Istoriile lui Roderick

Noiembrie 1, 2010

Floare sireapă

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 6:51 pm

„Ţinta” – pata pe care unii cai o poartă în frunte – se mai numeşte floare sireapă.

SIREÁP, -Ă, sirepi, -e, adj. 1. (Despre cai) Iute, năvalnic, greu de stăpânit; sălbatic. 2. (Reg.; în sintagma) Floare sireapă = semn alb pe care îl au unii cai în frunte. [Var. : (reg.) sirép, sireápă, adj.] – Din sl. sverĕpŭ.” ( DEX 98 )

(sursa imaginii: wikimedia.org)

Referindu-mă strict la „floarea sireapă” , cred că îşi are originea în PIE *silebhr- „argint” ( engl. silver , got silubr, v. prus. siraplis , ucr. sriblo ). Probabil că forma originară a cuvântului era „sireab(r)ă” , confundându-se apoi cu paronimul „sireap”.

Interesant e şi faptul că „ţinta” din fruntea calului însemna la origine „ban, monedă” – nu departe de sensul lui „argint”=ban.

țíntă (-te), s.f. – 1. Cuișor, știft. – 2. Pioneză. – 3. Obiectiv. – 4. Finalitate, scop, pretenție. – 5. Stea, pată de păr alb în fruntea calului. – 6. (Banat, Trans.) Pană, ic. – 7. (Adv.) La fix. Sl. cęta „monedă” (Miklosich, Slaw. Elem., 52; Cihac, II, 434; Byhan 308; Conev 122; Rosetti, III, 58). – Der. țintar, s.n. (filiera fabricanților de cuie; un anumit joc de societate); țintat, adj. (cu stea în frunte); ținteș, adj. (bun ochitor); țintui, vb. (a se bate în cuie; a fixa, a imobiliza); aținti (var. ținti, aținta), vb. (a fixa pe cineva, a se uita țintă).” ( DER )

Vor fi fost „sirepii” monede cândva ?

Dacă „sireap” ( sensul 2 din DEX ) însemna „argintiu”, ar fi plauzibil să îl găsim în toponimie sau -mai ales- hidronimie. Deocamdată nu am găsit nimic semnificativ. ( Numele Dealul Sirebi, de lângă Deva, e foarte probabil legat de altă rădăcină- ca şi Siriu ( ? ) ;  râul Sirimpău, în jud. Arad, neconcludent. )

*

Să fie numele stelei Sirius ( Seirios – „luminos” , în greacă )  legat de „steaua” din fruntea cailor ?

În „vizualizarea” obişnuită a constelaţiei Canis Major, Sirius apare pe „botul” câinelui:

(sursa imaginii: http://planetariubm.wordpress.com )

 

 

 

 


Anunțuri

30 comentarii »

  1. Floare sireapă nu e legat de sur în cazul ăsta?

    Comentariu de Ioan Albu — Noiembrie 1, 2010 @ 7:34 pm | Răspunde

  2. Ar putea fi ( la nivel de rădăcină IE ).
    În română „sur” e cenuşiu.

    M-a frapat asemănarea între ideea de ţintă=bănuţ=argint, PIE *silebhr-.

    În afara „misticismelor”, asemănarea cu „Serapis” ( numele zeului ) pare o simplă omonimie.

    Comentariu de Roderick — Noiembrie 2, 2010 @ 4:42 am | Răspunde

  3. Ca tot e vorba de cai si de stelele lor. De unde vine „PAG” cal cu pete, de obicei alb rosu.

    Comentariu de Sabin — Decembrie 25, 2010 @ 7:07 pm | Răspunde

  4. Duridanov: „ suras ‘strong, brave; a hero’ [Old-Ind. s’ra-h ‘a hero, a warrior’, Avest. s’ra- ‘brave, courageous; a hero’] ” iar de aici pînă la adjectivul sireap nu mai e decît un țușt. Cred că se confundă aici și o viziune mistică foarte veche a unor eroi din vechime(cum erau Hercule, Prometeu etc). Totuși,deși legătura dintre sireap și sl. sverĕpŭ pare logică, sensul de sălbatic se apropie de limbile ariene.Să nu ocolim tribul muntean al SERRILOR(sălbatici sau luptători eroi?) În slavă sver înseamnă soare, deci sverepu o însemna luminos ca soarele, conform unui misticism păgîn! Un caz apropiat e svăpăiat (din văpaie, cuv.autohton)..să fie același înțeles pentru sireap?
    Sireap are o logică dpdv al mitologiei românești și dacice..calul era și este simbol solar mistic, steaua/ținta din frunte este foarte lămuritoare.Apropo, Roderick, te taxez aici un pic că n-ai continuat să studiez proveniența lui SIRIUS.
    Sirius =brightest star, late 14c., from Gk. Seirios, lit. „scorching.”(scoace și scură/zgură) Probably so called from its ancient heliacal rising at the summer solstice (see dog days). An Egyptian name for it was Sothis.
    Osiris =name of a principal god of Egypt, judge of the dead, from L. Osiris, from Gk., from Egyptian Asar.
    Sirocco =”hot wind blowing from the Libyan deserts,” 1610s, from It. sirocco, from vulgar Arabic shoruq „the east wind,” from Arabic sharqi „eastern, east wind,” from sharq „east,” from sharaqa „to rise” (in reference to the sun).
    Deci ori e o coincidență al naibii de uriașă între idiomuri semitice și IE ori trebuie să găsim ceva logic aici. Indiferent de toate astea cred că tracii aveau soare, zare, sur, sireap în vocabularul lor.
    PS: țintă n-are pe undeva legătură cu lat. *titionis=tăciune?

    Comentariu de Ioan Albu — Martie 16, 2011 @ 11:40 am | Răspunde

  5. http://www.constellationsofwords.com/Constellations/Grus.html

    Comentariu de Ioan Albu — Martie 18, 2011 @ 10:28 pm | Răspunde

  6. Apropo de cai, țin minte că purtam odată o discuție pe seama lui Mezena (se pronunța probabil Mezeenai). Te-ai gîndit vreodată dacă nu cumva pleacă de la verbul „ a mijloci ” a media ?
    În albaneză, adv. „ între ” se traduce prin mes, midis, ndërmjet. În română avem miezuină ( 1.răzor între ogoare. 2. Gard care desparte două case), miez, mazăre( madzăre) și altele probabil..mezel(înv.mezea) de ex. e foarte curios!
    Dacă mesapii aveau un dialect nazalizant putem explica MENZENAI(la fel și în cazul nostru, mînz) mai ușor, iar Jupiter Menzenai ar putea însemna Jupiter Mediatorul..și nu Jupiter călărețul sau Jupiter al iepei etc.
    Albanezi sînt puternic rotacizanți în jumătatea sudică și nazalizant în nord(gheg), deși situația era probabil inversată la venirea slavilor în Balcani.

    E același caz cu mîzgă și mînji (Gk. mydos – damp,Pol. mul „slime,” Skt. mutra- „urine,” Avestan muthra- „excrement, filth” eng mudd și muddling și toponime Missouri or Mississipp și anticele triburi trace maedi ori maedobythini.).
    Chiar m-am gîndit la o chestie legată de mînz: dacă era denumit așa în primele ore ale fătării cînd era plin de placentă, era mînzolit să zicem(în bulgară e un verb pentru a unge). Poate fi o coincidență sau nu!

    Comentariu de Ioan — Martie 19, 2011 @ 6:19 pm | Răspunde

  7. Corespondentele slave și cel prusian din PIE *silebhr- “argint” prezintă fenomenul rotacizării, dacă ai observat.În ignoranța mea n-am știut că slavii au acest procedeu.De fapt asta cred că-i prima oară! Nu o fi o influență nord tracică sau scito-sarmată?
    Adjectivul „sireapă” , din floare sireapă, s-ar putea trage din ie ker – cerebelum? Adică floare de pe cap, iar adj sireap(referitor la cai) ar putea ficeva de genul „căpiat”, „smintit” . :)
    Nici ie ser- a curge n-ar fi de aruncat. Sensul de năvalnic e foarte potrivit cailor. Apoi nu segeaba avem Seret(Siret), semn că parte din traci nu ajunseseră la forma sud-tracică „stryma”, „istros”. Mă rog, e o părere personală .
    Citat din marii învățați americani: „Opinions are like assholes. Everybody has one!” :)

    Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 28, 2011 @ 8:04 pm | Răspunde

  8. Armăsar în limbile baltice se traduce astfel: let.ērzelis și lit.eržilas(ceh.și slovac žrebec ). N-am găsit nicări o explicație a originiilor IE. Totuși, mă gîndesc poate au avut o înrîure asupra transformări lat.admissarius în armăsar(harmășar) și armig; nu direct, ci printr-un sinonim local tracic .
    Termenul normal pentru cal e lit.arklis și let.zirgs. Poate cineva explica aceste cuv.baltice? măcar primele două de sus?
    Au legătură cu ie silebr- argint acele cuv.slave referitoare la armăsar? Cele baltice au legătură cu adj.rom ortoman(despre cai -Care aleargă bine; sprinten, focos)?
    http://en.wiktionary.org/wiki/argentum
    A existat în antichitate sintagma „iute ca argintul”? Sună prostește, dar poate și adj.sireap și armig/armăsar vin pe aceeași filieră, idee,substanță metaforică.
    PS: recitesc cîteva articole și sînt foarte ingenioase ca tălmăcire.Ai vreo pregătire filologică, Roderick?

    Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 8, 2012 @ 6:08 pm | Răspunde

    • S-ar putea să mă înșel dar cred că dacii mai aveau un nume pentru cal.E o monedă dacică cu o roată de car cu șase spițe(cam la fel cu cea țigănească),element solar vechi în antichitate, și un cal cu două inele în jurul mijlocului(să fie vorba de cele două secțiuni ale anului arhaic?) subt care se găsesc două litere: TY. http://en.calameo.com/read/000827433df961b02455c
      Noi avem verbul „a (o) tuli”, poate e în legătură cu ..

      Proto-IE: *tyegʷ-
      Meaning: to escape
      Old Indian: tyajati `to leave, abandon, quit’, ptc. tyakta-; tyaktar- `abandoner’; tyájas- n. `abandonment, difficulty, danger’; tyāgá- m. `leaving, abandoning, quitting’
      Avestan: iɵayaǰah-, iɵyeǰah- n. `Not, Gefahr’
      Old Greek: sébomai̯, sébō, aor. pass. sephthē̂nai̯, va. septó- `sich scheuen, sich schämen’, nachhom. `Erfurcht haben, verehren’; sébas n. `(heilige) Scheu, Staunen, Verehrung, Gegenstand der Sche, der Verehrung’; eu̯-sebḗs `gottesfürchtig, fromm’; séberos = eusebḗs, díkaios Hsch.; semnó- `ehrwürdig, verehrt, heilig, vornehm’; sobéō `verscheuchen, wegjagen’, intr. `stolz einherschreiten, stolzieren’, pass. `aufgeregt sein’; sobaró- `heftig dahinfarend’

      Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 14, 2012 @ 7:53 pm | Răspunde

  9. Să fie ortoman un derivat tracic al IE ar(y)- master? E interesant acel gal.ario-manus!
    Proto-IE: *ar(y)-
    Meaning: master
    Hittite: arawa- ‘frei’, Lyk. arawã ‘abgabenfrei’ (Tischler 53-55 is doubtful)
    Old Indian: árya-, aryá- m. `master, lord’, ā́rya- `Arian’
    Avestan: airyō ‘arisch’
    Other Iranian: OPers ariya- ‘arisch’
    Celtic: Gaul Ario-manus; Ir aire, gen. airech gl. `primas’

    Ar fi strașnic! :) Ar explica o groază de chestiuni conexe cuvîntului, mai puțin cel de „focos,care aleargă bine,sprinten(despre cai)”.Dar poate s-a influențat din ie or/ar- vultur (rom. ortan- acvilă, iepurar, pajură ).

    Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 8, 2012 @ 6:23 pm | Răspunde

    • Avem „şoim”, „şoiman” = cal sprinten, aprig.

      Într-un glosar maramureşean există expresia „cal falcău” = cal iute, ager. Culegătorul (Pamfil Bilţiu) o pune pe seama lat. falco= şoim.
      În DAR apare însă fălcău = om care se făleşte ( desigur, din „fală” ).

      Comentariu de Roderick — Ianuarie 14, 2012 @ 11:40 pm | Răspunde

    • Uite o idee năstruşnică.

      Dacă „ortoman” înseamnă – la origine – „cu turme multe”, ce zici de „herdsman” ( v. engl. heordman) ? Am avea un vechi germanism în română…

      Cred, însă, că sensul de bază nu este cel de ” bogat, care posedă multe oi ” ,ci de „chipeș, viteaz, mândru”

      Aşa încât vezi de ex.
      v.ind. írya- `active, powerful, energetical’; árvan, árvant- `running, hasting’ , din PIE *or(w)- to lift, to rise, to move
      De aici şi sensul de „mândru, impunător” şi cel de „sprinten”

      Comentariu de Roderick — Ianuarie 15, 2012 @ 12:03 am | Răspunde

      • Dacă împrumutul s-a realizat în timpul goților s-ar explica pierderea lui h și forma stricată, dar cred că mai degrabă ordia și hoardă poate fi germanismul moștenit din ie kerdh- file, row, herd.
        Old Indian: śárdha- m., śardhas- n. `host, troop’
        Avestan: sarǝδa- ‘Art, Gattung’
        Other Iranian: OPers ɵard- ‘id.’
        Old Greek: kórthü̆-s, gen. -üos f. ‘heap’
        Slavic: *čerdъ, *čerdā́
        Baltic: *ker̃d-ā̂ f., *(s)ker̃d-ju-s m.
        Germanic: *xird-ō f.; *xird-ia- m.; *xird-ia- vb.
        Totuși, văd că persanii și foarte probabil, sciții, aveau acest „eard” deci logica simplă dictează că ei sînt originea vechiului cuvînt hoardă/urdie/ordie și nu slavii sau turcomanii; poate roxolanii, yazigii ori alanii, dacă nu dacii.
        De ce ar împrumuta ciobanii un cuv.germanic dacă aveau deja dacicul cîrd și derivatele ? Mai e „dușman”, un cuvînt misterios probat ca fiind extrem de vechi..din PIE;de ce oare Dex-ul presupune că sufixul -man ar folosi doar la expresivitate și nu e de fapt pecetea unor cuvinte extrem de vechi? Dacă dușman e persan/iranic, atunci și ortoman ar putea avea origine similară.
        lat. res- posesiuni și tracicul Ressus ar primi astfel o nouă viață(nu ca rege, ci ca opulent,plin de ..posesiuni, așa cum e descris de..Herodot?)
        E foarte greu să dai un verdict concret.Dacă faci o paralelă balto-slavă și latină găsești o mulțime de cuvinte care ar interesa un tracolog,dar …
        E cunoscut că balticii aveau pekku-vite dar dacii au împrumutat picurar/păcurar și păcuină, balticii aveau nepots(nepot) dar dacii au împrumutat nepot din lat., și tot așa.

        PS: mi se pare interesant că acest „k” din ie n-a dat mereu o formă satemizată, deci, așa cum kerdh a dat rom.cîrd sau baltic kerda, de ce ie k’erd- inimă n-ar fi dat în dacică o formă similară gr.kardhia sau lat.cordis? Tracii din Serdica(Sofia de azi) ar putea însemna orice altceva,nu-i nimic care să probeze vreun înțeles sau altul.

        Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 15, 2012 @ 10:13 am | Răspunde

  10. TEMĂ DE GÎNDIRE
    Uite un cuv.rom.misterios: a trufăli(reg)- a glumi (var.a trifăli) nume: Trif,Trifa,Trifan și http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=trifle&searchmode=none
    trufă/trufie- din lat.triumpho???…http://dexonline.ro/lexem/truf%C4%83/59045
    Etimologia lat. e ori etruscă ori greacă antică .http://en.wiktionary.org/wiki/%CE%B8%CF%81%CE%AF%CE%B1%CE%BC%CE%B2%CE%BF%CF%82
    dar mai e dată și o etim.iliră sau frigiană,deci balcanică.N-ar fi prea haios să avem în triumful roman un decalc traco-ilir iar sărmanii costoboci, cu al lor Triphulon, erau originali,nu imitatori? Să fie oare o plantă, o foioasă iliro-tracă ca simbol al triumfului, preluat de greci și latini? Oare costobocii au păstrat acest simbol victorios și este consemnat în limba română pînă azi, dar la nivel de regionalism?
    De ce oare aflu chestiunile astea abia acum? :)
    E vorba de un întemeietor tracic Trifu „cel trufaș”?
    Încă ceva ,știm cu toții că brigii din Macedonia de azi, emigrînd spre Asia Mică, și-au luat numele de frigieni. Să fie oare alternanța f/b sau b/f ceva obișnuit pentru traci? Albanezii au transformarea asta azi și n-o pot pune pe seama influenței grecești.
    De asemenea știm că dacii aveau orașe/așezări numite fratria-org.a bărbaților în frății ca-n greacă sau altceva..?
    Mai e ceva ca o boare ce plutește în creierul meu: lat.trabes din…
    Proto-IE: *trab-/-e-
    Meaning: dwelling, room
    Baltic: *trā̂b-ā̂ (1/2) f.
    Germanic: *ɵurp-a- n.
    Latin: trabs/trabēs, gen. -is f. `Balken, Schiff; Baumstamm, Baum; Dach, Haus’
    Other Italic: Osk trííbúm `domum’, tríbúd `domō’, tríbarakkiuf `aedificium’, trííbarakavúm `aedificāre’; Umbr tremnu `tabernāculō’, trebeit `versatur’
    Celtic: Cymr treb, NCymr tref, OBret treb `Wohnung’; Ir treb Wohnsitz; OIr dī-thrub, Cymr di-dref `Wüste, Einsiedelei’; a-treb-a `besitzt, wohnt’; Cymr a-thref `Wohnung, Besitzung’; Gaul Atrebates etwa `possessores’ od. `Sesshafte’
    Tracii erau foarte numeroși, foarte întinși.Era inevitabilă cîte o fracție dialectală, măcar ușoară.

    Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 15, 2012 @ 11:15 am | Răspunde

    • Smochinul are o frunză cu trei lobi…triphulon= trei foi..(foișor) poate ăsta era numele tracic al smochinului
      http://en.wiktionary.org/wiki/folium#Latin
      După cum veți vedea în urm. articol, smochinul e legat de cultul lui Apolo și de mitul gemenilor romani,chiar și de pereche biblică,Adam și Eva.. http://ro.wikipedia.org/wiki/Smochin era sfînt. Dacii trebuie să fi avut și ei aceste noțiuni ca și latinii.
      Ciudat cum revin mereu asemănările astea în lumea balcanică și italică, mitologică și istorică!Spre rușinea mea, recunosc că am mari carențe la cap. istorie și mitologie.
      Am avut cînd încă stăteam la casă un tufiș de smochin în curte.Erau o plăcere fructele astea,maiales dulceață de smochine.
      Acest arbust vine din Orient, deci nu știu pînă la ce paralelă creștea, dar sînt sigur că dacii și chiar pre-IE autohtoni(asta dacă nu aici se găsea leagănul IE)omul neolitic agricultor l-au avut venit din Orient, ca șiagricultura..în Dobrogea se găsește cu siguranță, atest pentru asta. :)

      Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 15, 2012 @ 11:36 am | Răspunde

    • În legătură cu Triphulom, mă întreb dacă traco-ilirii nu cumva moștenesc un IE ph. Avem mai multe exemple unde s-a întîmplat acest lucru: ciufos vs. ciupos, tracicul estic para vs. mai vesticul phara, a sfărîmași fărîmă cu coradicalul alb. farë (seed, sort, spawn, germ, semen, sperm) din IE sper- „to destroy, to scatter” http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=2608&root=config

      poate și scafă,scăfîrlie au mai mult sens cu IE *(s)kape- (-ph-) – „to dig, to mattock”
      sau a felia (fălia) și alb. fetë ( slice, toast, hunch, section, round) din IE*(s)pala- / -e- (ph-)- „to split in two; half, a half of the log, board”
      În multe cazuri, româna moștenește atît formele cu p cît și cu f (deși aici s-ar putea să avem de multe ori o formă palatalizată în h)

      Comentariu de Ioan Albu — Iunie 21, 2012 @ 8:43 am | Răspunde

  11. Frunzele smochinului seamănă cu tridentul,simbol al puterii. E sfînt și pentru budiști sau mahomedani…oauuu (eng. wau) :)
    Smochinul e vīģes koku(koku-copac..vreo legătură etim?) în letonă și figmedis în lituaniană(medis-pădure,lemn..înrudit cu lat.materia?).Dacă dăm și pt. costoboci un „fig tree” prin triphulon, adică particula „tri” să însemne copac, „trunchi” sau poate chiar trupină(sin.lui tulpină, folosit de Eminescu) și phulon- lat.ficum/ficus. „Tri” ar fi corupția unui tracic drevo/druvo etc ..ceh strom-copac
    E loc de interpretări „căcălău”.
    PS:leton koku- copac ..imagine that?! Kokolino o fi însemnînd pădure :)

    Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 15, 2012 @ 12:03 pm | Răspunde

  12. Amintiți-vă de trifoiul irlandez,de simbolistica păgînă celtică. avem și noi un trifoi de asemenea..oare ce poveste are de spus?

    Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 15, 2012 @ 12:12 pm | Răspunde

  13. În ungureşte „tréfa” = glumă. Legătura cu (pe undeva) cu engl. „trifle” este foarte posibilă.

    Un amic (cel cu hambarele) mi-a sugerat „gluma tracică”: şaga.

    Comentariu de Roderick — Ianuarie 15, 2012 @ 10:07 pm | Răspunde

    • Adică IE yek- to speak : http://www.etymonline.com/index.php?term=joke&allowed_in_frame=0 (alb.gjuhë)
      http://en.wiktionary.org/wiki/iocus
      alb.shaka
      tc.şaka
      arm.կատակ (katak)
      bg.шега(șega)
      cr.vic
      ung.trefa
      lat.iocus
      let.joks
      sb.шала(șala)
      rus.шутка(șotca)= rom.șotie..deformare din șoadă,care la rîndul ei vine din șoagă/șagă.Explicabile datorită graiurilor și vechimii cuv.!
      Mda, ar putea fi tracic.
      Proto-IE: *yekʷ- (Gr h-)
      Meaning: play, joke
      Old Greek: hepsĭ́ǟ ‘amusement, playhing’; pl. épsia n. EM, hépseia Hsch., hepsiáomai ‘to amuse oneself’ Hom.+
      Germanic: *jíxw-l-a- n., *jíx-l-ia- m., *ji(g)w-l=
      Latin: iocus, -ī, pl. -ī/-a `Scherz, Schäkerei, Kurzweil; Schwank, Spiel, Zeitvertreib’
      Other Italic: Osk iúkleí `in cōnsecrātione’; Umbr pl. acc. iuka, iuku n. `precēs’

      Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 17, 2012 @ 8:31 am | Răspunde

      • IE *sekʷe- ‎(“to tell, talk”) putea da un alb.alb.shaka (Apulian dialect ‘sheik’ joke, prank), în schimb *yek- ”to speak” ar fi dat *gjakë.
        Eng.say, saga http://www.etymonline.com/index.php?term=say&allowed_in_frame=0

        Șagă cred că poate fi comparat cu reg. palotie (*spel- ”to say aloud, recite”) și coradical cu alb.shaka. La noi se sonorizează consoana surdă.

        șágă (șégi), s. f. – Glumă, poznă. Sl. šega, šuga (Cihac, II, 384; Byhan 334; Tiktin; Iordan, Dift., 73; Ivănescu, BF, VI, 104), cf. bg., sb. šega, šag, alb. šakë. – Der. șagaci,adj. (glumeț); șăgalnic, adj. (hazliu), var. șegalnic; șeganie, s. f. (înv., glumă); șegui (var. șugui), vb. (a glumi), din sl. šegovati, šegują.

        Cu atât am rămas de la daci, cu râsul și câteva vorbe acolo? :)

        Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 15, 2017 @ 2:44 pm | Răspunde

  14. Pe 1 februarie e ziua lui Trif nebunul http://www.artadeatrai.ro/arhiva/29/trif.29.php
    S-ar putea ca acest Trif să fie un fel de Loki al tracilor, în nume cît și în fapte.

    Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 16, 2012 @ 11:25 am | Răspunde

    • Vezi un basm cules de Ion Pop Reteganul, „Trifon hăbăucul”.

      Comentariu de Roderick — Ianuarie 16, 2012 @ 10:25 pm | Răspunde

    • „Trifonas or Trifon is a male Greek name which derives from the Greek word “tryfi” which means chivalry and gallantry; therefore, the name Trifon means the gallant, the “gentle”. It is an ancient Greek name which became more popular in the early Christian years.” ( http://www.greek-names.info/trifonas/ )

      „Trevor can be a given name or surname of Welsh origin (as a given name Trefor in Welsh): also a habitational name from any of the numerous places in Wales, in particular the one near Llangollen, from the Welsh tre(f), meaning „homestead”, or „settlement” and a form of mawr, meaning „large”.
      Trevor is also a name of Irish origin. It is a reduced Anglicized form of Gaelic Ó Treabhair (descendant of Treabhar), a byname meaning „industrious”, „tight”, or „prudent”.” ( http://en.wikipedia.org/wiki/Trevor )

      Comentariu de Roderick — Ianuarie 16, 2012 @ 10:27 pm | Răspunde

      • Cum am dat și mai sus: IE *trab-/-e- ”dwelling, room” >
        – Lituaniană: TROBA, acc. TROBA ”casă, clădire, cabană”; Leton: Traba : ”construcții, case mici (vechi, ruinate)” ;
        – lat.trab, trabes – ”bară, barcă, trunchi de copac, copac, acoperiş, casă ”
        (Osk trííbúm `domum’, tríbúd `domō’, tríbarakkiuf `aedificium’, trííbarakavúm `aedificāre’; Umbr tremnu `tabernāculō’, trebeit `versatur’);
        – Cymr treb, NCymr tref, OBret treb ”locuință” Ir treb „reședință” Gaul Atrebates etwa ;
        – rom. tráre, trăiri – Curte, gospodărie: „Gospodăriile au o structură neomogenă, cu trăiri (curți) mai largi sau mai strâmte, în completarea cărora se găsesc mici grădini de legume” (Faiciuc 1998: 45; Dragomirești); „Porțile serveau ca intrare în trare” (idem, 83). – Et. nec.
        Eu aș fi intuit un trabră sau traberă, dar cred că de dragul eufoniei, l-au „ciuntit” nițel.
        EUFONÍE, eufonii, s. f. Succesiune armonioasă de vocale și de consoane, care are drept efect o impresie acustică plăcută

        Comentariu de Ioan Albu — Mai 17, 2012 @ 8:13 am | Răspunde

      • Cred că și ideea asta e mai veche!

        Comentariu de Ioan Albu — Mai 17, 2012 @ 8:22 am | Răspunde

    • PIE *trew- „to flourish, to turn out well” ( > Trausi , numele tribului tracic – cf. I.I. Russu )

      Nu pare să aibă vreo legătură cu

      „trick (n.)
      early 15c., „a cheat, a mean ruse,” from O.N.Fr. trique „trick, deceit, treachery, cheating,” from trikier „to deceive, to cheat,” variant of O.Fr. trichier, probably from V.L. *triccare, from L. tricari „be evasive, shuffle,” from tricæ „trifles, nonsense, a tangle of difficulties,” of unknown origin. ” (etymonline.com )

      Comentariu de Roderick — Ianuarie 17, 2012 @ 9:55 pm | Răspunde

  15. Sirius era folosit de daci pentru măsurători astronomice. http://www.mecanturist.ro/2013/01/21/toponimia-muntilor-buzaului/
    Din Buzău spre Vrancea și Neamț se găsesc multe regionalisme care pot fi dacice, pe lîngă o serie de biceiuri arhaice.

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 11, 2013 @ 8:30 am | Răspunde

  16. […] Despre numele lui Trifon (”Trif nebunul”), ceva discuții mai vechi în comentariile la https://hroderic.wordpress.com/2010/11/01/floare-sireapa/ […]

    Pingback de Zorzila | Istoriile lui Roderick — Septembrie 7, 2014 @ 11:38 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: