Istoriile lui Roderick

Aprilie 8, 2011

Nămaie

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 7:37 pm

Un cuvânt vechi, pus pe seama fondului latin al limbii române:

nămáie (-ắi), s.f. – (Banat) Oaie. – Mr. nămal’u, numal’u, megl. nămal’u. Lat. ănῑmālia (Pușcariu 1151; Candrea-Dens., 1200; REW 476), cf. parm. nimal, friul. nemal „bou”, v. fr. aumaille, sp. alimaña, port. alimanha, almanho „taur tînăr”. Pentru păstrarea cuvîntului în toponimie, cf. Pușcariu, Dacor., VIII, 324. E dubletul lui animal, s.n., din fr. animal.

În Dicţionarul aromân al lui Take Papahaghi apare „nâmaljiu” = miel, oaie pentru frigare.

După DAR, sensul lui „nămaie” este de „vită cornută”.

*

Nu e exclus ca acest cuvânt să aibă de-a face  (măcar prin contaminare ) cu IE *nem- ” a paşte, a păstori „, aflat la originea lui „nomad” ( v. gr. noméu̯s „păstor”, v. franc. nimid „păşune” , gal nemeton).

Sensul general al cuvântului „nămaie” pare de „ierbivor domestic”.

Mai avem

nímăt, nímete, s.n. (reg.) loc la stână îngrădit (uneori acoperit) pentru adăpostirea oilor; îngrăditură, gard.” ( DAR )

DER pune acest cuvânt în legătură cu „nămete” ( şi sl. nametati „a amplasa” ).

Să fie acest „nimăt”= îngrăditură coradical lui nemeton, cuvânt desemnând un spaţiu sacru la popoarele celtice ?

*

S-a explicat rom „vită” prin lat. vita „viaţă”.

vítă (-te), s.f. – 1. Animal. – 2. Denumire pentru boi și vaci. – 3. Brută, animal. Mr. vită. Lat. vῑta „viață” (Șeineanu, Semasiol., 198; Pușcariu 1910; Philippide, II, 741; REW 9385), cf. it. vita, prov., cat., sp., port. vida, fr. vie. Semantismul este curios. S-a explicat prin intermediul unei echivalențe între ideea de „viață” și cea de „a fi viu” (Șeineanu, Tiktin), și chiar printr-o contaminare cu sl. životŭ „viață” și „animal”. Este posibil și să fie vorba de o evoluție de la ideea de „viață” la cea de „mijloc de trai” sau „aliment”, ca în sp. vida, care uneori ajunge să însemne „aliment”, cf. fr. viande. – Der. de la un primitiv lat. pierdut, reprezentat și de vitulus (Diez, Gramm., I, 24), sau de alb. vjetë „juncan” (Meyer 476; Densusianu, Hlr., 335) nu este probabilă.” (DER)

Totuşi, s-a reconstituit IE *wet „viţel” ( v. ind. vatsá- , lat. vitulus ) şi *ewet- „turmă” ( lit. jáutis „bou, taur” , v. engl. ēowd „turmă” ).

Mi se pare mult mai probabil ca rom. „vită” să fi evoluat firesc dintr-un cuvânt provenind dintr-una din rădăcinile de mai sus, nu din lat. vita , cu vreun „semantism curios” ( deşi am avea paralela engl. livestock , atestat în 1520 ).

Anunțuri

8 comentarii »

  1. Cred că nimăt este un cuvânt separat și unic în sensul parvenirii sale din IE mey- a gărdui(to fence). Nu sânt derivate slave sub acest radical.
    IE nem a dat câteva derivate importante pentru greci, mai ales cele pastorale sânt importante.Nu cred că celt.nemeton are vreo legătură cu nimătul, ar fi ilogic.Mai degrabă sensul de distribuire și împărțire a pământului e principal.
    http://en.wiktionary.org/wiki/%CE%BD%CF%8C%CE%BC%CE%BF%CF%82#Ancient_Greek
    http://en.wiktionary.org/wiki/%CE%BD%CE%AD%CE%BC%CF%89#Ancient_Greek
    doar avem „neam” țarină lucrată de o familie
    Pentru sl. nametati „a amplasa” n-am găsit decât bg. namerite, ( rom.a nimeri??); doar în macedoneană s-ar găsi un contracandidat: да се мечува= to fence. Îmi aduce aminte de mejdină, să nu fie ăsta direct din ie *mey.

    Comentariu de Ioan Albu — Martie 2, 2012 @ 9:48 am | Răspunde

    • Nimăt ar trebui să fie un derivat cu sufixul -et, -ăt și coradical cu nămaș (adăpost ciobănesc sezonier și temporar), așa cum s-a mai spus. Radicalul său IE ar trebuie să fie pe linia lui *nem- (to bend), adică un
      derivat semantic cu sensul arch, vault, cover, la fel cum avem coșmagă dintr-un rad. *kew- to bend, to arch.Vezi și etim.eng. sky, house
      „nimăz” de mai jos, e diminutivat, nu-i niciun sufix colectiv.

      Undeva ar trebui să găsim un verb a *nămi sau a *nemi. Mă gândesc și la o alternanță b/m cf. rad. * *nébʰos (“cloud”), *nep- acoperit, cf. der.nuptia, nubia (acoperământ) sau Neptun. Era pe wiktionary o explicație mai pe larg despre Neptun (scot. Nechtan) făcându-se aluzie la faptul că oceanul, mările acoperă pământul, la fel cum norii (*nébʰo) acoperă pământul.

      Vezi Nechtan, zeu al mării, predilect picților. http://edil.qub.ac.uk/33016

      nemí, nemésc, vb. IV refl. (reg.) a se înrudi, a fi rudă cu. (poate fi un coradical)

      Mai numeroase în trecut astfel de derivate: pripăt (din verbul a pripi, a prepi =a dogori), crăpet, crepăt, cocăt (din a coace) rangăt (=gălăgie, orăcăi; din *rang-), dangăt, bangăt.

      Comentariu de Sorin5780 — August 15, 2017 @ 11:04 am | Răspunde

  2. https://toponime.files.wordpress.com/2014/10/de-straja.pdf
    „De asemenea toponimul voșloban Nemătu (15) pare să provină din apelativul
    ‘nimăt’,’adăpost, ţarc’, apelativ cu o circulație importantă doar în N Moldovei. În concluzie, pe
    criterii lingvistice, populația voșlobană tradițională pare să provină din zona muntoasă a nordului
    Moldovei (jud. Neamț sau Suceava). „

    Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 23, 2014 @ 4:34 pm | Răspunde

  3. Un compendiu extraordinar de bine documentat la Sireteanu: http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1462

    Dacă am pune laolaltă toate cuvintele astea care nu intră în dicționare, cred că am mai adăuga o treime. Ce mi se pare fascinant în articolul acesta este posibilitatea, neremarcată de autor, de a avea un sufix cu sens colectiv prin acel regional „nimăz”, sinonim al nimătului.
    Doar în albaneză l-am mai întâlnit, iar reconstruirea sa e -*dja.

    Mai e și adv.bașca (tc.bașka – other, another, different, alternative, distinct): „nemeşii au nedeia de-a băşca (= separat), fac jocu de-a băşca de rumâni”
    S-ar putea să avem o dezvoltare din IE *awe (în afară) transmis la albanezi drept „”v” (sau „f” în anumite contexturi), iar la slavi ca „u” (sau Russian vy- „out”) http://www.etymonline.com/index.php?term=out&allowed_in_frame=0

    Mă gândesc și la oiconimul Vidava, adică Tyras..azi Cetatea Albă. Era la marginea teritoriul de întindere compactă a geto-dacilor. Peste Tyras/Nistru conviețuiau cu alții, nu aveau nici măcar majoritate relativă, cum au de ex.moldovenii din Transnistria (sau aveau până acum zece ani).
    Adevărata Basarabie (Bugeacul) era numit pustiul getic, dar eu cred că indică și absența unei conduceri regale puternice. Probabil trăiau în clanuri mici, fără coeziune și sub influența altor neamuri nomade, așa cum probabil era Moldova înainte de descălatul lui Bogdan de Cuhea.

    Am dat mai demult reg.hrapă, care ar păstra doar o formă disimulată a acestui prefix, conform particularităților graiurilor nordice.
    Albanezii au păstrat ceva din rad. bhasko- (lat.fascio) și folosesc adv. cu sensul „unit, împreună”. Noi avem doar reg. arh. bască, care ar fi diferit de acest adv. bășcă (*vesko).

    -esko este folosit la noi ca sufix adjectival, patronimic sau de agent.

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 26, 2015 @ 11:21 am | Răspunde

    • ”Emil Petrovici, în Note de folclor de la românii din Valea Mlavei (Sârbia), în AAF, VI, 62,73, a înregistrat namai cu sensul „dar de nuntă” (sens neînregistrat în DLR şi în MDA). „Nuntaşii merg la nuntă «cu namai». «Namáili» constau din «stuacă» (vită: oaie, purcel, miel) sau bani”. ”
      http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1462

      Să fie un cuvânt germanic (șvabii bănățeni) acest ”stuacă”? Mi-ar place să văd un coradical tribalic al gheg. .shtekoj ‘to set out, take to the road’, adică acea marfă mobilă a vechilor IE-eni. Ar fi similar numirii alb.gjedh ”cattle” din PIE *sedh-, *sodh- ”motion, movement”. Noi am moștenit sodom; nu are niciun substrat biblic.
      https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/xoditi
      https://en.wiktionary.org/wiki/shkoj
      https://sq.wiktionary.org/wiki/gjedh

      Parcă slavii aveau *skot ”vite”!

      Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 2, 2017 @ 9:10 pm | Răspunde

      • sl. *skotu (vite) și sb.-cr. stoka https://en.wiktionary.org/wiki/stoka https://dexonline.ro/definitie/scutar
        Greedy m.. fuckers!

        Pare să fie un termen balcanic acest stoka.

        Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 28, 2017 @ 8:32 pm | Răspunde

      • alb.shtegoj putea da la nordul Dunării termenul ștrengar. Acesta din urmă ar putea fi o disimulare comună în vechime, unde st/șt devine constant str/ștr. i la începutul cuvintelor, dar mai laes la final: lat. stimulare = a strămura
        https://en.wiktionary.org/wiki/shteg
        alb. shtekoj, shtegoj ‘to set out, take to the road’, (Gheg )

        Unii academici râdeau condescent de alții care practicau etimologia populară ca să explice diverși termeni, în schimb și aceștia o cam practică: ștrengar m. băiat care bate podurile. [Lit. vrednic de ștreang sau de spânzurătoare].

        Asta-i ofensă de ștreang? Fie ea și în glumă!

        Comentariu de Sorin5780 — Februarie 3, 2017 @ 10:03 am | Răspunde

        • STEJÍ vb. v. grăbi, iuți, zori. = let. steigties https://dexonline.ro/definitie/steji

          shtegoj = Syncope of shtekoj ‘to set out, take to the road’, Gheg variant of shtegoj, denominative verb from shteg ‘path, trail’.[1] *steigh- ”to walk, to step” https://en.wiktionary.org/wiki/shkoj

          Cred că am moștenit și tema, dar și sufixul ăsta -oj (var. -onj) care transformă substantive în verbe (răzui, părui, mânui, *căpui, *găbui; cărăbăni, *îngeni, *comăni etc.). Acum rămâne întrebarea, nu cumva a steji este doar un derivat semantic, dar inițial însemna ”walk, step”?
          Sau și mai bine, dacă avea sensurile albaneze go, pass (shkoj), adică a trece de tine, putea însemna și a zori.

          Înțeleg totuși de ce dai în articole radicalii lui Pokorny. Acesta intuiește mai bine sensul acestor radicali IE. În cazul acesta avem un morfem de bază*steh₂- (rom.stat, ștemă, alb.shtim) care dă mai mulți derivați, inclusiv acesta, *steig (to march, ascend) sau omonimul sau *steig (proto-baltic. be held up, stick / Pokorny: to be sharp; to stab) de unde avem probabil țigmă, țigmandău.
          Deci sensul era pe direcția unei ascensiuni. Mă întreb dacă iute și probabilul der. ițan (*iuțan) nu provin din acel rad.*h₃eyt- ‎(“to take along, fetch”) pe care l-am atribuit alb.utull și rom.uture.
          Mă gândeam că rad. *ud-, *ut- (up, over) putea fi morfemul de bază, deși acesta e folosit ca prep. sau adv.
          Cred că și Olteanu îl vedea ca un radical important în tracică.

          PS: are vreun sens pentru acest verb al nostru cu sensurile ”grăbi, iuți, zori” vsl. sŭ-težati, -težon, leg, strîng, încătușez?

          Comentariu de Sorin5780 — August 3, 2017 @ 4:33 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: