Istoriile lui Roderick

Aprilie 12, 2011

Tineri furioşi

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 3:28 pm

Numele italian „Furio” îl aminteşte pe Marcus Furius Camillus , cel care i-a alungat pe gali din Roma.

Mă gândeam dacă nu cumva, printr-un capriciu sau fatalitate metafizică a istoriei, numele lui Burebista – cel care s-a angajat într-o „reconquista” a Daciei, împingând înapoi tot nişte neamuri celtice,  e legat etimologic de cel al gintei Furia.

Vechea formă a nomen-ului este Fusius.

Dacă admitem ( după I.I. Russu ) că „Bur-” provine din IE *bhu- „a umfla”, ca v.ind. bhū́yas-, bhū́ri- „bogat, mult, tare”, cred că nu e exclus ( fonetic ) ca şi numele latine Fusius, Furia să provină din aceeaşi rădăcină.

*

Mi-ar plăcea ca numele lui Burebista să fie legat de un cuvânt care ne-a rămas:

búră (-ri), s.f. – 1. (Înv.) Furtună. – 2. Ceață; burniță. – 3. Chiciură. – 4. Aburi, vapori. Origine incertă. Cihac, II, 34 și Densusianu, Rom., XXX, 275, explică acest cuvînt prin sl. burja „furtună”, cf. bg., rus. bura, sb. bura „vînt dinspre nord” (Berneker). S-a observat, dimpotrivă, că acest cuvînt apare în alte limbi, cf. gr. βορέας, , lat. bŏreās, dalm. bura, ven. bura, toate cu sensul de „vînt dinspre nord” cat. boira, „ceață”, lituan „búris” „aversă”, alb. borë „zăpadă”, ngr. μπόρα „vînt puternic” (cf. tc. bora, cu același sens). Pentru der. romanici al lat. bŏreās, cf. Pușcariu, ZRPh., XXXVII, 112; REW 1219; Menéndez Pidal, RFE, 1920, p. 34; Skok, ZRPh., XLIII, 195. Simultaneitatea acestor cuvinte a făcut să se invoce existența unui vechi cuvînt balcanic, pe cînd, alți cercetători consideră că rom. trebuie să provină din lat. În stadiul actual al cercetării, orice explicație nu este decît ipotetică.” ( DER )

Un rege get ca un zeu al furtunii, Boreas al grecilor …

Din PIE *bhAur- „furtună” ar proveni sl. burja şi lat. furō , furor ; desigur şi rom. bură, burniţă .

Din PIE *bhūr- „a se mişca repede” – v. gr. phǖráō „amestecat”, v. ind. bhū́rṇi- „neliniştit, furios”.

Dacă aceasta ar fi ( ? ) originea lui „Bur-„, totuşi numele nu poate fi înţeles decât prin prisma celui de-al doilea formant: – bista. Pus de I. I. Russu în legătură (probabilă) cu numele tribului Bistonilor, ar proveni din IE *weis- „a creşte, a odrăsli” .

Dacă numele lui Burebista are de-a face cu „bura”- furtună, atunci -bista ar putea proveni din PIE *wek’ „a voi” ( v.ind. váṣṭi „a voi, a comanda” , vaśitva- `libertate a voinţei’), sau PIE *weyǝ- „forţă, putere” ( lat. vīs – putere, tărie ; v. ind. váyas- „energie, vigoare” , véṣati „a fi activ” ) ori *weye- „a conduce” ( v. ind. veti „a merge, a conduce” , lit. vãjus ” a conduce” ).

( În treacăt spus, rom. viscol are etimologie necunoscută ( în DEX ). Ar putea proveni din rădăcina *weye- ( ca şi lit. víesulas ‘vârtej de vânt, furtună, uragan’, let. viẽsuls ‘vârtej’ ) ori *(a)wē- ( ca şi „vânt” ). )

Atrage atenţia, oricum, asemănarea formantului final al numelor lui Burebista şi Ariovist ( neelucidat nici ultimul ).

*

Cele de mai sus propun, desigur, doar câteva variante etimologice ( nu neapărat cele mai probabile).

Domeniul speculaţiei poate fi vast.

Ca exemplu (foarte) improbabil, dar posibil: nu e exclus ca PIE *wēir- ” ornament metalic”  ( la originea engl. wire , lat. viriae „brăţară metalică”) să stea la originea a ceea ce e transcris ca „Bure”, fără să fie clar ce vocală ( vocale ) reprezintă acel „u”; Boire-bista ar putea însemna „îmbrăcat în metal/podoabe” ( dacă „bista” ar fi legat de lat. vestis , IE *wes „a îmbrăca” ). Vezi celebrele brăţări dacice…

Originea lui Bure- într-o rădăcină desemnând furtuna ori furia ar fi potrivită cu (supra-)numele unui războinic, revendicându-se dintr-o ipostază distructivă a unui zeu celest.

49 comentarii »

  1. alb. bishë – bestie, animal de povară; skt. bhiisaa = anxietate, intimidare; bhiima = înfricoșător; bhiisana = îngrozitor, formidabil, oribil, oroare; lat. bestia(orig.nec), goidelic biast/ peist = monstru mitologic; manx beishteig și ajungem la bistoni, faimoși pentru caii hulpavi după carne umană.
    Nu știu dacă verbul a beșteli are vreun loc în cele de mai sus!
    SKT bhara = război, bătălie, pradă, abundență, a căra/purta, cîștig, a ridica vocea(hehe mai ții minte a bărăni?)
    ROM burá, buréz, vb. I (înv.) a (se) lupta, (acțiunea de RĂZBOIRE)

    Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 12, 2011 @ 4:59 pm | Răspunde

    • F. interesant acest „burá, buréz, vb. I (înv.) a (se) lupta”, pe care nu l-am sesizat. Sursa de pe dexonline este DAR. Aş fi curios ce spune DER despre el.

      Engl. „war” e nelămurit dincolo de sursa proto-germanică.

      Sanscr. „bhára- m. `act of bearing, carrying, bringing; gain, prize, booty'” ar veni din PIE *bhere- „a purta”, care în alb. a dat „bie”.

      Lat. bestia provine după unii din PIE *dhwes- „a sufla, a respira, duh”. Interesant e că ar fi coradical cu engl. „deer”, ca şi oland. dwaas şi v. irl. dāsacht „furie”. Şi „duhul” nostru.

      Sanscr. bhiima mi se pare interesant nu atât pt. -bista, cât pentru Bure- ; ar proveni dintr-o răd. PIE *bhoyǝ- „a (se) speria”. După Pokorny este *bhōi- ; ar fi putut da în getă Boi-/Bui-
      ( Pe forumul d-sale mai vechi, d-l S. Olteanu scria că
      „numele lui Burebista nu era Burebista, ci Boirebistas, Byrebistas sau Byrabeistas, unde [y] transcrie cel mai probabil diftongul /ui/; asadar numele se pronunta cu mare probabilitate Boirebistas sau Buirebistas.” )

      Comentariu de Roderick — Aprilie 13, 2011 @ 10:18 am | Răspunde

      • „ bız „buck, goat”: from PIE base *bhugo „goat.”
        Cognates: cf. Avestan buza „buck, goat;” Armenian buc „lamb,” Irish boc, Welsh bwch, Middle Dutch boc, Old High German boc, Old Norse bokkr „goat, buck.”
        English: buck
        Source: Etymonline, Watkins p. 13 ”
        Aici ar mai intra byzea sau buzas (av.buza), țapul tracic, dar și skt. basta (țap). Atenție că-n skt. mai avem și bukka, tot țap, care se potrivește cu cîteva coradicale pentru tăuraș din limbile slave (tărăbig și bîc la noi)..byk(bielorus.), bik(bulg. croat.) etc.
        Dacă bison și e presupus a proveni dintr-un idiom balto-slavic și descria putoarea emanată de animal în timpul rutului, ar trebui revizuit un pic și orig.lat.bestia sau tracicul/av. buza.

        Totuși, ar mai fi o posibilitate etimologică: PIE pasto – solid, dens, dur, stabil
        eng. fasten= a consolida și fast=rapid cu foarte numeroase coradicale în lb.germ. olandeză VASTE(solid), daneză FAST(fastr); skt.pastya = staul, stabil(depinde cum traduci eng.stable), apărținător de o casă, domeniu etc. AV.bastan …dar oare nu intră aici și rom.baștină sau boștină(?) că „ puști ” știu sigur că unii îl consideră gotic(din solid)
        Numele tracice Bastas,Bessas, Bassius, Bassareus și Bistas/bistones ar putea însemna toate solid,puternic, dar poate și cu sensul de sălbatic, agresiv conf lat. PIE *dhwes- “a sufla, a respira, duh” pentru „bestia” mi se pare total anapoda mai ales că există deja.. http://www.etymonline.com/index.php?search=odor&searchmode=none

        Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 13, 2011 @ 5:03 pm

      • Bure (burez) – a se lupta are un corespondent bulgar, BORBA – luptă
        De asemenea, în unele limbi slave lup și luptă se confundă (poate fi coincidență), cehă valka – război, VLK – lup și-n maghiară farkas (lupul) nu e deloc fino-ugric, dar e venit dintr-un idom IE . EX: gujarati VARU, hindu Bhēṛiyā, suedeză „VARG”(varegi-lupi?), toate înseamnă lup. Eu cred că-i o legătură strînsă între termenii lup și luptă (război) încă din perioada PIE.

        În diferite idiomuri slave de azi avem așa: slovac VIESTO, rus VESTI, ucr. VESTY, rușii albi VIESCI, cehă VEST pentru verbul „a conduce”(gr.VASILE/basileus-conducătorul).Dacă mai punem alternanța V/B avem clar pe dacicul Bistas/bostes.

        Concluzia: voievod (căpetenie de război) e identic pînă la măduvă cu „buirebistas”, pînă și dispunerea de termeni e identică. Oare „rubo” din Rubobostes e legat de numele Robert din germ.veche ce însemna „glorie strălucitoare”?

        Comentariu de Ioan Albu — August 8, 2011 @ 3:00 pm

      • Cred că următoarele cuvinte sînt destul de interesante pentru ce am scris mai sus:
        BURZULUÍ, burzuluiesc, vb. IV. Refl. 1. A se mânia brusc; a se răsti (la cineva); a se bursuca. ♦ Fig. (Despre vreme) A se schimba în rău. ♦ Refl. și tranz. fact. (Înv.) A (se) răscula, a (se) răzvrăti. 2. (Despre păr) A se zbârli. ◊ Expr. (Tranz.; fam.) A-și burzului creasta = a se grozăvi, a se îngâmfa.
        BURZULUIÁLĂ, burzuluieli, s. f. Faptul de a (se) burzului; răzvrătire. ♦ Supărare, enervare, mânie. ♦ (Înv.) Răscoală.
        A se zborși
        Poate au legătură cu următorul cuvînt:
        „ BURST – O.E. berstan „break suddenly” (class III strong verb; past tense bærst, pp. borsten), from a W.Gmc. metathesis of P.Gmc. *brestanan (cf. O.Fris. bersta, M.Du. berstan, Low Ger. barsten), from PIE base *bhres- „to burst, break, crack.” The forms reverted to brest- in M.E. from influence of O.N. brestan/brast/brosten from the same Gmc. root, but it was re-metathesized late 16c. and emerged in the modern form, though brast was common as p.t. through 17c. and survives in dialect. ”

        Comentariu de Ioan Albu — August 9, 2011 @ 10:14 am

      • Despre „burzului” scrie Ciorănescu „Mag. borzolni „a zbîrli” (DAR), poate contaminat cu pol. burzyć „a tulbura”, burzić się „a se răscula” (Cihac, II, 35)”

        În poloneză „burza” înseamnă „furtună”, din PIE *bhAur-
        Engl. „burst” are, din câte se spune, altă origine.

        Comentariu de Roderick — August 9, 2011 @ 12:59 pm

      • Pe vikingul „vargr” l-am luat în considerare la capitolul „Vârcolaci”; ar fi un PIE *wergh- “inamic, captiv” care ar avea sensul de „lup” doar în lb. germanice.
        Î.a.c. ar putea fi vorba de o exprimare metaforică, menită tocmai pentru a evita pronunţarea adevăratului nume.

        O tabuizare a animalului ( ? ), ca în cazul rus. medved (urs) = „mâncător de miere”

        Comentariu de Roderick — August 9, 2011 @ 1:20 pm

      • Eu nu văd un mister în eng.war deoarece e foarte bine ancorat în toate graiurile germanice și e foarte probabil să aibe aceeași etimologie ca rom.bure(burez),moștenit direct de pe linia traco-dacică.La origine avem un rad.pie *wers- (“to mix up, confuse, beat, thresh”) http://en.wiktionary.org/wiki/war
        De aici și lat.versus(vertere, adversus) sau eng.worse.
        Eu cred că traco-dacii au avut toată seria asta de cuvinte IE, dar cu o mică deosebire față de ceilalți, transforma acest IE „w” în dacicul (românescul) „v” și „b”. De exemplu pie wers s-a transformat prin diftongare în traco-dacicul buire(bure=luptă, bătălie),poate chiar sufixat în buireb(-ista) pentru a acoperi un adj. dacic ca rom. „războinic”.Tot aici intră și brambura( Fără rost, fără căpătâi; de-a valma, în dezordine. – Et. nec.), prin Hațeg bambura.După cum vedeți era o reduplicare a lui „buire” cu o nazalizare probabilă(vura-bura, tura- bura/vura =a turui incontrolabil,dezordonat).
        Cred că s-a propagat o suprapunere de termeni(probabil apropiați încă din PIE) în cadrul culturii Basarabi, în ce privește ie *wiHrós(man, husband, warrior),derivat din weyh₁(to hunt) și PIE *wers- (“to mix up, confuse, beat, thresh”).Astfel dacicul *burre(buirre/biurre) a acumulat sensurile de bărbat, soț, dar și războinic/erou. Nu îi deloc o întîmplare că bărbat a luat sensurile pe care le are în română și nici măcar nu pot accepta că-i pur și simplu din latină și atît.
        PIE „w”= dacic v și b: ÎMBURDA (Trans.) A răsturna, a întoarce, a da peste cap, a răvăși, a răscoli.(dacic)- lat.versus/vorsus; tot aici ar intra minunat și bură(furtună) http://en.wiktionary.org/wiki/bura
        alte exemple: pie woikos- așezare, skt.vesa, got. weihs, lat.vicus, eng.wick(village, HAMLET), gr. oikos, dacic băcie(stînă, tîrlă, HAMLET);
        pie vik- to settle, to inhabit, setlement,tribe, dacicul băciui(a întîrzia într-un loc singuratic/CUM AR FI UN „HAMLET”), domicilia, întîrzia, fi, locui, sta, ședea, zăbovi („ani de zile băciuiră în Suceava polonii); băciuiesc(sălăjluiesc, hălăduiesc)
        gr. oikoumene = „the inhabitated world” a dat pentru daci bacitină(baștină).Baciul, conducătorul unei stîne, ar trebui pus în cadrul acelorași răd.ie date mai sus, nu legat de temir știe ce cuv.slave.
        Nu găsesc etimologia ie pentru slavicul boj(luptă) dar dacă vine dintr-un rad. „a lovi” avem și noi buș(pumn) și bușeală, prezente și-n sanscrită.De asemenea, eng.box http://www.etymonline.com/index.php?term=box&allowed_in_frame=0 arată că e foarte răspîndită construcția.De ce n-ar fi și dacic/românesc?
        Sînt multe asemenea comparații și multe cuv. românești (de orig.dacică) devin prea arhaice și prea puțin utilizate. De ex. am găsit într-un dicț.de arhaisme și reg. maramureșan(Dorin Ștef) postat pe net adj.ocesc(domnesc) în expr. „curte ocească” (ACIDAVA?)pe care eu îl pun pe seama unui derivat din ie ak’ , poate înrudit cu adv.russ „ochen” (foarte, very) sau gr.okeanos ; poate dintr-un slavic „tată” din ie atta?

        Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 28, 2011 @ 4:17 pm

      • Pentru verbul a baciui – avem verbul a zacea (a zace)

        Pentru Acidava – avem verbul a (se) aciua

        Comentariu de sabinus — Decembrie 30, 2011 @ 5:58 pm

      • Aromânii folosesc verbul „burǫm” (luptăm), deci a circulat pe o arie foarte întinsă.
        Eu buresc,tu burești, el/ea burează, noi *burăm/*burem, voi *bureți, ei buresc ? :)

        Comentariu de Sorin5780 — Martie 16, 2014 @ 12:29 am

    • Borbat (bărbat) vine de la borba (luptă bulg.) și ar putea însemna „luptător”

      Comentariu de sabinus — Noiembrie 13, 2011 @ 9:33 am | Răspunde

    • „bură, burez” și bg.borb, snk bhara(care transf. e,o în a) ar putea veni din IE *bhera- to beat, to hew, to struggle.
      Probabil că vb. îmburda vine și el de aici, după cum văd are un corespondent albanez.
      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/nostr/nostret&text_number=+383&root=config
      http://dexonline.ro/definitie/%C3%AEmburda

      Litera „e” din IE nu are mereu parte de același tratament pînă ajunge în traco-dacă și proto-alb.Văd că uneori devine „a” (ex. alb.mbarɛ `bun” fericit din IE *bher), alteori un diftong.

      Comentariu de Ioan Albu — Iunie 2, 2012 @ 5:21 pm | Răspunde

      • Vb. a îmburda ar putea conține un sufix indo-european -dh : „2.3.1.3. The Indo-European suffix *-dh- (in some cases, definitely
        continuing IE *dhë- ‘to put, to set’) is retained in Albanian as EPA *-d- > dh:
        – hurdhë ‘pond, pool’ < EPA *wurdã\ Slav *virh 'whirlpool', *variti- to cook', Lith vérdu, vìrtiid.
        – këpurdhë 'fungus, mushroom' < EPA *kapurdä: Lith kèpuré 'cap', Latv cçpure id.”

        Cred că mai sînt și altele.

        Comentariu de sorin5780 — Decembrie 14, 2012 @ 2:03 pm

      • Important de subliniat pentru dacică că toate derivatele noastre din IE *bhera- „to beat, to hew, to struggle, to pierce” sânt „o grade” („o” ca în Oancea, nu „zero grade”) spre deosebire de alb. unde sînt „e grade”. Latina mai are și foro- „I pierce, I bore” , pe când noi avem îmburda, burá, buréz, a borăi, bortă/burtă și *burmă (adj.? cu sufix- mo; inel, verighetă) din sensul de a bate fierul într-o formă… Sau ca formă coradicală cu borugă tot din IE *bher: arm.beran(gură), lit.burna, lat.frumen, gr.pharunx (gâtlej), rom.beregată, bg.bărna(buze ale animalelor; neslav)

        E probabil ca dialectul proto-dacic să fi avut o preferință pentru „o grade” alături de transformarea IE *o > dacic a. Ori verbele și afixele dacice nu erau afectate de această ultimă transformare, ori proto-dacii transformă multe verbe IE din „e grade” în „o grade” în mod regulat.(la fel de generalizată fiind transf : dacic o > rom. u) Alt exemplu ar fi rom.burcă din IE *bher-6 „to roast, to cook” > lat.fertum (antic ferctum), frigo

        Verbul „a îmburda” conține acest d care-mi dă oarece probleme. Nu poate fi acea particulă IE dhe- to put, set, ci chiar un sufix IE *dh cum e *bher(a purta) și *bherdh(însărcinată) …a borțoșa, borț, dezbăra.
        Ca o curiozitate pentru vb.a îmburda: Eurasiatic: * bVrdV- beard, down (lat.barba)

        Alte forme ar fi cele „zero grade”: brai, brighidău, coradicale probabil cu alb.mbruaj (a frământa) și brumë (semantismul e același ca vb.a frământa din lat.fragmentum: IE *bhrag- to brake)

        Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 21, 2013 @ 4:20 pm

      • Încă un adaos, mai puțin folosit, în dreptul IE *bhera- „to beat, to hew, to struggle, to pierce” (split, beat, scratch) sau *bhrag- „to brake”:
        BREANC s. v. ciob, hârb, spărtură, țandără.
        Forma sa mai veche probabil nu avea un n infix și era ceva de forma brec, diftongat în breac. Mai târziu a ajuns brac (sfărâmătură, (reg.) fărâmătură. (~ dintr-un obiect.)
        brăcuĭésc v. tr. (d. brac). Stric, deteriorez: pădurĭ brăcuite pin pășunat. Tut. Curăț pomiĭ de ramurĭ uscate.
        http://dexonline.ro/lexem/br%C4%83cui/6725
        Se confundă cu neologismul rusesc brak (din germană), dar poate fi și direct de la goți, sași sau..autohton(?).

        Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 22, 2013 @ 10:39 am

      • E posibil să avem totuși un cuvânt autohton din IE *bhrag:
        brotăcí, brotăcesc, vb. – A strica oile

        Probabil e coradical cu „Old English brēoþan ‘degrade, deteriorate’ și alb. i brishtë(să fie un sufix -isht (-*est) sau variabilă din prish cu prefix *en ce produce o mutație consonantică; IE per- to battle (strike, beat, press): rom.poară,a prăși, a purăvi, a poroli etc.)
        http://en.wiktionary.org/wiki/brittle#English
        și http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Germanic/braud%C4%85
        și http://en.wiktionary.org/wiki/brit#English

        Conform ultimului link, a brotăci nu poate fi coradical direct cu eng.brothel ( brēoþan; brēotan -“to break in pieces, hew down, demolish, destroy, kill”), dar semantismul e același, deci nu se poate separa de radicalul IE respectiv.În schimb alb.brydh (weak, pliant, mild) are câteva coradicale la noi brudiu,brudiv -atic etc.

        Mă întreb de ce nu sânt conectate între ele diversele moșteniri IE extinse din unul sau două morfeme. Să facă o listă pe categorii și subgrupe.

        Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 22, 2013 @ 12:11 pm

    • Am putea forma un nou derivat: burător (soldat, luptător, războinic).
      omonime: http://hallo.ro/search.do?l=ro&d=en&query=bur%C4%83tor

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 13, 2015 @ 5:04 pm | Răspunde

  2. Dincolo de etimologia oarecum hazlie cu PIE *wēir- ” ornament metalic”, e destul de probabil că Burebista purta aşa ceva.

    Cred că era îmbrăcat cu totul altfel decât apare Decebal pe columnă, ori dacii tarabostes.
    Decebal pare să continue linia dinastică a lui Deceneu, nu a lui Burebista; un rege-preot, chiar un rege-călugăr, cred. Decebal e îmbrăcat similar unui preot al zeului Mithra.
    Burebista nu era preot; preotul lui era Deceneu. El descinde, deci, din casta aristocraţiei militare.
    Putem să ni-l imaginăm pe Burebista purtând haine somptuoase şi podoabe extravagante, brăţări-şerpi de aur pe braţe ori umeri.

    Comentariu de Roderick — Aprilie 13, 2011 @ 10:30 am | Răspunde

  3. O variantă ar fi ca „Boirebistas” să fi însemnat „învingătorul boiilor”; un supranume asemănător lui „Africanus”, „Germanicus” , „Bulgaroctonus” etc

    Comentariu de Roderick — Aprilie 14, 2011 @ 4:26 am | Răspunde

    • Briciul lui Occam sau principiul parcimoniei: http://ro.wikipedia.org/wiki/Briciul_lui_Occam „ entia non sunt multiplicanda praeter necessitatem ”
      – entitățile nu trebuie să fie multiplicate dincolo de necesar .

      1. Bure- sau Boire-/ Buire- are articolul posesiv(genitival) „ E ” la final (ROLISTENEAS NERENE = „ al lui Nerene ” inelul Erezevo- S.Olteanu), deci orice ar însemna e completat/explicat de verbul/substantivul secund. Dacă se dorea un fel de recunoaștere a burilor pentru contribuția lor primordială la fondarea statului, atunci BUIRE-BISTA s-ar traduce „ de neam bur ” „ al neamului bur ” .
      BISTA: alb. FIS – clan, trib, rudă, națiune, frăție; skt. viz – comunitate, națiune, trib, oameni..vishtaa – poziție, locuire, tip(mereu mi s-a părut ciudat cuv. vază=prestigiu, faimă, prestigiu sau exp.„ de vază ”= de frunte, marcant)
      2. Dacă „ Boire-bistas ” are legătură cu războiul general împotriva celților, iar primul contact daco-celtic(sec. IV î.d.Hr.) s-a făcut cu un trib numit BOIKOS (?) atunci logic că toți celții au fost numiți BOII(boikos?) etc. Deci BOIRE-BISTAS ar putea semnifica ceva în sensul „ bulgaroctonul” dar trebuie găsit o răd.IE pentru a explica BISTAS.

      Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 14, 2011 @ 9:42 am | Răspunde

      • Stimabile, se pare ca nici dumneata nu te prea razi cu briciul lui Occam :)

        Nu mi se pare necesar ca un articol posesiv să fie atât de transparent într-un nume propriu ( a cărui formă însăşi poate fi coruptă ).

        Separarea ar putea fi Boi-rebistas.

        În DEX „a răvăşi” are et. nec. ( face pereche cu s-cr. scr. rovašiti ).
        Mai este PIE *rAwǝ- „to tear apart, to break in pieces” (lit. ráuti „a dezrădăcina”, v. ind. „ravate” – a rupe în bucăţi ).
        „Ravagiu” ar veni din lat. „rapere”, IE *rēp-.

        Mai este PIE *rebh- „to move in disorder” , cu part. raf „luptă” ( legat sau nu de etimologia necunoscută a lui „a se răfui” ), engl. rabble.

        Comentariu de Roderick — Aprilie 14, 2011 @ 12:43 pm

      • P.S.
        După I. I. Russu *weik’ „aşezare” a dat -vissa din „Patavissa”.

        Să citez din wiki-părerea despre „Ariovistus”:

        „The second element is not among the runes. The closest root to it seems to be Indo-European *weid-, „to see”, in the sense of guide, leader, person who sees what to do. The seer also played an important part in leading the armies of the Iliad, the first literature of Europe. Perhaps -vistus is from the same form as English „wise”, *weid-to-, which in Old English is also used for a leader or guide (wisa). However, this is all speculation.”

        „An alternative theory is that the name Ariovistus, like that of several other Germanic leaders recorded in Latin sources under patently Celtic names, represents a Gaulish translation of the Suebian king’s original name or title. Caesar was known to use Celtic interpreters and sent a Celtic-speaking envoy to Ariovistus.[23] This derivation draws on a comparison to Old Irish aire, airech, „free man, nobleman, leader”, from Celtic *arios („noble” or „in advance, leading”), and the well-established Gaulish element uid-, uidi-, uissu-, „perception, knowledge.” Ariovistus thus would mean „Noble Sage” or „He Who Knows in Advance.” Ariovistus can be found listed in Celtic etymological dictionaries among similar Gaulish names for Germanic figures, such as Ariomanus („Good Leader”) and Ariogaisus („Spear Leader”).[24]”

        Comentariu de Roderick — Aprilie 14, 2011 @ 1:15 pm

      • Cîte bordeie atîtea obiceiuri! .. fiecare cu „ păsărica ” lui, da ?! :)
        Te grăbești un pic cu supozițiile, a se răfui poate fi un dublet al verbului a (se) foi cu prefixul răs- (răsfoi – răfui), construit așa cum avem răs-boi…sau e simplificarea lui vrăfui.
        A răvăși nu poate fi doar slav deoarece sînt consemnate în engleză și fraceză ravish – raviss, ravishing, iar eng. rabble e legat de tumult zgomotos, turuială , sporovoială și confuzie(cu destule coradicale în lb.germ.) conf. opiniei oficiale.Parcă sună mai interesant a răvăși decît a viola sau silui! :)

        De ce să nu fie BOIREBISTA chiar „ atît de transparent ” ? E un nume compus, începe cu B se termină cu S, iar orice găsești între e la mintea fiecăruia.Parcă era un idiot cu BU-ERE-BU-ista „care era, care nu era” sau ceva așa. :)

        PS: nu știu ce să zic despre veick – vissa ca localitate; dacă era să se păstreze ar fi avut un teren foarte propice(lingvistic adică) deoarece toate limbile slave și pînă la albanezi/italici au verbul a vedea și vis(localitate pentru unii slavi și alb.).

        Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 14, 2011 @ 3:07 pm

      • Am zis „legat SAU NU de etimologia necunoscută a lui “a se răfui” „.

        Dar – ce să zic – iau în calcul posibilitatea să mă autocenzurez de dragul dumitale şi să nu mă grăbesc cu supoziţiile.

        Comentariu de Roderick — Aprilie 14, 2011 @ 5:49 pm

      • Mai este PIE *rAwǝ- “to tear apart, to break in pieces” (lit. ráuti “a dezrădăcina”, v. ind. “ravate” – a rupe în bucăţi ).

        Poate aici intra si RĂVÁR, răvare, s. n. (Reg.) 1. Băț crestat cu care se frământă la stână urda sau cașul dospit.

        Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 1, 2014 @ 11:51 am

  4. Dintre ipotezele localizării geografice a lui Burebista înainte de a fi unit triburile geto-dace, aş opta, la prima vedere , pentru cea care îl situează undeva în Moldova.

    Cronologia luptelor lui Burebista nu mi se pare elucidată. Rezultatele luptelor lui Burebista au fost însă repetate peste secole -în linii mari vorbind- de popoare migratoare venind dinspre est, care s-au instalat apoi pe teritoriul dacic. Poate că Burebista a venit precum carpii de mai târziu în Dacia Romană.

    În „Civilizaţia geto-dacilor”, I.H. Crişan vorbeşte despre un sanctuar geto-dacic cu incintă interioară elipsoidală şi postament de piatră în centru (asemănător sanctuarului mare circular de la Grădişte) , aflat la Butuceni ( Republica Moldova ) şi datat în sec. IV-III î.Chr. , anterior sanctuarelor din Munţii Orăştiei. Originea lui Burebista în Moldova ( chiar Basarabia? ) ar fi deci plauzibilă dpdv arheologic.

    Comentariu de Roderick — Aprilie 14, 2011 @ 2:01 pm | Răspunde

    • Arheologic vorbind e limpede că mișcarea spre nord și îndepărtarea hegemoniei celtice e documentată, dar altceva ar fi pură speculație. Sigur au exista relații și cooperări pe distanțe foarte largi între daco-geți, deoarece Boirebista n-ar fi obținut uniunea sa dacă ar fi întîlnit opoziție fermă.
      Cea mai bună comparație ar fi cu Mihai Viteazul care a obținut victorii răsunătoare și o unire impresionantă pentru perioada sa..cu o diferență totuși, Burebista i-a bătut pe scordisci după ce au cooperat, însă Mihai a fost omorît de aliatul său înainte să i-o mai „ tragă ” odată. :)

      Nu cred că erau fixate bariere pentru nimeni înainte de venirea romanilor în Balcani, așa că difuzia și fragmentarea unor triburi e foarte posibilă. Cred că ar trebui căutat arheologic locul din țara asta supus la cele mai multe invazii și lupte cu invadatori, de acolo s-ar putea constitui un contingent capabil să preia inițiativa ulterior.Aici cred că dacii ardeleni erau cei mai vizați să se retragă din calea celților și să consolideze puterea la sud de Carpați obținînd ulterior victorii răsunătoare care au adus și la formarea unui stat incipient..acțiune și reacțiune!
      Iarăși ar fi cîteva corelări importante cu perioada dinaintea marii uniri.
      Marile spirite luptătoare se forjează din acțiune! ..poate că o doză de scărmăneală sîngeroasă ne-ar mai scoate și azi din pasivitate.HEHEI, UNDE-S CELȚII DE ODINIOARĂ? :)

      Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 14, 2011 @ 3:32 pm | Răspunde

  5. http://en.wikipedia.org/wiki/Búri

    Comentariu de Ioan Albu — Noiembrie 12, 2011 @ 12:54 pm | Răspunde

    • Zeul Buri s-a născut dintr-un bulgăre de sare (apă sărată înghețată, după cum spune legenda). Acest lucru ne duce cu gândul la cetatea Buridava și la burii din Ocnele Mari. Burii aveau ca ocupație principală extragerea sării, iar cetatea Buridava apăra sarea ca bogăție a locului

      Burii ca trib s-ar fi „născut” ca urmare a existenței sării în zonă

      Comentariu de sabinus — Noiembrie 13, 2011 @ 9:36 am | Răspunde

      • Dacă ai citit acel articol ai văzut probabil că nordicii zic „buri” la „ambar” (hambar),deci vin din același radical IE care a dat și gr.amphoras.Am mai comentat despre asta.
        Cît despre nordicul burr- fiu,copil, e coradical cu albanezul bir(fiu),bija(fiică),dar și reg rom. burcaș-copil mic. Avem și borț-burta femeii însărcinate, borțoșa-a lăsa grea, ba chiar și tracicul PORUS-fiu, prin rom. șpur(probabil arhaic „por”/șpor)-copil din flori,bastard. Ș e probabil un fel de lat. „ex”.
        Coincidențe sau nu,sînt acolo în DEX și pe mine mă bucură puțin..n-am pierdut chiar toată limba dacilor.
        Poți zice că „buri” însemna ceva legat de extracția sării, așa cum avem verbul a borăi sau bîrdie(burghiu).Saldensii de la Porțile de Fier erau probabil vînzătorii de sare; unii scormoneau, alții vindeau. :)
        Ne cramponăm uneori pe ideile noastre mărețe despre daci, pe cînd majoritatea erau simpli plugari sau oieri/bivolari, sărari/(?) și chiar mineri.

        Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 8, 2012 @ 12:58 pm

      • La mulți ani, Sabine! Zici tu multe gogorițe, mai nimerești cîteva adevăruri, dar nu renunți (ca și mine de altfel).
        Mi-ai dat și cîteva idei de-a lungul anului trecut, așa că îți doresc numai bine și la mai mare! :)

        Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 8, 2012 @ 1:06 pm

      • La mulți ani, domnule Ioan, și la mai multe comentarii! :) Mai greșesc pentru că nu sunt de specialitate, însă îmi plac limbile străine și să caut la limba noastră cuvintele mai puțin folosite, însă pline de înțeles și de substanță. Îmi place să scriu comentarii, pentru că ideile îmi vin de cele mai multe ori pe moment și sunt o relaxare și ceva plăcut pentru mine. Și îmi mai place și istoria dacilor

        Comentariu de sabinus — Ianuarie 8, 2012 @ 9:22 pm

    • Nu mă pot abține și comentez și despre burr și burtă. Burr ca și copil ne duce cu gândul la puradel (burr-adel), unde p se transformă în b. Iar burtă vine de la bortă = gaură, și se referă că burta omului ar fi goală pe dinăuntru (deși în realitate nu e). Anagramat, borta devine tabor, și ne amintește de un munte mai însemnat (un fel de munte gol pe dinăuntru, ca și cogaionul de la noi) (tabor = „muntele cu burtă / cu bortă”)

      Comentariu de sabinus — Ianuarie 8, 2012 @ 9:33 pm | Răspunde

      • Legătura dintre burr (copil) și burta mamei se face prin intermediul buricului. Buricul este cel care îl leagă pe burr (copil) de burta mamei

        Comentariu de sabinus — Ianuarie 9, 2012 @ 2:02 pm

  6. Sensul de mult, mulțime al skt.bhuri e cuprins și de prusacul „burts”.Am mai observat o chestie în lexicul lor, muchiul biceps e denumit la fel ca rozătoarele(pele=șoarece, pellis=biceps..din IE pel- gri,cenușiu; rom.paruș?).E același construct metaforic din latină și IE(mus-musculus). E musai ca și dacii să fi avut așa ceva.
    Tot acești baltici mai au tikkars-drept,corect, tikra-adevăr, opinie corectă (lat.dexterus,dextra), putun-a putrezi(potaie? :) ) , rappena-mînză neagră, skistan-pur, cistit, skujja-acele coniferelor, sturmus-asalt,furtună(idem.rom.șturm), brokai-pantaloni scurți(lat.bracae, rom.brăcinari), kekkers-boabe, suran-salinitate, pekku- vite, posibil și un nebulos „balla”-frunte, ca înalb.și skt.
    merg-femeie în casă, servitoare(coincidență cu rom.marița).

    Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 8, 2012 @ 12:44 pm | Răspunde

  7. Uite o chestiune ciudată legată de ie weid- a cunoaște: arm. gitem – to know, to perceive ; gēt, gitak, gitun – cunoscător, înțelept
    gēt, “skilful, learned man”
    Nu poate fi o coincidență că tocmai geții erau numiți în epocă astfel :„știu a se face nemuritori”,adică se sugera că dețin o știință,o filozofie a nemuririi.
    Amintesc și alternanța v>g în graiurile noastre.;poate fi ceva în comun cu armeana

    Comentariu de Ioan Albu — Februarie 7, 2012 @ 10:55 am | Răspunde

  8. Uite un radical foarte interesant în contul numelui trac Burebista :

    *bher-
    Meaning: good, valiant
    Avestan: bairišta-
    Armenian: bari `bebe’, barvokh `gurt, best’
    Old Greek: phéristo- „Cel mai puternic, mai curajos, cel mai excelent, cel mai bun” phértato- cei mai curajosi `, cel mai bun”, phértero- `braver, better’
    Germanic: *bir-ō- vb., *bar-ō- vb. „good deity” Swedish: dial. bjäre, bare `„ de bun augur ”
    Albanian: mbarɛ `bun” fericit ”

    Poate că „bărbatul” nostru de aici vine și nu trebuie să mai acceptăm un latinism tenebros.
    Nu mai zic de alb.burre(bărbat) că l-am găsit de vreo două sau trei ori în situl lui Pokorny sub diferite „propuneri”.

    Comentariu de Ioan Albu — Februarie 26, 2012 @ 8:34 pm | Răspunde

  9. Atît S.Olteanu cît și Vladimir Orel observă, separat unul de altul, faptul că vocala lungă ū se diftonghează în „ūi” . În cazul albanezei acest „ūi” se păstrează în cele mai vechi scrieri din sec.XVI sub forma „ui”, dar apoi evoluează spre y (pronunțare specifică albanezei, nu y din alte lb.) în dialectul tosk, oficial azi, și „i” în nordul Albaniei (gheg).
    Mă refer strict la cazurile cu ū în interiorul cuvintelor. (ex: gjysh, fryj, rys, trys)
    http://soltdm.com/langtdm/thes/s/Saldo.htm de urmărit explicația pentru tracicul *buyša comparabil cu „gr. φύω ‘a da naştere, a izvorî ” (a(-l) buși sîngele.)

    Buirebista – așadar „buire” respectă o desvoltare internă tracică a unei vocale ū dintr-o temă *bhū-re, așa cum bine intuiește I.I.Russu : http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=+249&root=config
    Ce s-ar alege azi din acea diftongare ūi rămâne de văzut, dar probabil că au evoluat ca la jumătatea toskă a albanezei, cf. cu verbul „a buși”.
    Tot aici aș include și reg.buișag cf. cu dezvoltările celorlalte lb. din IE *bhū, căci etimonul său ung. nu are acest sens deși există ac.sufix specific lor -sag.

    Comentariu de Sorin5780 — August 19, 2013 @ 6:55 pm | Răspunde

    • http://en.wiktionary.org/wiki/byr

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 16, 2014 @ 6:10 pm | Răspunde

    • Probabil era mai răspândit odinioară, cu mai multe dezvoltări semantice.
      a buiști – (despre lichide) a țâșni (Șerbănești, Olt)

      Alte regionalisme curioase:
      casă – placentă, fătăciune.
      baeră – căldură mare făcută (iarna) în casă.

      Comentariu de Sorin5780 — Februarie 9, 2015 @ 11:24 am | Răspunde

      • baeră -nu e exclus să fie rudă cu ”baie” (lat. bannea, balnea); cf. lat. balneārius ori balneola?

        ”A fi cald baĭe (saŭ ca în baĭe) a fi foarte cald într’o cameră.” (Scriban)

        Comentariu de Roderick — Februarie 9, 2015 @ 11:16 pm

      • Eu mă gândeam la *werǝ-
        Meaning: to burn, to boil
        http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=++2958&root=config

        Comentariu de Sorin5780 — Februarie 10, 2015 @ 7:42 am

      • Se poate; totuși e un hiat acolo.

        Comentariu de Roderick — Februarie 10, 2015 @ 8:23 am

      • Cum e cel pentru pâine/pâne, câine/câne?

        Comentariu de Sorin5780 — Februarie 10, 2015 @ 8:45 am

      • Acolo sunt diftongi.

        câi-ne, pâi-ne vs. ba-e-ră

        Comentariu de Roderick — Februarie 10, 2015 @ 10:46 am

      • Mă amuză posibilitatea păstrării acestui cuvânt în țara prazului. http://en.wiktionary.org/wiki/balnearius
        http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus:text:1999.04.0059:entry=balneum
        Nu pare verosimil. Să fi păstrat după atâta amar de timp amintirea băilor fierbinți (și reci) aduse de romani în Dacia? :)
        Mai mult o saună decât o baie în concepția modernă.

        În al doilea „link” de mai sus se ridică o posibilitate interesantă privind sanscritul bād (a se spăla) și eng.bath. http://www.etymonline.com/index.php?term=bath&allowed_in_frame=0
        din *bhe- „to warm”

        Acum baeră ar putea fi un cuvânt cu identitate proprie. Dacă nu, atunci poate merge și un împrumut antic pe filieră grecească. În aceeași localitate (Șerbănești)se mai păstrează și botroană, de care discutam mai demult aici: https://hroderic.wordpress.com/2013/04/16/buzguroi/

        Comentariu de Sorin5780 — Februarie 10, 2015 @ 12:02 pm

      • Un cuvânt latin e mai probabil să se fi păstrat în Oltenia sau Banat decât în Moldova, să zicem.
        După unii Oltenia a fost sub influență romană vreo cinci sute de ani, cu prezența efectivă prelungită după retragerea aureliană. Când nu e prezență efectivă, apare ceramică de factură romană, circulație monetară. Romanii nu au retras armata și administrația din Sucidava după 271 (singurul oraș din Dacia traiană în această situație).
        Prin revista Historia susține unul că tribul burilor daci s-ar fi dat cu romanii înainte de războaie.
        Vezi și povestea cuvântului ”pădure”, care a însemnat la început mlaștină (pt. că pe malul Dunării așa era; pădurea era în bălțile Dunării); despre cuvântul am însă și alte opinii (le cunoști), mai fanteziste probabil.

        ”A fi cald baie” nu e o expresie regională (deci apare în mai multe regiuni). S-ar putea să fie vorba și de baie=mină, acolo transpiri ca la saună chiar dacă ești în chiloți :)

        Comentariu de Roderick — Februarie 10, 2015 @ 12:35 pm

  10. O altă problemă -încă nerezolvată- este proveniența tribală a lui Burebista; de unde anume a început să își construiască regatul.

    Unde erau viile pe care geții -la sfatul lui Deceneu- le-au tăiat? Mă intrigă faptul că -de exemplu- poetul Ovidiu, în exil la Tomis, descrie aproape o zonă subpolară, necum vii; poate exagerează. Totuși…
    Aș crede că viile acestea erau într-o zonă propice, cu influențe mediteraneene chiar și într-un climat mai rece. Ținând cont că vântul din câmpia rusă ajunge până în sudul Olteniei, această zonă mai ferită de frig ar putea fi Banatul. (Un argument în plus pentru teoria lui C. Daicoviciu- capitala lui Burebista la Argidava?)

    Aceasta ar corespunde cu faptul că primele campanii ale lui Burebista s-ar fi desfășurat (?) împotriva scordiscilor din actuala Serbie; aceștia -după unii- i-ar fi fost la început aliați într-un atac desfășurat în Macedonia, 74-73 î.Chr.

    Comentariu de Roderick — Februarie 9, 2015 @ 11:44 pm | Răspunde

  11. Așa cum arată multe astfel de construcții logice, termenii pentru furie în limbile indo-europene vin din radicali ca acesta, IE *bhu- „a umfla”. (lat.furia; ind. bhū́rṇi- „neliniştit, furios”).

    Popoare antice, Fir Bolg, belgae: The consensus among linguists is that the ethnic name Belgae comes from the Proto-Celtic root *belg- or *bolg- meaning „to swell (particularly with anger/battle fury/etc.)”, cognate with the Dutch adjective gebelgd, „to be very angry” and verbolgen, „being angry”, and the Old English verb belgan, „to be angry” (from Proto-Germanic *balgiz), derived ultimately from the Proto-Indo-European root *bhelgh- („to swell, bulge, billow”). Thus, a Proto-Celtic ethnic name *Bolgī could be interpreted as „The People who Swell (particularly with anger/battle fury)”.
    https://en.wikipedia.org/wiki/Belgae#Etymology
    https://en.wikipedia.org/wiki/Fir_Bolg

    BOSUMFLÁ vb. a se îmbufna, (reg.) a se drâmboi, (prin Bucov.) a se bârzoia, (Transilv. și Maram.) a se dăbălăza, (Olt. și Ban.) a se îmbonța, (prin Munt.) a se răzbuza.
    O să mă concentrez pe două cuvinte. Boroboață cuprinde tema *boț, cu o paralelă semantică a se îmbonța.
    https://dexonline.ro/definitie/%C3%AEmbon%C8%9Ba
    https://dexonline.ro/definitie/boan%C8%9B%C4%83

    Scopul e să găsim termenii dacici corespunzători conceptului postulat în articol și cred că am discutat pe larg deja verbe de genul a se răzbuza (*bod- „umflătură” > dacic *budja) sau bârzoia și am dat numeroase derivări, dar boroboață este un compus așa bizar și interesant prin implicații!

    Eu cred că determinatul din acest termen (boroboață) semnifică „umflat, crescut” și trebuie să vină dintr-o temă verbală dacică a rad. *bhu- „a umfla” : *buru.
    De aici avem un dacic *bur (bărbat) dispărut sau nu (NP Borilă), boreasă (soție, nevastă după o vârstă; trecută de 40 de ani, cu copii; văduvă), bord și bordan (*burd), borț, bură (furtună, vijelie, vifor), burtă, poate buor/bour (alb.buall)

    Alt exemplu probabil de semantism dacic ce mai trebuie urmărit și căutat privind alte teme lexicale: moț – moțoc (harțag, neastâmpăr) – a moțăi. L-am atribuit rad.*mow- „to move” (lat.movere, motus).
    Harțag puteam să-l leg de temă *arță. Și aici e probabilă o temă cu sens .. *mișculativ.

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 10, 2016 @ 1:52 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: