Istoriile lui Roderick

Februarie 7, 2011

Vlăsia

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 7:59 pm

Codrii Vlăsiei, Vlaşca sunt nume în general asociate vlahilor ( vlasilor ). Pe lângă această aproape-certitudine încap, în mici procente, câteva semne de întrebare.

*

O primă întrebare ar fi dacă nu cumva Vlăsia înseamnă, la origine, chiar pădure, codru.

O pădure de foioase.  Lat. folium , PIE bhlē-, bhlō-, bhlǝ- „frunză, floare” ( engl. blossom , osc Fluusaí `Florae’ , v. gr. blástǟ ). Din această rădăcină îl avem pe vlăstar.

Sărbătoarea Floriilor se mai numeşte Duminica Vlăstarilor. Radicalul IE a dat naştere numelui zeiţei romane a vegetaţiei. Nu e exclus ca din el să provină şi alte nume ale unor zei vegetali.

E atestat tracicul Blosta ( IE bhlō- „floare”, cf. I. I. Russu  ). Greu de crezut că nu are de-a face cu „Duminica Vlăstarilor”. E, destul de probabil, corespondentul tracic al Florei. Mai puţin probabil are de-a face cu „Vlăsia”, dar e o posibilitate de luat în seamă.

*

O altă posibilitate ar fi ca originea „Vlăsiei” să rezide în PIE *plā-k- „întins, neted, plan”. Atât Codrii Vlăsiei, cât şi Vlaşca sunt zone de şes.

La rădăcina menţionată am ajuns gândindu-mă la o posibilă origine germanică a cuvântului.

Engl. floor , oland. vlak , vlaak „plan”, MHG vlach „plat, neted”, OHG flaz „plat”…

 

 

 

10 comentarii »

  1. Ca o completare, Vlăsia era o pădure imensă la origine unde s-a păstrat românismul ..oare vlăjgan e un derivat ulterior? În sb. și cr. vlažan înseamnă umed. Dacă vlăjganii ăștia au fost mereu băloși , surprinși în acțiuni solicitatente și transpirați , atunci pricep asocierea logică din DEX :)) la fel și pentru vlagă(vlăguit ar avea sensul de transpirat, metaforic vb.)
    Vlăstar pare să conțină sufixul IE ter, cum găsim în PA-TER, MA-TER, BHRA-TER. De asemnea vlăstar ar putea fi un dublet „ dendrologic ” (?) pentru copil (copac,copaciu, copăcel – copchil?)
    Dacă limbile slave folosesc uneori derivate din gora pentru pădure și înălțimi (de fapt doar bg.cr.par să aibe chestia asta, restul au derivate din LISU sau suma) s-ar putea să aibe sensul principal de mulțime adunată(de obiecte , animale etc) așa cum avem noi gireadă(stog de paie), cireadă , ciurd, ciopor(pt. animale)..apoi avem grui dar și verbele a grumura, îngrămădi etc.

    Poate că Vlăsia exprimă ceva fluent, mișcător la origine dar și mulțime în debandadă, iar dacii aveau ceva de genul vloare/floare, așa cum probabil aveau fluierul și flutură( alb. fluturoj – a zbura). Amintesc că anumiți lingviști acceptau posibilitatea ca dacii să fi avut termenul phratria(ca-n greacă pentru frăție) sau frătrie și fratre. Deci BH din PIE s-ar putea să fi dat în multe cazuri același lucru ca-n latină (despirare se numește ac.proces? )
    Nici măcar vlahi și valahia nu-mi mai pare a fi doar de orig.germanică(eng.folk, gm.wulke), ci cred că era un termen PIE pentru mulțime fără număr, norod etc. cum avem vulgus din latină și lit.pulkas (crowd), sl.pluku(trupă)..deci balto-slavii nu puteau avea VLAGĂ,VLĂJGAN, VĂLMĂȘIE(la ei au sensul de nori, apă, umezeală sau val al mării etc.)…deși observ că gr.plethos(mulțime) și lat.plebes/populus ar putea veni din ac.direcție.

    Valmă ar putea fi chiar un latinism învechit,doar nu scot unii lingviști în anumite cazuri un m din g ? ..miel – agniel, negură – nebula, pumn – pugnio etc.
    VLÁSTĂ s. v. energie, forță, impetuozitate, putere, robustețe, tărie, vigoare, vitalitate, vlagă .. e un neologism cumva? Pare legat de vlăjgan.
    Dacă e tracic cuv. atunci ar fi clară și situația asta instabilă.. cum s-a păstrat la noi și zdrahon/zdravăn/zdragon din dragon/drac sau văndrălău/hăndrălău/năndraș din vînt/vîntură-țară și văndrăli/hăndrăli(vagabonda) dar și cu sensul de măricel(copilandru)…așa și VLĂSIA(pădure,valmă?) – vlăjgan.

    Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 21, 2011 @ 10:01 am | Răspunde

    • Crobyzi vine din hrubă ,scorbură și derivatele lor (deci tracice, nu doar slave)..grecii descriau populațiile din zona respectivă drept troglodytes (cave dwellers în greacă/latină).
      Korubă e scorbură în copac pt.bulgari dar coliba noastră nu e cumva orig.dinaintea rotacizării(culă e sinonim pentru tainiță,hrubă)?
      grúbă (-be), s. f. – 1. Grămadă, puzderie e iar interesant..ori e venit din latină conf. lui GRUM păstrat în Trans. și la arom.(iar alternanța asta B/M) ori e autohton și vine direct din tracă (e prezent în cărțile sfinte ale sanscriților unde gruma(?) e așezare).

      Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 21, 2011 @ 10:23 am | Răspunde

    • Vlastă, vlăjgan, vlagă(vlăgos) vin din IE **walǝ-/-e- „to be strong, powerful, to possess”
      Trebuie înțeles că, deși n-am păstrat forma originală *wal ca-n lb.baltică și latină, sensurile luate de cuvintele noastre nu se potrivesc cu cele slave sau baltice, n-au acel aer politic de posesiune sau putere politică (cu excepția lui vlădică, care ar putea fi și el oarecum autohton).Păstrează sensul de putere fizică.
      Eu cred că e posibil ca o parte a tracilor să fi urmat aceleași transformări fonetice ca-n slavă(wal devine wla/vla și bhil spre bhli/bli), dar nu cu aceleași sensuri mereu.
      De exemplu blajin și blagă(bunătate, blîndețe, milă) nu sînt deloc slave ci tracice, coradicale cu gr. philo din IE *bhil- „good, decent”.
      Sîrbo-croata a preluat cîte ceva din substratul balcanic și sînt atribuite pe nedrept sb.blago- avere, de parcă ar fi vreo legătură. Trebuie să fii extrem de naiv să faci o asemenea conexiune.
      Mai e și următorul ex: IE *wolg-o- „crowd, detachment”
      Old Indian: várga- m. `class, set, multitude, group, company, family’
      Latin: volgus / vulgus, -ī m., n. `the amount of the common people ‘

      Nimeni n-a observat că avem și noi un derivat destul de obscur ca origine:
      VLOG s. v. afluență, aflux, aglomerație, grămădeală, îmbulzeală, înghesuială, îngrămădeală învălmășeală.
      PS: vlastă și trac. Blosta(înforitor?) par să conțină același sufix „-est”.

      Comentariu de Ioan Albu — Iunie 15, 2012 @ 8:34 pm | Răspunde

  2. (v)lăstăret, s. n. (crîng, lăstăriș) deci în română chiar înseamnă un soi de PĂDURE.

    Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 21, 2011 @ 10:38 am | Răspunde

  3. Dacă nu întind prea tare coarda…

    Iată etimologia engl. „room”, după etymonline.com:

    „O.E. rum „space,” from P.Gmc. *ruman (cf. O.N., O.S., O.H.G., Goth. rum, Ger. Raum „space,” Du. ruim „hold of a ship, nave”), nouns formed from Gmc. adj. *ruma- „roomy, spacious,” perhaps from a PIE base *rew- „wide, open” (cf. Avestan ravah- „space,” L. rus „open country,” O.Ir. roi, roe „plain field”). ”

    În evul mediu, „rumân” însemna mai ales „ţăran dependent”; nu e exclus ca sensul iniţial să fi fost de „ţăran, câmpean”
    Te duce cu gândul la rădăcina PIE *rew ( sau *rowǝ- ), care a dat lat. rus, ruris; rural.

    Ar corespunde şi cu posibilul sens de „teren plat” al „Vlăsiei”.

    Fără alte dovezi, povestea asta rămâne o speculaţie – să-i zicem – insolentă

    Comentariu de Roderick — Septembrie 4, 2011 @ 4:02 pm | Răspunde

    • rumtoare – împărăție (arhaism din sec.XVII). Singurul omonim este vb. rumtură (ruptură) Scriban (1939), dar aici cred că e arh.a rumpe cu sufix -tură și astfel p cade pentru a da o armonie cuvântului.
      Dacă nu-i germanic, ar putea fi coradical cu sensul pierdut de „întindere”. *rum-tă

      Făceam niște încercări adineauri cu lat.regnum. Ar fi dat un străromân *râmnă și apoi *reună/*rumă (la fel ca scamn spre scaun). Pare complicat, dar franceza ar putea sugera un parcurs similar: http://www.etymonline.com/index.php?term=realm&allowed_in_frame=0

      Ideea e c-ar porni de la un lat.regimen (guvernământ) cu sincoparea lui g ar da *remnă sau (iar) râmnă. De la un străromân *rumnă (din *râmnă) cu sufixul -tură avem rumtoare (împărăție).

      https://en.wiktionary.org/wiki/regimen#Etymology_2
      Limba literară moldovenească a primelor scrieri românești are câteva cuvinte foarte interesante.

      Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 7, 2015 @ 5:37 pm | Răspunde

  4. Dacă vlăsia ar fi însemnat pădure de la bun început aș miza pe radicalul *welt- „woods, wild”
    http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=wald&searchmode=none
    https://en.wiktionary.org/wiki/wold#Etymology
    Din păcate are altă origine: vlașcă, loc mlăștinos, și prin extensie, pădure în lunca unui râu. Sensuri consemnate în dicționare. Probabil și VLASTĂ are o conexiune aici, printr-un morfem IE pentru lichid și nu din sl.vlasti (to rule over; autorități), IE *wal- strong http://www.etymonline.com/index.php?term=valiant&allowed_in_frame=0

    În Muntenia se găsea și vlășie, pădure de șes, dar cel mai interesant (și nou pentru mine) este adv.mold. vlaștie (pretutindeni).

    Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 12, 2015 @ 9:14 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: