Istoriile lui Roderick

Iunie 19, 2011

Sargetia şi Tiarantos

Filed under: Kogaionon,Traco-geto-dacii — Roderick @ 8:26 pm

Într-o postare de anul trecut despre numele Sargetiei, una din mai multele ipoteze (cea mai spectaculoasă, aş zice) era că ar proveni din PIE *k’arǝk- „loc împrejmuit”, ca v.engl. hearg „sanctuar păgân”, v. sued. hargher „loc de sacrificiu”.

În acest caz e firesc să mă gândesc că -tia ar putea avea înţelesul de curs de apă, „Sargetia” însemnând, firesc, ceva de genul „râul locului sfânt”.

În această ipoteză, tia ar putea fi legată de rădăcina *tī̆-  ( Pokorny ) „a se topi”. Înrudite ar putea fi v.ind. tóya- „apă”, osset. thayun „a se topi”, numele Tamisei.

În sudul masivului Şureanu se află râul Taia , al cărui nume este, după S. Paliga, posibil legat de al Tamisei, Timişului etc.

*

Înrudită cu acest ipotetic „tia” ar putea să fie prima parte a numelui râului Tiarantos (Siretul). (După I.I. Russu, „Tiarantos” provine probabil din IE *ter „a pătrunde, a străbate”).

Legat de al doilea formant din Tiarantos ar putea fi numele râului Aranca din Banat (nume purtat şi de o „ştimă a apelor”).

După Sorin Paliga

Aranca NFl in Romanian Banat; also attested as a water female divinity in Romanian tales. Must be related to other archaic forms like NFl Aran, a tributary of Gave d’Aspe near Sarranca, NM Aran-Barranco and NL Aran near Boltaña, Aragon. These forms are considered Preie. by some linguists. Must be related to Arad, Ard, Argeş, Arieş.”

*

Legat de numele Taia ar putea fi Taiţa – numele unui important râu dobrogean (un diminutiv ?). Mai există râurile Teuz, Teuş, Teiu ş.a.

Anunțuri

18 comentarii »

  1. În dreptul roman și hitit se găseau doi termeni similari, lat.sarcire și hit.sarnik(-ni e o adăugire ulterioară, nu face parte din rădăcina PIE sark-).Însemnau „a răscumpăra onoarea sau a repara dezonoarea”. Se plătea de către stăpînul sclavului care a făcut o pagubă unei terțe persoane sau un părinte care plătea pentru un membru al familiei.
    Cred că la tine am citit despre un alt rege trac care și-a ascuns o comoară sub un rîu cu nume similar. Celții aveau un obicei de a arunca în puțuri obiecte prețioase.Poate e un obicei arhaic de natură spirituală (dar și legală).

    Comentariu de Ioan Albu — August 12, 2011 @ 2:02 pm | Răspunde

  2. Sarge-Tia , -tia ar putea însemna legătură… http://www.etymonline.com/index.php?search=tie&searchmode=none

    TIV ~uri n. Îndoitură făcută de-a lungul marginii unor confecții și fixată printr-o cusătură (pentru a preveni destrămarea). ~ la rochie. /Orig. nec.
    TIV s. 1. tivitură, (pop.) refec, (înv. și reg.) tiveală, (reg.) refecătură, roit, tighel, (prin nordul Mold. și nordul Transilv.) rubăț, (înv.) omet. (~ la o rochie prea lungă.) 2. paspoal, tivitură

    Comentariu de Ioan Albu — August 12, 2011 @ 2:28 pm | Răspunde

  3. La Tiarantos dacă înlocuim T cu S dă Siarantos, și în final Siret. Siarantos ne amintește de Zarand și Țara Zarandului (Sarand – Zarand)

    Comentariu de sabinus — Decembrie 14, 2011 @ 8:16 pm | Răspunde

  4. M-am gîndit la o ipoteză foarte probabilă, ținînd cont de povestea aurului ascuns sub acest rîu: ce ar fi ca dacicul „sar” să fie de fapt reg. șar („șar să zâce unde-i apa mai scăzută şi trece lumea pân ie” ,adică vad (Bilţiu 2001: 178; Onceşti) iar getia să însemne „rîu” (jielț, jilț)
    Coradicale cu șar mai sînt rom. șarampău( Dâră, şanţ, fâşie, şir; urmă lăsată pe pământ de roţile carului. 2. Şira spinării ) și srb. šarampov “şanţ”.

    Comentariu de Ioan Albu — Februarie 17, 2012 @ 10:43 pm | Răspunde

    • Probabil că n-are legătură aici, dar cred că mai am vreo două cuvinte moștenite:
      şorî, vb. tranz. – 1. A înnegri, a urâţi. 2. A îmbolnăvi (Memoria 2001). – Din şor “urât”. (alb.i shëmtuar )
      șoár, șoáre, s.n. (reg.) sol fertil de culoare brună.
      șoric, oaie șoricie, cioară (alb.sorrë )
      Deci Sargetia ar însemna rîul negru, dar forma adevărată ar fi „Șargetua”

      Comentariu de Ioan Albu — Februarie 17, 2012 @ 11:04 pm | Răspunde

  5. o idee: Sargetia- „rîul vindecător”
    alb.shërim – recovery, cure, healing, remedy

    Mă gîndeam la ie. *salw-/-o-, *slōw- : „safe, healthy” cu rotacizare (și latin salvus http://en.wiktionary.org/wiki/salvus ) dar nu cred că poate fi cazul deoarece e menționat alb. i gjallë – „alive, in life”.
    Ceea ce ridică o altă întrebare, Zalmoxe sau Salmoxe ar putea veni din această rădăcină și să însemne regele vieții(de apoi?) urmând același parcurs logic urmat de albaneză?. Cum am mai precizat, acest gj din alb. e un original s sau ș pentru IE și noi, ca urmași ai daco-romanilor.

    Comentariu de Ioan Albu — Februarie 29, 2012 @ 10:03 am | Răspunde

  6. În varianta ȘARG

    ȘARG, -Ă, șargi, -ge, adj. (Despre cai, rar despre alte animale) Cu părul de pe corp galben deschis, iar cel din coamă, coadă și extremitățile picioarelor de culoare neagră. ♦ (Substantivat) Cal cu părul galben deschis. – Din magh. sárga.
    Sursa: DEX ’98

    Sargetia ar fi în această variantă un râu galben, șarg

    Comentariu de sabinus — Februarie 29, 2012 @ 1:27 pm | Răspunde

  7. IE ti =„a se topi” puteau da în zonele muntoase acest tău (lac glaciar,iezer, baltă) http://dexonline.ro/definitie/t%C4%83u
    Tiaran-tos ar putea conține același radical, dar mai frumos mi se pare Lederata, care ar putea fi un compus din IE *lad(h)-/-e- „gheață” (legniță)și IE ti (dar nu neapărat)

    Comentariu de Ioan — Martie 11, 2012 @ 5:07 pm | Răspunde

    • Lede-rata = gheață și plută(lat. ratis = nautical raft )
      adică punte de gheață peste Dunăre, ceea ce are și un porcoi de sens deoarece dacii comunicau sau treceau Dunărea pe banchizele de gheață care se formau iarna..ca să jefuiască, să violeze niște legionari, „you know, the good stuff”.
      E o probalitate foarte mare ca dacii-moesi să fi avut cuvântul ratia(plută sau pod) când au înființat orășelul Ratiaria.

      Proto-IE: *rāt- (~ -ō-)
      Meaning: log
      Slavic: *rātīšče, *rātovīšče
      Germanic: *rōd-ṓ(n-) f., *rṓɵ=
      Latin: ratis, -is f. `plută
      Nu știu de unde vine RÁTINĂ s. v. cracă, creangă, ramură. :)

      Încă o tălmăcire destul de probabilă ar fi ca așezarea dacică Ratiaria să fie coradicalul tracic al orășelului Năvodari(pescari; din năvod pescăresc), adică așezare pescărească.Faptul că se găsește atât la baltici cât și la romani îmi dă mari speranțe.La fel și Lederata ar avea sens ca „rețea de gheață” și în cele din urmă tot banchiză.
      Proto-IE: *rēt-
      Meaning: sieve, net
      Baltic: *rē̃t-ia- c., *ret-ū̃k-a- c. năvod
      Latin: rēte, -is n. `Fisch-, Jagdnetz’ năvod
      alb. rrjetë = mesh, cabling, net, netting, drag, reticle, screen, seine, toils, sweep-net, trail-net

      Comentariu de Ioan — Martie 11, 2012 @ 5:40 pm | Răspunde

    • De când cu articolul despre „legi fonetice”, văd câte una pe unde mă uit. : ) IE *lad(h)- „gheață” și corespondentul rom.legniță ar putea surprinde o „tendință” comună cu transformările antice ale albanezei. Amintesc de IE: *dlongh- „lung” , care s-a tranformat în alb. gjatë, dar nu oricum: proto-alb.„dlata” (pre-alb.*dl̥h₁gʰto) s-a propagat într-o formă arhaică glatë și s-a stabilit în „gjatë”- înalt, lung. http://en.wiktionary.org/wiki/gjat%C3%AB
      Bazându-mă pe alb. aș spune că forma traco-dacă ar fi fost *glangă sau *glongă, de unde tranformarea veche (medievală) a grupului gl în „ghe” ,proces comun rom.și alb. (ex.ghimpe = alb.gjemb, arhaic *glemb) http://en.wiktionary.org/wiki/gjemb
      „Cuget” c-ar fi posibilă și o denazalizare spre *glagă și gheagă (*ghiogă?), asta așa, ca să ajung unde mi-am pus gândul, la gugani. :)
      Acesta e termenul cu care se referă momârlanii la vecinii din Țara Hațegului, iar oltenii erau golani (săracani). Poate că guganii se traducea prin „cei mari”, Hațegul fiind un centru politic și economic important. Chiar și vârful Gugu ar avea azi un sens, altul decât Kogaionon.
      Tot în cadrul acestei răd.IE dlongh, intră și gr.antică cu lóŋkhǟ – „Spear, spear-head, javelin, lance „, iar acum iaca și definiția la ghioaga noastră ancestrală: http://dexonline.ro/definitie/ghioag%C4%83
      Sunt genial!!
      Dacă în epoca interacțiunii dintre daci și romani, încă mai era o formă balcanică *glong(tă) se putea foarte ușor ca dacii să preia lat.longus.
      Acum revin un pic la rocadă antică d cu g : IE lud- „mic, insignifiant” ar fi dat rom. logoș (pitic).

      PS: trebuie să aflăm orig.„blojilor” (sau „brunduși”) la momârlani.Par să fie vechii satiri, dar lingvistic cum or sta? Brunduși ar putea veni din cuv. tracic pentru cerb. http://studiietnoistorice.wordpress.com/analize-si-cercetari/momarlanii-si-obiceiurile-lor-interviu-cu-petre-fagas/

      Comentariu de Ioan Albu — Mai 12, 2012 @ 2:58 pm | Răspunde

      • Pentru discuția de mai sus ar fi interesantă citirea următoare: GLIGÁN ~i m. = fig. fam. Om foarte înalt; găligan; lungan.
        deși are și altă rădăcină IE mai concretă, despre care am mai discutat pe aici.
        Pentru gligan = mistreț voi comenta separat. :) Nu mutați pe alt canal, voi reveni imediat!

        Comentariu de Ioan Albu — Mai 12, 2012 @ 5:01 pm | Răspunde

      • gjatë http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Indo-European/dl%CC%A5h%E2%82%81g%CA%B0%C3%B3s

        Cred că albaneza ne indică prin acest adverb (și adjectiv) care înseamnă „de-a lungul, în timpul” că și celelalte graiuri tracice aveau exact aceeași moștenire, poate într-o formă mai arhaică: „dlang sau dlago. Dacă albaneza și lb.slavice au acest adv. atunci trebuie să-l fi avut și noi cumva.
        Ca și în albaneză, ar trebui să ne gîndim ce efect au două dentale lipite una de alta și cum se păstrează sau modifică în timp.
        Am priceput (un pic mai mult) acum ce înțeleg lingviștii prin o/e/zero grade, referitor la verbe și alte rădăcini lexicale IE.
        http://dnghu.org/indoeuropean/Notes.pdf
        E fascinat să vezi reconstituirile astea, dau o anumită consistență eforturilor de reconstruire a PIE. Adică ar putea fi o limbă mai bogată lexical și mai complexă chiar decît originalul de acum 5000 de ani.
        Referitor la gjatë, știm că în antichitatea proto-balcanică exista un trib „dolongi”(găligani?)
        deci probabil că putem presupune e gamă largă de derivate autohtone: „e/o/zero grade”,
        Cine are cartea cu „scrierile dabo-gete” ar fi interesant de aflat dacă anonimul autor a notat vreun adverb dacic *dlaga sau *glaga! I-ar da un aer de veridicitate..dar slab! :)

        PS: dabo-geto o fi însemnînd geții buni(sl.dobre) ?
        Unele graiuri dacoromânești palatalizează d în g, ceea ce nu este unicat la nivelul romanistic: limbile iberice o fac; chiar și galo-romanii, (mă refer la palatalizare, dar nu la sunetele finale, care-s diferite în fcț.de limbă). Unii cercetători spun că și substratul nostru ar avea această caracteristică.

        Comentariu de Sorin5780 — Iulie 28, 2012 @ 6:58 am | Răspunde

    • Lederata e probabil un corespondent al gr. eléu̯thero-(oameni liberi).
      Derivatives: leudho- , leudhi- `young ‘people’; leudhero- ‘belonging to the people, freely’
      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=1187&root=config

      Sufixul -(e)ta e o formă de plural folosită de albanezi și azi sub forma -ët. Ar fi sinonim cu românescul -ești.

      Comentariu de sorin5780 — Noiembrie 15, 2012 @ 4:33 pm | Răspunde

  8. Se spune că poți schimba o limbă cu alta complet, dar cel mai greu e să pierzi accentul. Poate e o predispoziție genetică care se transmite mai departe chiar și acelor popoare care-și pierd limba maternă. Africanii americani și-au impus propria amprentă pe engleză, ba chiar era un studiu despre o sectă de afro-americani izolată vreo zece sau 20 de ani, iar limba lor a prins o notă distinctă.Specialiștii spuneau că iese la suprafață acel fond imaterial african.
    În sfârșit, ideea mea era următoare.:graiul bănățean, cu prelungire spre sud până la munții Rtan și Morava, puteau veni de timpuriu în legături cu proto-albanezii care locuiau probabil între Kosovo și Niș. Poate era un continuum genetic unitar de-a lugul Carpaților din care s-a păstrat în română http://ro.wikipedia.org/wiki/Graiul_b%C4%83n%C4%83%C8%9Bean și albaneză.(exact ce discutam mai sus despre IE dlongh și alb.glata).
    Aceeași palatizare foarte răspândită în graiul bănățean și albaneză.

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 12, 2012 @ 6:32 pm | Răspunde

  9. […] din vechii comentatori ai acestui blog, d-l Sabinus, observa mai demult (v. comentariile la https://hroderic.wordpress.com/2011/06/19/sargetia-si-tiarantos/) asemănarea dintre denumirile Zarand și Tiarantos, râu antic identificat de obicei cu Siretul. […]

    Pingback de Zarand (o ipoteză) | Istoriile lui Roderick — Februarie 24, 2015 @ 9:38 pm | Răspunde

  10. Probabil că în legătură cu Tiarantos am putea să ne gândim și la rădăcina reconstruită de Pokorny ca *trii̯ǝto- ”sea, watery” (irl. trïath ”sea”, gr. Τρί̄των, fiul lui Poseidon).

    Comentariu de Roderick — Martie 5, 2015 @ 12:58 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: