Istoriile lui Roderick

Ianuarie 21, 2011

Întrebări despre raci şi ţestoase

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 9:05 pm

În apropierea Cheilor Turzii se află Cheile Turenilor, numite şi Cheile Turului, după numele pârâului care le străbate. Acelaşi curs de apă se mai numeşte Pârâul Racilor.

M-am întrebat aşadar dacă nu cumva cele două nume ale pârâului sunt sinonime, „tur” fiind în acest caz (?? ) un mai vechi nume al racului.

O bănuială în acest sens ar putea naşte binecunoscutele cuvinte „turtle” şi „tortoise” , desemnând broaştele ţestoase.

Faptul ca o aceeaşi rădăcină să dea nume pentru raci şi ţestoase este plauzibil. De ex. , din PIE *kamAr- provin v. ind. kamaṭha- „ţestoasă”  şi v. norv. humarr „homar”.

În română, dacă acest „tur”=rac a existat, pare să nu fi lăsat urme clare. Dacă nu cumva „tărăbuc” sau „târboc” ( = minciog ) au desemnat la origine unealta specifică pentru pescuitul racilor.

TÂRBÓC, târbocuri, s.n. Plasă de pescuit în formă de sac. ♦ Sac de pescuit scoici. [Pl. și: târboace] – Din scr. trbok, trbuk.” ( DEX 98 )

MINCIÓG s. (PESCUIT) (reg.) ciorpac, meredeu, miridov, răcea, rociu, tărăbuc, târboc, (Ban.) ritișor. (Scoate peștele din apă cu ~ul.)” ( Dicţ. de sinonime, M. Seche )

Termeni ca „răcea”, „rociu” pot sugera utilitatea acestor instrumente pentru pescuitul racilor.

Dealtfel avem

RÁCILĂ2, racile, s.f. (Pop.) Unealtă de diferite forme utilizată la prinderea racilor. – Din rac.” (DEX 98 ).

Rădăcina fr. „tortue”, probabil aceeaşi cu a m.lat. „tortuca” ( care au dat în engleză resp. „turtle” şi „tortoise” ) şi a ipoteticului :) „tur”=rac ar putea să fie legată de „tăria” carapacei acestor animale. Poate că există vreo legătură între rădăcina acestor cuvinte şi PIE *twArd- „rocă dură” ( rădăcina IE a lui „cuarţ” ).

 

3 comentarii »

  1. Dacă vrei să faci o asemănare între duritatea carapacei și numele presupus al racului nu e nevoie să mergi mai departe de ..rocă și rac( în dicționarul etimologic englez se presupune că rock este urmașul unui cuvînt celtic, roch )

    Comentariu de Ioan Albu — Februarie 10, 2011 @ 3:57 pm | Răspunde

    • După etymonline.com, „crab” provine din PIE *gerbh- „to scratch, to make cuts”, ceea ce l-ar face coradical cu gr. gráphea şi grammǟ́ … de unde se vede legătura clară dintre crustacee şi lingvişti.

      În română e un cuvânt vechi şi controversat:

      carábă (carábe), s.f. – 1. Fluier. – 2. Tubul cimpoiului. – 3. Femur. Pare a fi vorba de un cuvînt balcanic, din fondul tracic. Coincide cu sb. karabe „fluier”, carabatak „partea de sus a pulpei de pasăre”; însă nu se poate explica prin sb. (cum susțin DAR și Scriban), deoarece este împrumut în sl. și datorită răspîndirii rom. a cuvîntului și a der. săi. În plus, este cuvînt care a proliferat și în gr., fără ca rădăcina să aparțină acestei limbi, cf. gr. ϰαραβίς „lăcustă”; ϰάραβος „gîndac” și, mai tîrziu, „navă”, care, după Boissacq 411, trebuie să fie cuvînt străin în gr.; ϰαρβατίνη „învelitoare de blană pentru picioare”, a cărui origine este necunoscută, tot după Boissacq 412; ϰαρβατιών „mașinărie de aruncat sulițe”. Toate aceste cuvinte s-ar putea explica pe baza unui cuvînt străin (probabil trac), cu sensul de „tulpină”, apoi devenit „picior”, și poate în legătură cu gr. ϰάλαμος. lat. calamus. […]Der. caraban, s.m. (nasicorn); carabană, s.f. (nasicorn; femur); cărăbăni, vb. (a o întinde, a fugi, a dispărea; a da lovituri), cuvînt pe care Pascu, Etimologii, 63, DAR și Scriban îl pun în legătură cu caravană, ipoteză imposibilă istoric și fonetic și care trebuie să se interpreteze ca „a pleca pe picioare”, cf. fr. carapater; cărăbăneală, s.f. (fugă, plecat); carabete, s.m. (larvă de țînțar sau tăune), pe care Diculescu, Elementele, 489, îl pun în legătură cu un gr. *ϰαραββίς, și care este un der. cu suf. -ete, cf. cărete. Din același grup face parte fără îndoială cărăbuș, s.m. (insectă, Melolontha vulgaris), format cu suf. -uș (mr. cărăbuș, megl. carabatšcă, cf. bg. karabacka, care trebuie să provină din rom.), și care prezintă un paralelism perfect cu gr. ϰάραβος. Pentru acest cuvînt rom. s-au sugerat numeroase etimoane. Pentru acest cuvînt rom. s-au sugerat numeroase etimoane. Pușcariu 286 pleacă de la lat. scarabaeus (sard. carrabusu, piem. rabastabüsa, cf. REW 1225), despre care presupune că s-a contaminat cu lat. buscus „pădure”, și propune de asemenea o legătură cu alb. karabuš „rac” (cf. Meyer 177 și Papahagi, Etimologii). REW 1671 presupune un lat. *carabus, pe care el însuși îl califică drept incert cu acest sens, și care n-ar fi dat rezultatul rom. Scriban îl leagă direct de lat. scarabaeus, și Diculescu, Elementele, 487, de un gr. *ϰάρραβος, cu finală expresivă. În sfîrșit, DAR leagă acest cuvînt cu cărăbaș, fără să fie clară rațiunea acestei apropieri. Pare mai sigur să nu îl separăm de caraban sau carabete; caz în care și alb. ar proveni din rom. Var. caradașcă, s.f. (nasicorn) indică o contaminare a lui cărăbuș cu rădașcă.” ( DER ; „boldurile” îmi aparţin)

      Comentariu de Roderick — Februarie 10, 2011 @ 5:20 pm | Răspunde

  2. În munții Călimani, în partea de est a lor, există muntele Răcila. Muntele se află în dreptul localității (satului) Drăgoiasa, din jud. Suceava

    Vezi harta (pe marginea hărții, scris cu albastru)

    http://www.carpati.org/harti_harta/harta_harti/muntii/calimani-8/

    Comentariu de sabinus — Februarie 11, 2011 @ 8:49 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: