Istoriile lui Roderick

Aprilie 29, 2011

Vrancea

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 4:51 pm

Într-un număr al revistei „Munţii Carpaţi” – care şi-a încetat apariţia acum mulţi ani -, un autor lega toponimul Vrancea de latinescul frango, frangere – luând în considerare situarea Munţilor Vrancei la curbura Carpaţilor ( voi preciza cât de curând articolul şi autorul ).

S-ar putea ca afirmaţia să nu fie departe de adevăr; mă gândesc nu la situarea geografică a Munţilor Vrancei, ci la alcătuirea lor geologică ( gresii, conglomerate ) şi la o posibilă legătură între „Vrancea” şi it. breccia , coradical lat. frango , PIE *bhrag’-   (*bhreg- ? )

Avem

BRANCIÓG, brancioguri, s.n. (Reg.) Pământ calcaros, pietros, cu fertilitate slabă sau mijlocie. – Et. nec. ” ( DEX ’98 ).

***

O altă etimologie propusă pentru „Vrancea” a fost slavul vrana „corb”.

În galeză corbul este bran. Să fie vreo legătură ( etimologică :) ) între Branwen şi baba Vrâncioaia ?

După Pokorny, rădăcina sl. vrana este *u̯er- „a arde” ( corbul fiind negru ca funinginea… ).

IE *bh(e)reu- „a fierbe, a fi sălbatic” a dat got. brannjan „a arde” ( însă şi engl. bourn ).

***

Dacă toponimul Vrancea – după legendă- derivă într-adevăr dintr-un nume de persoană ( ca al Vrâncioaiei ), originea  autohtonă a celui din urmă poate fi o ipoteză fantastică, însă nu e exclusă.

Sunt atestate nume tracice precum Brinkazis, Brincainos, Brincazeris. După I. I. Russu, ar proveni probabil din IE *bhrenk- „a aduce” ( ca engl. bring).

18 comentarii »

  1. arom. vrânjiu = arin

    Comentariu de Roderick — Aprilie 30, 2011 @ 9:28 pm | Răspunde

    • În albaneză arinul este verrë, verr ,din PIE u̯er-(e)nā ”alder, poplar” (Pokorny)

      Comentariu de Roderick — Februarie 7, 2015 @ 10:28 pm | Răspunde

  2. Referitor la latinescul frango, frangere, avem cuvântul FRAGIL, adică „cel care se frânge ușor”, care se sfărâmă cu ușurință

    O plantă fragilă, plăpândă, este și FRAGUL, de la care probabil și-a luat numele: FRAGil – FRAG

    …………………

    Referitor la rădăcina sl. vrana este *u̯er- “a arde”, noi avem cuvântul BRÂNCĂ, care desemnează o boală a pielii, care seamănă cu niște arsuri

    Sinonime pentru brâncă sunt științific erizipel, iar popular roșeață și orbalț (de la magh. orbanc)

    Oare cuvântul ORBANC (magh.) are legătură cu OBLÂNC : Partea de dinainte a șeii, mai ridicată și încovoiată. – Din sl. oblonkŭ.(dex)? Pentru că ajungem din nou la BRANC,la munții Vrancei, care pe hartă sunt mai încovoiați decât ceilalți munți

    oblânc s. n. (sil. -blânc), pl. oblâncuri –- aici dispare „O” de la începutul cuvântului

    Comentariu de sabinus — Mai 1, 2011 @ 4:27 am | Răspunde

    • După lingvistul S. Paliga, cheia numelui Vrancei e chiar încovoierea lanţului carpatic:

      „Vrancea NR A region where the East Carpathians turn abruptly to the west. IE *wer- ‘to bend, to curve’ as in Lat. verto,-ere and vermis. Etymologically related with varză and probably with vreasc, from the same IE root.”

      Comentariu de Roderick — Mai 2, 2011 @ 12:50 pm | Răspunde

  3. Referitor rădăcina sl. vrana este *u̯er- “a arde”, este posibil ca numele de Țara Vrancei să fi venit de la FOCURILE VII, un fenomen natural care se manifestă în zonă

    http://blogdespregeografie.blogspot.com/2009/11/focul-viu.html

    Comentariu de sabinus — Mai 1, 2011 @ 4:38 am | Răspunde

    • Î.a.c. ar trebui ca numele Vrancei să fie dat exact zonei cu „focul viu”.

      Nu e exclus, cred, ca toponimul „Vrancea” să fie legat de vreun foc ( vezi gotul brannjan ), însă cred că mai degrabă e vorba de vreun vechi incendiu de pădure ( ca la Pojorâta din Bucovina ).

      Comentariu de Roderick — Mai 2, 2011 @ 12:54 pm | Răspunde

  4. Din cate am inteles, la baza este intr-adevar bran / corb – un simbol al drumului Lepsa – Sf Gheorghe

    Comentariu de Vrancea — Mai 2, 2011 @ 3:13 pm | Răspunde

  5. Ar putea fi un cuvînt corupt din frunte, adică „fruncea” din grai. E potrivit pentru geografia ținutului, e pe măsura legendarei Vrîncioaia care stătea ca o regină neolitică peste fii ei, numai bărbați.Parcă așa era povestea!
    În aceași zonă circulă și basmul Luanei sau multe numiri pe linie maternă..total împotriva cutumei patriarhalei. :)
    Mie încă nu-mi este foarte clar cum a evoluat BH din proto-indoeuropeană spre graiul dacic. Cred , deși nu-mi amintesc acum un exemplu, că în unele cazuri evolua spre V sau F; sau poate numai în anumite condițiuni?
    Și cu asta am terminat „tracomania” și apelez la „rezon”(rațiune): nu cunosc zona, dar, dacă seamănă cu o căldare, o adîncitură ar putea fi relaționat cu
    – VRÁNĂ, vrane, s. f. 1. Gaură rotundă sau dreptunghiulară făcută la butoaiele înfundate, pentru a putea introduce sau scoate vinul, murăturile etc. 2. Parte a morii prin care curge făina. – Din bg. vrana
    Nu-i exclus să fie dacic!

    Comentariu de Ioan Albu — August 29, 2011 @ 5:25 pm | Răspunde

    • Cuvântul scorbură înseamnă gaură în copac și are în componența sa alt cuvântul sus-amintit, corb (s-corb-ură)

      Nu știu însă ce legătură ar avea pasărea corb cu termenul general de gaură / adâncitură

      Corbul este o pasăre neagră, la fel și scorbura are culoare neagră (este întunecată, nu intră lumina în ea)

      Cărbunele este negru și se scoate dintr-o gaură neagră (mină de cărbune). Termenul de cărbune seamănă cu corb (carb.une – corb)

      Comentariu de sabinus — Octombrie 21, 2011 @ 6:36 pm | Răspunde

  6. Proto-IE: *wrā̆n- (~ -ō̆-)
    Meaning: wound
    Old Indian: vraṇá- m., n. `wound, sore, ulcer’
    Slavic: *rā́nā
    Albanian: var̄ɛ `Wunde’
    Nu, nu zic că Vrancea e o rană deschisă în curbura Carpaților, deși sînt atîtea cutremure, mă referă la brâncă. http://dexonline.ro/lexem/br%C3%A2nc%C4%83/6779
    E chiar și o plantă numită așa(sinonim „buberic”.)
    Cred că am spus cu altă ocazie că ar veni din sensul de umflătură..? Ei bine nu, e cuvântul original tracic înlocuit…sau nu, de către slavi.

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 19, 2012 @ 4:57 pm | Răspunde

    • Ce vă costă să ziceți brînă de acum în loc de rană? :)

      Comentariu de Ioan Albu — Mai 19, 2012 @ 5:00 pm | Răspunde

  7. ” BRANCIÓG, brancioguri, s.n. (Reg.) Pământ calcaros, pietros, cu fertilitate slabă sau mijlocie. – Et. nec. ” ( DEX ’98 ).
    http://www.etymonline.com/index.php?term=bran&allowed_in_frame=0
    BRAC2, bracuri, s. n. Rest, rămășiță bună de aruncat, nefolositoare; sfărâmătură, bucată. ◊ Loc. adj. De brac = care nu este bun de nimic; de neîntrebuințat. Cal de brac. ♦ Spec. Deșeu rezultat în cursul fabricării hârtiei. – Din rus. brak.

    Vrancea poate însemna pas montan : branắuv, s.n. – Vrană, trecere, strungă; vad. Din vrană „gaură” (< sl. vrana) + -ău.Branul pe o parte și Vrancea pe cealaltă.
    IE*werk'-, *wrak'- to cut, to peel
    IE*werǝg'-, *wrēg'- (*wrē-j-g'-) – to pierce, to cut through
    HRÍNCĂ ~ci f. pop. Bucată dintr-un aliment, tăiată, de obicei, subțire. /<ucr. hrinka
    Cel mai interesant mi se pare IE*wroug- outer side ( Old Greek: rhougó-s m. = prósōpon Hsch.)

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 20, 2012 @ 7:08 am | Răspunde

  8. Unde apare Bran în toponimie ne putem gândi şi la Bran -nume de persoană, probabil prescurtat din Branislav ( cf. Stan – Stanislav )

    Comentariu de Nautilus — August 21, 2012 @ 7:53 am | Răspunde

  9. Am ascultat o variantă a Mioriței foarte apropiată de cea culeasă de Alecu Russo și publicată de Alecsandri (cea din manualele școlare). Balada este cântată undeva în Vlașca.
    Interesant e că în loc de ”vrâncean” (baciul vrâncean) cântărețul spune ”zbrâncean”. E vorba oare de o altă denumire a Vrancei (*Zbrancea)?
    Nu cred că se pune problema ca interpretul să nu fi auzit de Vrancea și să deformeze astfel termenul de ”vrâncean”. Există două posibilități: Vrancea e cunoscută și sub alt nume, asemănător (*Zbrancea sau *Zbrâncea?) ori ”zbrâncean” nu înseamnă vrâncean, ci se referă la altă zonă.

    În Teleorman există și localitatea Brânceni (nu departe de Vlașca, deci). Există și numele de familie Zbrancea.

    Avem
    ”sbránca adv. – (În expresia): a da sbranca, a face praf, a pustii, a prăpădi. – Var. zbranca. Probabil de la isbrăni „a lichida”. În Mold.” (DER, dexonline.ro), cuvânt care în această interpretare ar fi rudă cu ”braniște”

    ”brániște f., pl. braniștĭ și brăniștĭ (bg. branište, pădure, d. vsl. braniti, a lupta, a împedeca, branŭ, luptă, zabraniti, a interzice. V. brănesc, bărănesc, izbrănesc, zabran, zăbrea). Apărătură, pădure oprită de a fi tăiată. Pădure netăĭată timp de 25 de anĭ. Loc de pășune și de fîneață pe moșiile domnitorilor Moldoveĭ, numit braniște domnească (Supraveghetoru acestuĭ loc se numea căpitan de braniște, ĭar agențiĭ luĭ brănișterĭ). …” (Scriban, dexonline.ro)

    Nr. 19 din listă:

    Comentariu de Roderick — Februarie 7, 2015 @ 10:12 pm | Răspunde

  10. http://adevarul.ro/locale/focsani/de-vine-numele-vrancea-trecut-tinutului-i-spunea-Tara-corbilor-negri-1_54ec3cef448e03c0fdef1b70/index.html

    Dacă Varancea este forma cea mai veche, iar Vrancei îi mai spunea „țara corbilor negri”, trebuie să avem ceva legat de numirea corbilor în balto-slavă (poate și dacic): lit.varnas – corb, prus.warnis, rus.voronoj – negru, (alb. vorbë – un tip de oală)
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=++3001&root=config
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=2173&root=config

    Să fie oare posibilă confundarea unui dacism cu un slavism din epoca mileniului doi, când cancelariile voievodatelor folosesc slava?

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 24, 2015 @ 1:48 pm | Răspunde

    • „Potrivit istoricului focşănean Cezar Cherchiu, care a studiat în arhive despre istoria judeţului nostru, denumirea de „Varancha” ar însemna pădure.
      „Marele om de litere, istoric şi filozof Bogdan Petriceicu Hasdeu scrie în lucrările sale că originea numelui de Varancha este traco-dacică şi vine de la cuvântul vrană, care înseamnă pădure sau munte. În vechi documente, Vrancei i se mai spunea Ţara Corbilor Negri, care ar sugera desimea pădurilor”, ne-a declarat istoricul Cezar Cherciu.”

      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=1216&root=config

      Comentariu de Sorin5780 — Februarie 24, 2015 @ 2:27 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: