Istoriile lui Roderick

Decembrie 16, 2010

Struguri

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:09 pm

După B.P. Hasdeu,

Strugurul, deşi grec de origine, ni-a venit totuşi de asemenea prin intermediul Romei.

Suprimându-se în acest cuvânt prosteticul s, adaus la început ca şi […] s-turzu din „turdus”, s-curtu din „curtus” etc. , căpătăm pe trugur, care reprezintă un tip latin „trugulus”, întocmai ca fagur din „favulus” sau mascuru din „masculus”.

O dată constatată această corectă formă, ne izbim vrând-nevrând de vechiul nume latin al vinului: „tryga antiqui vinum appelabant” [Festus], pe care Roma, la rândul său, l-a fost împrumutat din elenul τρύξ, τρυγός, însemnând vin şi strugur în acelaş timp …” ( „Originile viticulturei la români”)

După Al. Ciorănescu ( în DER )

strúgure (-ri), s.m. – 1. Ciorchine. – 2. Fructul viței de vie. – Var. strugar, Basar. strug. Origine incertă. Pare cuvînt identic cu strug „rașpel”, cf. strung, strunji; evoluția semantică de la struji la strugure ar fi, într-un astfel de caz, ca cea a sp. raspar la raspa „ciorchine” (Cihac, II, 376), cf. fr. grapper „a prinde” și grappe „inflorescență”, sp. gancho și gancha. Din pl. struguri s-ar fi format sing. analogic actual. Probabilitatea unei der. din lat. *trugus, de la gr. τρύγος, τρυγή „fruct; folos” (Tiktin) pare destul de redusă. Celelalte explicații nu par mai bune. Din lat. surcŭlus (Crețu 371), nu se explică fonetic și semantic. De la un lat. *stribŭlus sau strubŭlus, de la o rădăcină *streb- „(ră)sucit” (Densusianu, GS, V, 174) pare îndoielnică. Din lat. *uvŭla (Pușcariu, Dacor., VI, 13; REW 9105) nu pare posibilă fonetic. De la gepidicul *thrubilo sau *struwilo, care ar corespunde germ. Träublein (Diculescu, ZRPh., XLI, 424; Diculescu 178; Gamillscheg, Rom., Germ., 266) este inacceptabilă fonetic și istoric. Originea lat. a cuvîntului fusese propusă de Pușcariu, Dacor., VI, 310 și de Rosetti, II, 82. Der. struguraș, s.m. (rușuliță, Hieracium aurantiacum; coacăză); strugurel, s.m. (plantă, Saxifraga adscendens; coacăză). – Cf. struji, strung.

***

Există, cred, mai multe etimologii posibile care sunt în concordanţă cu ideea de „strugure” ca mănunchi de boabe legate.

*

Pe seama unui PIE *(s)trūd- „a se umfla, a abunda” sunt puse lat. strūma „umflare a glandei, guşă”, germ. strotzen, Strauss. Sensul lui „strugure” ca mănunchi de boabe rotunde s-ar potrivi şi ideii de „umflat” şi celei de „abundenţă”.

Din germ. Strauss provine rom. ( regional ) „struţ”:

struț (-țuri), s.n. – (Trans.) Buchet. Germ. Strauss (Candrea). – Der. înstruța, vb. (a orna cu flori, a împodobi).” ( DER )

Fonetic, nu ştiu în ce măsură  *(s)trūd- ( dacă reconstituirea este corectă ) ar fi putut da „strug” în română ( de remarcat derivatul latin strūma ).

Un termen popular ar putea avea ( sau nu ) legătură cu radicalul menţionat:

strúdiniță, strúdinițe, s.f. (pop.) inflamare a mucoasei cavității bucale; stomatită.” ( DAR )

*

„Strugure” ar putea fi coradical cu „structură”.

„structure: mid-15c., „action or process of building or construction,” from L. structura „a fitting together, adjustment, building,” from structus, pp. of struere „to pile, build, assemble,” related to strues „heap,” from PIE *stere- „to spread, extend, stretch out” …” (etymonline.com)

O altă reconstrucţie a rădăcinii este *strō(w)- ( cf. starling.rinet.ru , ca şi celelalte rădăcini menţionate )

*

PIE *trew- „a înflori, a se sfârşi cu bine” a dat v. germ. thruo „fruct”, v. norv. ɵrōast, germ. elveţian trüehen „a creşte, a prospera” .

*

PIE *streig- „a strânge, a lega împreună” a dat lat. strictus , stringō ( şi rom. „a strânge” ), germ. Strick ( o posibilă origine germanică are şi fr. tricot ).

După S. Paliga, „a strânge” ( de origine latină ) e coradical autohtonului „strungă”.

***

Dacă numele strugurilor e legat de procesarea lor, ne putem gândi la recoltare sau la strivire.

Pentru cea dintâi, vezi explicaţia din DER.

În plus,

„grape: mid-13c., from O.Fr. grape „bunch of grapes,” from graper „pick grapes,” from Frankish, from P.Gmc. *krappon „hook” (cf. O.H.G. krapfo „hook”).” ( etymonline.com )

Pentru cea de a doua variantă,  o origine plauzibilă mi se pare IE *trū– „a presa, a freca” (v. gr. trǘō- a freca, a epuiza, v. engl. geɵrūen „comprimat”, sau *trūk-, -g- „a presa, a bate” ( germ. drücken , sued. truga „a stărui” ).

După lingvistul S. Paliga,

strúgur(e) ‘grape’. Basic term of wine processing. Seemingly related to NFl Strei, NFl Stremţ and NFl Struga (see Lexicon A). Otherwise, with this meaning, isolated in Romanian. IE root is *ser ‘to flow; fluid’ as in Siret and Siriu. The forms with str (strugure, Strei, Stremţ, Struga etc.) reflect the specific Thracian evolution IE *ser– + vowel > Thr. *str-”

De menţionat aici şi IE *as-er „sânge” ( lat. aser , hitt. eshar, v. gr. éar ) şi identificarea simbolică a vinului cu sângele.

***

Revenind la explicaţia din DER, să menţionăm, din acelaşi dicţionar

strung (-guri), s.n. – Mașină-unealtă care îndeplinește diferite operații de așchiere. – Var. Mold., Trans., strug, și der. Mr. strug. Sl. strugŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 46; Tiktin; Conev 66), de la strugati „a răzui”, var. a lui stružiti, cf. struji, și bg., cr., slov., rus. strug. Nazala nu a fost explicată; ar putea fi o influență din gr., cf. ngr. στρουγγύλος „rotund”, cu atît mai mult cu cît γγ sau γϰ în loc de γ, ϰ este destul de frecventă în ngr. – Der. strungar, s.m. (strujitor), cf. bg. strugarĭ, sb. strugar; strungări, vb. (a strunji); strungărie, s.f. (strung, atelierul strungarului). ”

Neogrecul στρουγγύλος se reflectă, desigur, şi în arom. stronghilu „rotund”.

Cuvântul aromân coincide cu numele unei specii de guvid; înrudirea celor doi termeni este discutabilă ( dată fiind asemănarea ( ? ) şi cu „sturion” ):

STRUNGHÍL, strunghili, s.m. (Iht.) Specie de guvid de culoare galbenă-brună (Gobius melanostomus). – Et. nec.” ( DEX 98 )

Termenul „strugure” nu se aplică însă ca atare bobului ( rotund ) de strugure ( fiind necesară întotdeauna menţiunea „bob de … ” ).

 

 

 

 

 

 

6 comentarii »

  1. Un an nou fericit!

    Comentariu de Matei — Decembrie 31, 2010 @ 10:50 pm | Răspunde

  2. La mulţi ani, Matei ! Din struguri am făcut vin şi am închinat un pahar şi pentru tine :)

    Comentariu de Roderick — Ianuarie 3, 2011 @ 10:34 am | Răspunde

  3. IE streik sau strenk(wiki) din care au ieșit „strungă” și „a strînge” ar putea fi reprezentative pentru lexicul tracic.Adică acest „e” se transforma în o sau u pentru traco-daci.
    IE bher- „curajos, bun” putea să devină un traco-ilir bor sau bur (alb. burrë sau Burebista), sau IE tema, tma- „a tăia” puteau da un cuvînt al substratului păstrat doar în reg.tomoiagă (iarbă cosită).
    sau PIE *stere- “to spread, extend” spre un dacic „stura”. sau stăurá vb. I 1. (înv.) a holba ochii (de mirare, de spaimă) și altele.

    Comentariu de Ioan — Martie 4, 2012 @ 12:46 pm | Răspunde

  4. stroșíe s.f. (reg.; cu sens colectiv) struguri puși pentru păstrare într-o putină cu must, hrean și cenușă.

    Comentariu de sorin5780 — Noiembrie 15, 2012 @ 1:24 pm | Răspunde

  5. […] IE w putea să devină g din dragavei (cf. fagure-lat. favus, neg – lat. naevus, poate și strugure -vezi și https://hroderic.wordpress.com/2010/12/16/struguri/). […]

    Pingback de Dragavei | Istoriile lui Roderick — Octombrie 16, 2013 @ 9:52 pm | Răspunde

  6. STRUG, strugi, s. m. (Reg.) Tulpină târâtoare; rug.

    „Bob de strugure” ar putea explica și formele dialectale „rădăcini de struguri”, „poame de struguri”. Adică avem un sens mai vechi de *rug care produce auă (strugure).

    Struguri trebuie să fi însemnat vițe, apoi numește boabele. Chestia bizară e că putem avea doi termeni identici, dar din radicali diferiți și cu sensuri diferite. Am menționat etimologia alb.rrush în legătură cu strugurele nostru: http://en.wiktionary.org/wiki/rrush
    Merge și un traco-grec *(s)trug – bob de strugure. (IE *trew )

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 15, 2015 @ 8:31 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: