb.boshatis- empty, deplenish, void, clean out, evacuate
        alb.bosh

        Comment by Sorin5780 — March 22, 2013 @ 8:44 am | Reply

  7. “BÚȘTINĂ s. v. ceață, negură, pâclă.” (în arom. înseamnă cenușă, probabil un sens pierdut de română cf.cu buștenit)
    În albaneză dushk e numele stejarului, datorat culorii sale. E coradical cu lat.fuscus și eng.dusk: http://en.wiktionary.org/wiki/dushk

    Ar fi atrăgătoare o simplă transformare fonetică d – b, dar lat.ambustus e foarte potrivit. Am avea o formă sufixată cu -inus/-ina/-inum, la fel ca țărână (var: țărângă, țărîgă) din *terrina (terra). Chiar și „ș” înainte de „t” e foarte regulat în română.
    Am putea avea și o suprapunere a sensului dacic peste forme latine, o întrepătrundere.

    Buștean (*busc-ean) să fie coradical cu alb.dushk sau cu eng.bush (bysc) din IE *bhu- to grow? NU prea ar avea sens sufixul -ean dacă-l comparăm cu dushk.
    Dacă avem origine autohtonă în acest buștină, care-i rolul sufixului -ină? Și accentul cade pe prima silabă, un pic cam bizar. Nu prea îmi amintesc eu bine chestiunile astea, dar în lexicul de origine latină parcă accentul cade pe sufix (cum e țărînă).

    Comment by Sorin5780 — October 18, 2013 @ 7:49 pm | Reply

    • O confirmare că avem ”b” din ”d” ar fi exemplele astea, pe care cred că le-am mai pus aici:
      bushcu = oacheș, brunet
      bushtinâ = fagure de miere
      bushtinâ = funingine
      http://boatseaarmaneasca.ro/cultural/grailu-armanescu/dictionar-aroman-roman/a-b-c-d-dh-e/litera-b

      Afară de sensul de fagure (cf. rom.voștină, boștină), celelalte par să indice fix spre rad. comun traco-ilir *dusk.

      Comment by Sorin5780 — March 10, 2018 @ 3:30 pm | Reply

      • reg. voștină (=cuib de viespi) și cehul vosa (viespe).

        Click to access Calendarul_Maramuresului_12.2012.pdf

        https://en.wiktionary.org/wiki/vosa#Etymology

        Nu știu ce ar face proto-tracii din rad. *wobʰseh₂ (-pz-). O metateză ca-n limbile germanice și italice ar fi fost perfect normală. Cine știe ce alt radical ar fi mult mai potrivit pentru a explica reg. acela. Am mai discutat până acum despre alb. grerë, grenzë (‘wasp, hornet’) pentru a găsi o ”forma mentis” traco-iliră.
        Se zice c-ar proveni din *krHsro- (“hornet”, – “the one with horns (antennae)”), din *ḱerh₂- (“corn”).
        (3) https://hroderic.wordpress.com/2013/09/21/gaun/

        Dacă *voșt ar însemna viespe (-ină: formații colective și locative), iar radicalul de mai sus ar constitui un indiciu, am merge direct la morfemul sursă *weyǝ-, *wyē-; *wī-k’- (”to twist, to weave”) pentru tema *webh- (”to weave”).
        Aș putea să-mi imaginez și o deraiere pe baza rad. *wisAn- (aurochs, auroch’s horn) pentru a acoperi celălaltă ”forma mentis”, dar nu cred că alb.grerë, grenzë (‘wasp, hornet’) se tălmăcesc astfel. Vezi și rad. *krek’- (”to weave ”).
        Aș băga în discuție și reg.drăghici, dar e destul de bizar și singular în aria traco-iliră (dacă e autohton).

        Alte chestiuni interesante în link-ul respectiv:
        întrumptica – a întrupica, a potrivi. / duflaș, duplaș ‐ dublu (din Lat. duplus cu suf. -aș) / dupăcele – cusături (la cămaşă) / dupăcit – cusut / duplicat – îndoit / corigătură – cârligătură, cerc, rotungime (corigău?) / bărdie – fuior moale.
        pot, poturi – motiv ornamental cu puncte şi flori; pupti (*punpt din lat. punctum?).

        Avem multe moșteniri romanice care scapă neobservate!

        Comment by Sorin5780 — December 19, 2018 @ 8:50 pm | Reply

        • *ger- (”to weave”) ar fi un bun candidat pentru albanismele respective (zero-grade), deși terminația ar trebui explicată mai bine. Toate pornesc de la o proto-formă *gren- sau *grent-

          Comment by Sorin5780 — December 19, 2018 @ 8:57 pm | Reply

  8. *bhow-/-a- „peşteră, vizuină”(pit, hole)

    Mai demult m-am gândit la o chestie simpatică privitor la verbul precursor al acestui tip de derivat semantic. Dacă sunt forme făcute de om, ar trebui să provină dintr-un verb IE cu sensurile ”a lovi, a săpa” . Deci am avea IE *bʰu- to hit sau pur și simplu un radical asemănător acestui *kuH-, *kewH- (“hollow”) pentru acele forme naturale.

    Dacă avem un participiu substantivat *bʰowus sau *bʰous ar fi acele reconstrucții (numai cu terminații de participiu). De asta m-am gândit la boșcă (Munt. Vest) zemnic (pivniță mică saŭ bordeĭ de păstrat legume).
    La origine am avea o temă *bʰus, adică un proto-dacic *buș, un participiu pasiv simplu (RUKI), nu un diminutiv. Diminutivarea sa se face prin sufixul -ca (clasic) și rezultă boșcă.
    La fel de bine putem avea și buștean, boștean, boștură sau boșted. Alte sufixe, altă poveste.

    Totuși, în dicționar mai avem un omonim interesant pentru discuția legată de ambustia, buștean (lemn ars) și altele:
    bóșcă1 sf [At: GALACTION, V. ROM. iulie-august 1931, 10 / V: boaș- / Pl: boște, boști, bosci / E: nct] 1 Grămadă de lemne acoperite cu iarbă, care se carbonizează în aer liber.

    Ce sens primar alegem pt. această temă, cel de grămadă sau cel de carbonizare?

    Tot pe baze fonetice putem discuta și etimologia adj.alb. bosh (gol; IE *bʰos “bare, barefoot”). În mod normal suspectam o labializare a unei forme *bash , dar oare nu s-a pornit de la o formă zero *bʰus? Ar explica și cuvintele noastre, dacă toate provin din același radical.

    Comment by Sorin5780 — July 2, 2017 @ 3:22 pm | Reply

  9. BUȘTIHÓS adj. v. găunos, scorburos

    Cred că trebuie reconstruit prin *bʰud-tós, un participiu din *bʰod- (“to pierce, dig”) care va da sensul de ”găurit, găună”. Dacă eram sigur că dialectele autohtone făceau diferența între verbe perfectibile și imperfectibile (tematice și atematice), aș fi propus un verb *buști (*bʰud-ti) atematic și un derivat *buștivas sau *buștivă (unde v devine h, tipic pentru anumite subgraiuri).
    PIE *(Ø)-wós Creates adjectives from verb stems (lat. -ivus). https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/-w%C3%B3s

    Boșted este un alt derivat.

    La fel poate fi reconstruit și *bostes (d. tarabostes), coradical cu Av.busta sau Sanscr. buddha prin participiul *bʰudʰtós din *bʰewdʰ- (“to be awake, aware”).
    gr. πυστός (pustós) https://en.wiktionary.org/wiki/%CF%80%CF%85%CE%BD%CE%B8%CE%AC%CE%BD%CE%BF%CE%BC%CE%B1%CE%B9

    Comment by Sorin5780 — May 21, 2019 @ 9:35 pm | Reply

    • *wōstijaz ”desolate, waste” https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Germanic/w%C5%8Dstijaz

      Boștiură/boștură poate fi coradical cu germanismele din link prin PIE *wāsto-, care cred că au un aspect perfectiv (*-st-), însă pe lângă betacizare și transformare unui *ā tonic, perfect regulamentară, care sufix este acest -ur (*-ure rotacizat din *-ulā sau *-ulō?) dintre cele IE-ene? Clar l-aș lega de alb.-ull, -ullë.

      Buștihos (adj. v. găunos, scorburos) ar putea fi un derivat romanic dintr-o temă dacică *bóștig (găună, scorbură). Acestuia i se alipește lat.-ōsus (rom. -os, -oasă). Poate fi IE *vāstis (vezi caună din *cavina), dar la fel de bine putem avea un derivat din bhā̆u-1 : bhū̆- ”to hit” → *bhāud- → Proto-tracic *bā́udsta → *boșta (part.pasiv) + suf.dim. -ikā rezultâng acest *boștigă, apoi buștigos.

      În schimb *būstis: lat.fūstis (refūtō, refūtāre), rom.fuște, gallic būstis < *bʰewd-, *bʰewt- (“to hit”) parcă nu ar da buștean/buștigan (trunchi de copac tăiat). Unde-i vocala lungă? https://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=+197&root=config

      Văd că mai e variantă bustușag, dar poate fi greșită ori se confundă cu slavicul pustiu: bustușág sn [At: ȘINCAI, HR. III, 168/12 / E: nct] (Înv) Pustiire.
      Aș vrea să fie dacic, dar cu lat. combustiō ”burning” și ambustiō (gen.ambustiōnis) ”burn; fire, conflagration” e greu de crezut. Chiar voiam să zic în comentariul de mai jos că fonetismul derivatelor IE, puține la număr, e bizar dacă *bhok’- ”foc” provine din *bʰeh₂- (“to shine”). Nu mă refer la derivarea semantică perfect normală (vezi ON Old Norse ljós “light” și norv. loge ”to blaze, to burn” din P.Germ.*leuhsą IE < *lewk- “bright, shine”).

      .

      Comment by Sorin5780 — August 26, 2020 @ 11:44 am | Reply

  10. बुस्त m. n. (gaRa ardharcādi-) the burnt exterior of roast meat. बुस्त /busta/
    bustam बुस्तम् 1 The burnt crust of roast meat.
    https://www.sanskritdictionary.com/?iencoding=iast&q=%E0%A4%AC%E0%A5%81%E0%A4%B8%E0%A5%8D%E0%A4%A4&lang=sans&action=Search
    भूष्ट adj. bhūṣṭa roasted
    http://spokensanskrit.org/index.php?tran_input=bhUSTa&direct=se&script=ia&link=yes&mode=3

    Mă așteptam la un alt consonatism în sanscrită (vezi ádiṣṭa din *dḗyḱst), dar cred că e vorba de radicalul *bhok’- ”foc” (din *bʰeh₂- “to shine”). Mă întreb dacă arm.bosor `roșu’ și boch `flacără’ (< *bhok'so-) nu sunt iranice, la fel și snk.busta, bustam.

    Snk.busta(m) poate fi reconstruit prin *buḱ-sto- sau *būḱ-sto-, dar mai degrabă e iranic → P.Indo-Ir. *buśćtá-/ *būśćtá (-st cere lungirea vocalei din tema verbală).
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/-st

    Așteptam de mult o confirmare pentru ș din *k's și astea ar putea fi: buștină, buștuşág, buștean (< buștihan) ”lemn ars” și probabil altele. În limbile iranice, bhok'so- sau *bhuk'so- ar fi dat *bos-, *bus-, la fel cum Av.pusa și Snk. púccha/pū̃ch (“tail; back-side”) provin din Indo-Ir. *púśćas < PIE *púḱsos (“the tailed one”; alb.push ”light hair, fluff, down, nap, pile”). https://en.wiktionary.org/wiki/%E0%A4%AA%E0%A5%81%E0%A4%9A%E0%A5%8D%E0%A4%9B#Sanskrit

    Mă întreb ce fel de sufix este -(i)han din buștihan și altele! L-aș compara cu alb.-(ë)sinë, tosc -(ë)sirë sau cu P.Germ. *-isōnącel ori Let.sildīšana ”heating, warming, warm”. Împotriva alb. -sinë s-ar putea ridica problema că dă derivate abstracte (dar nu mereu: ëmbëlsirë ”cake, cookie”, mërësinë ”sorrow”, thëlësirë ”deep place, abyss”), iar alb.s provine ori din IE *kʷ urmat de vocale anterioare ori din t + j.

    PS: lat.combūrō, combūrere ”I burn up”, combustiō ”burning” nu sunt derivate cu *-st.

    Comment by Sorin5780 — August 26, 2020 @ 9:46 am | Reply

  11. bokë ”a rugged hill without vegetation, barren ground” și rom.boacă (”a nu pricepe ~”, ”nici ~” nimic) ar putea fi coradical cu buștușag și altele, fiind probabil tot o betacizare. Vezi *(h₁)uh₂-kos → Italic: *wakos (“empty”)
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Italic/wakos
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/h%E2%82%81weh%E2%82%82-

    boacă f. 1. căpățână: gros la boacă; 2. nimic: nu știe boacă. [V. boc]. Șăineanu, ed. VI (1929)
    bokrri, bokrrimë, and bokrrinë, f. bare cliff, crag, bare hillside, rocky country (bokëri Bsh.)

    Ar trebui ca cele traco-ilire să pornească de la un *wākas < PIE *h₁weh₂- (”to leave, abandon, give out”), nu din zero-grade ca cele italice.

    Rom.boacă poate fi doar o variantă pentru buche (a nu ști o buchie). Dacă boacă este dacic, cu sensul său de mai sus, dubla negație face parte din ”uniunea lingvistică balcanică” (germ. balkanische sprachbund). :)

    Comment by Sorin5780 — August 26, 2020 @ 12:24 pm | Reply

    • E posibil ca în acest bokrrimë să aibă sufixul de agent -imë (IE *-mn̥), dar eu cred că bokrrinë este un compus *boka- (< *bākas/ā) + *rrinā (< *wrinas/-ā), iar al doilea ar fi un participiu trecut pasiv substantivat al verbului rrit/rris ”rear, bring up (children); to increase” (< *writja) cf. dacicului rădeca/ridica (< *răteca?) romanizat.

      arm.բոկ (bok)= (rare) barefooted
      https://en.wiktionary.org/wiki/%D5%A2%D5%B8%D5%AF#Etymology_1

      Cred că albanezii au uitat că era bitematic. S-ar putea să găsim în toponimele dacice un *baca- ca determinant sau e deja în numele trecătoarei Boutas (*boktas) cu asimilarea lui *k sau căderea sa.
      ”duos tantum habens accessus, unum per Boutas, alterum per Tapas.” (Boutae vs. Boutas pe o hartă). Probabil defileul Oltului.

      Comment by Sorin — March 24, 2023 @ 1:03 pm | Reply


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: