Istoriile lui Roderick

Mai 4, 2011

Ţâgura

Filed under: Panteonul Dacic,Traco-geto-dacii — Roderick @ 3:28 pm

O legendă din Maramureş:

„Ziceau bătrânii că Ţâgura mânca Luna. Ţâgura e un fel de fiară care pătrunde în văzduh şi, când se întâlneşte cu luna, se tot luptă cu ea pe viaţă şi pe moarte. Dacă învinge Ţâgura o mănâncă pe Lună, dar ea nu moare de tot. Tot mai rămâne un firicel. Când te uiţi într-un vas sau într-o fântână, vezi bine cum se luptă Ţâgura cu Luna şi cum o mănâncă de nu mai rămâne din ea decât un firicel.
Dacă, atunci când se bat ele, câştigă Luna, atunci o omoară Luna pe Ţâgura. Şi Luna atunci rămâne întreagă”.

(Pamfil Bilţiu, de la Florica Mureşan, 66 ani, Oarţa de Sus, 1974  )

Un fapt ciudat: „ţâgără” ( cf. DAR ) înseamnă şi „vârcolac” şi „steaua polară”. Această coincidenţă poate trimite la vremurile când steaua polară se găsea în constelaţia Dragonului ( Thuban – în arabă „şarpele”- ori mai târziu Kappa Draconis , Ketu în astrologia vedică).

*

Numele Ţâgurii ar putea fi, de asemenea, sinonim cu „dragon” ori „şarpe”, iar originile lui – foarte vechi.

Zeul-dragon al bascilor – asociat furtunii şi trăsnetului- se numea Sugaar. Numele lui ar proveni dintr-un proto-basc *śuge „şarpe”. ( Zeiţa bască Mari , consoarta lui Sugaar, este reprezentată având în spatele capului o lună plină.)

*

Mult mai puţin plauzibil ar fi ca „ţâgură” să provină din PIE *(s)teg- „a acoperi” – în ideea că „ţâgura” acoperă Luna (v. ind. sthagati „a acoperi, a ascunde”, lat. tegula „ţiglă” ; engl. thatch ), dintr-o rădăcină ( ? )  însemnând „a se roti” ( ca şi „pol” ( celest ) din *kwel- „a se învârti” ), ori să fie legat de (necunoscuta ) rădăcină a lui „tigru”.

8 comentarii »

  1. Interesant e dublul sens al lui „lupu” în aromână ( cf. dicţionarului lui Papahagi ) : „lup” şi „drac”.

    Comentariu de Roderick — Mai 31, 2011 @ 3:07 pm | Răspunde

  2. […] Poate (K)ogaionon însemna “tărâmul Şarpelui”. Cuvântul trac desemând şarpele -şi având o consoană iniţială- ar putea să fie moştenit în numele Ţâgurei. […]

    Pingback de Muntele Şerpilor « Istoriile lui Roderick — Septembrie 20, 2011 @ 6:34 pm | Răspunde

  3. >>>>> Zeul-dragon al bascilor – asociat furtunii şi trăsnetului- se numea Sugaar. Numele lui ar proveni dintr-un proto-basc *śuge “şarpe”. ( Zeiţa bască Mari , consoarta lui Sugaar, este reprezentată având în spatele capului o lună plină.)

    Șarpele este un animal suplu, cu pieptul supt, adică tras prin inel

    …………………………………………………………………………………………

    Țug înseamnă curent de aer. De la curentul pe care îl face când trece, trenul a primit la nemți numele de țug (zug)

    …………………………………………………………………………………………

    Țuguiat este ascuțit, cu țugui; formă care seamănă cu un șarpe

    ………………………………………………………………………………………….

    Țugulea este un nume de erou popular întâlnit în basmele românești (P. Ispirescu). Poate un om-șarpe

    Comentariu de sabinus — Octombrie 11, 2011 @ 7:07 pm | Răspunde

  4. Proto-IE: *t[ē]g(‘)-
    Meaning: to burn
    Old Greek: t[ḗ]gano-n, att. tág[ē]no-n n. frying pan, skillet, griddle
    Germanic: *ɵak-ja-, *ɵak-at-ja- vb.
    Poate că numele acesta „ţâgără” (steua polară )vine tocmai din această rădăcină, la fel și sinonimia
    ȚÍGLĂ s. v. frigare.Țigara e doar un accident, dar ar fi fost amuzant să avem două produse noi numite cu glose din substrat(celălalt e mălaiul!!).
    ie dhegʷh- to burn a dat Tokharian: A, B tsäk- ‘burn up’, tsāk- ‘illuminat
    rom.jegăraie-arsură

    Pentru fiara aia care „atacă” luna s-ar potrivi ie steg. În Maramure îi spune „Noian” și mă gîndesc că și această „țîgură” ar trebui să însemne ceva masiv. Ar fi IE teg(‘)w- thick sau IE *tewǝk-, *twōk- fat, thigh
    sau http://dexonline.ro/definitie/%C8%9Bugu țuhăi= a maltrata (Țugulea?)

    Comentariu de Ioan Albu — Februarie 5, 2012 @ 8:31 pm | Răspunde

    • N-am găsit vreun articol care să analizeze strict sensurile s. noian (poate n-am căutat destul), deci am să scriu aici o părere dezbătută probabil de lingviști, așa cum transpare din definiție. E vorba de sensul „mare, largul mării”și „genune, abis, hău”, „întindere mare de apă; nemărginire, imensitate. ”. Corelat cu cehul nore (abis) am putea descoperi undeva rătăcit că avem un arh. *norian sau *nărian. (alt. ex: arh. și reg. fărina, iar azi aproape generalizat, doar „făină”).

      Lingviștii noștri au intuit perfect radicalul IE corespunzător: *nor- (*ner-?) „a (se) scufunda” („vsl. nyrati, a se scufunda. V. norcă”), a nărui („a cădea, a se prăbuși” a se ponorî). Cred că forma mentală s-a păstrat între albaneză (det, arh. dejt- „mare” : *dʰewb- deep) și dialectul dacic care a dat acest noian.

      Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 4, 2014 @ 5:38 pm | Răspunde

    • Mi-am amintit niște cuvinte germanice: isl. teigur ”area of grassland or meadow” (ON teigr), sued. teg ”a small farm field, a part of a larger field”, care (cf. http://runeberg.org/svetym/1047.html, în suedeză … ) ar fi dintr-un IE *doiko, corad. cu sanscr. deza ”place, point, area, region, country”.

      În principiu, nu e exclus să fie din acea ”balkan gothic”, pe seama căreia sunt puse câteva cuvinte în albaneză.

      Comentariu de Roderick — Iunie 16, 2016 @ 6:43 am | Răspunde

  5. Cu ceva timp în urmă găsisem un entopic din Oaș pentru care îmi exprimasem niște dubii că ar fi fost de origine maghiară: toag
    https://dexonline.ro/definitie/toag
    De aici era, din Cricău: Toag, Între drumuri, Toagul Neamţului.
    http://www.comunacicirlau.ro/cic%C3%AErl%C4%83u_relieful-%C8%99i-vegeta%C8%9Bia-231.html
    Sunt interesante corespondențele. Toag (câmp, imaș) este practic identic cu alb.tokë, deci coradical cu gr.topos.
    https://en.wiktionary.org/wiki/tok%C3%AB
    Sensul de „avere, proprietate” vine de aici, nu din maghiară.

    Și mai interesant e că avem trei radicali IE. „Toagul Nemților” îmi sună a măgură (necropolă funerară), nu „câmp”, deci ar trebui să fie coradical al alb.tog (pile, heap, mass, cluster) (sl.stog).
    http://maramures.transilvania-localitati.ro/tag/toagul-nemtilor/

    În Lugoj sunt și mai multe sensuri, fapt care-l recomandă pentru încă un radical (al treilea), IE *teg- „to cover”: tog – adăpost improvizat, colibă

    http://www.banaterra.eu/biblioteca/sites/default/files/fascinatia_lingvisticii_text.pdf
    „Togu lui Lúgoj (Sici SJ) < tog, care are trei sensuri în DLR: 1. (Învechit)
    Proprietate de pământ, moşie creată prin comasarea unor terenuri; 2. (Prin
    nord-vestul Transilv.; în forma tag) Loc neted; luminiş în pădure; fânaţ;
    3. (Prin nord-vestul Transilv.) Adăpost (improvizat) în câmp, folosit în
    timpul muncilor agricole; sălaş, colibă; locuinţă în afară de sat (din magh.
    tag „lot, parcelă“) + nfam Lugoj (TTRT-Sălaj 315, col. 2)."

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 15, 2016 @ 3:10 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: