Istoriile lui Roderick

Iulie 4, 2011

Zadă

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:00 pm

Numele acestui conifer cu ace căzătoare este considerat ca provenind din latina populară:

zádă (zéde), s.f. – 1. Arbore rășinos (Larix sibirica, L. decidua). – 2. Făclie, torță. – Var. zeadă, zad(ră). Mr. dzadă, megl. zadă, istr. zǫdĕ. Lat. taeda, vulg. daeda (Meyer, IF, VI, 119; Meyer, Alb. St., IV, 39; Densusianu, Hlr., 124; Densusianu, Rom., XXVIII, 68; Pușcariu 1927; REW 8520), cf. sicil., calabr., cors. deda.” (DER)

Notabilă este şi varianta

„ZÁDRĂ s.f. (Var.) Zadă. ”  ( DER )

Dintr-un gr. dados (?) „torţă” provin cuvinte ca

„DADOFÓR s. m. (ant.) purtător de faclă, însoțitor al zeului Mithra. (< gr. dadophoros) ”   ( MDN )

„DADÚC s.m. (Ant.) Preot care purta o faclă la ceremoniile în cinstea zeiței Ceres. [< lat. daduchus, gr. dadouchos]. ”

Acelaşi cuvânt pare că se regăseşte în numele pădurii Dadia din Tracia (din wiki-articolul dedicat ei: „the name originates from a resinous pine wood which in the past was used for lighting” ).

Aceste cuvinte ar proveni din PIE *dāu-  „a arde” ( cf. Pokorny ).

Antroponimul trac Doidalses provine, după I.I. Russu, din IE *doi-do- , rad. *dei- „a fi luminos, a străluci, a apărea”.

*

Cred că în română există un cuvânt posibil înrudit cu „zadă” (vezi şi forma  „zadră”) – „a zădărî” , care înseamnă şi „a aţâţa focul”:

ZĂDĂRÎ, zădărăsc, vb. IV. Tranz. 1. A întărâta, a provoca pe cineva; a sâcâi, a necăji, a hărțui. ♦ A răscoli, a tulbura. 2. A ațâța focul. [Var.: zădărí vb. IV] – Din bg. zadarjam, scr. zadirati. ” ( DEX 98 )

zădărî (- rắsc, -ît), vb. – A întărîta, a incita, a ațîța. – Var. zădări. Sb. zadirati „a împinge”, bg. zadiram; sau, după Tiktin și Candrea, de la un sl. *zadrati, certificat de sb. și bg. Cf. sl. zadorŭ „acțiunea de a irita”. ” ( DER )

În română „zadă” şi „a zădărî” pot proveni de fapt dintr-un substrat balcanic.

*

O denumire mai puţin cunoscută a zadei este „crin” .

Etimologii posibile ar fi:

-PIE *kreis- „tulpină” (lat. crīnis „păr”, v. engl. hrīs „ramură”)

-PIE *kʷres- „stejar, copac” (v.gr. prī̂nos „stejar de piatră”, lat. cerrus „cer (ceroi)”, v. irl. crann „copac” )

Ţinând cont de etimologia lui „zadă”, nu este exclus însă ca originea lui „crin” să fie de fapt PIE *krem- „cremene, lemn de foc” (lat. cremium „lemn de foc”), probabil un mai vechi *crim  contaminându-se cu „crin”-numele florii.

Celălalt nume al zadei – larice – are o origine neclară, fiind pus în legătură cu un celt *darik- „stejar”, PIE *dar-.

*

O etimologie populară leagă numele laricei de zeii domestici lari, protectori ai vetrei, căminului familial. „Lares Praestites” din templul zeiţei Vesta apărau Roma de incendii.

Nu e exclus ca această etimologie să îşi aibă sâmburele de adevăr.

De asemenea, e posibil ca numele zadei- „daeda” să fie la originea unor alte teonime, desemnând divinităţi ale focului. Poate divinităţi feminine ale focului vetrei (asemenea Hestiei – Vesta ). Ar fi hazardat însă să legăm rom. „dadă” (=femeie mai în vârstă) de acest context.

44 comentarii »

  1. Jos pălăria, jupîne Roderick! Ai dat de un „filon” prețios aici. :)

    Și eu cred că e un cuvînt traco-dacic foarte vechi și cred că mai e o lexemă cu care putem completa această „familie”, și anume „zăduf” (1. Căldură mare, înăbușitoare; arșiță, caniculă. 2. Fig. Supărare, necaz, (la pl.) greutăți, dificultăți ).
    Derivatele sînt zăduh și zăduv prin Moldova. Posibil să avem și aici (mă refer la zăduf) acea spiranta velară tracă presupusă de către S.Paliga în cazul Vătaf (-h, -ș, -v)..dacă nu, nu!

    Interesante și exemplele date sub răd.IE dau- (Pokorny) la albanezi unde găsim përdhunë, dhunë = violență. Mă înreb dacă „daos”/daus nu însemna dușmănos sau violent de fapt! În sanscrită avem daha- a arde, luminos,conflagrație (lat.duellum) de unde s-a format și dahia – dușmani(să fie dacii, tribul regal, niște iranici și după nume așa cum conclude Pîrvan?), loc pentru ardere dar și roșeață (redness) ..ce-mi amintește acum de „zadia” maramureșană (fota) care cuprinde și culoarea roșie.
    Dahaka = setting on fire, burning, reducing to ashes(Dokidava?), burner.

    În greacă mai e și δαυλός (davlos) – torță. Intră și dava sub umbrela răd. ie dau-?

    Comentariu de Ioan Albu — Iulie 6, 2011 @ 9:15 pm | Răspunde

    • Încă ceva ce am uitat să precizez aici: în limba română, ca și în slavă de altfel, „lumina” a dat și lume (lumină, neam, popor, populație, seminție, strălucire, univers ), un proces ce vine din substrat..așa cum „omușorul” din gît e numit așa cum o fac albanezii și nu latinii(ova-bob de strugure). Are în mod sigur legătură cu concepțiile filozofice și sacre ancestrale, care nu s-au dezrădăcinat odată cu latinizarea ci au fost traduse sau în multe cazuri au rămas și lingvistic la fel.
      Zeadă și zadră sînt legate de zeu și zeiesc (adj. v. ceresc, divin, dumnezeiesc, sfânt). Nu în sensul sacral, ci practic…ca sursă de lumină. După cum se vede, era un cuvînt comun tracilor, grecilor și latinilor.
      Din nou, regret că nu am un dicționar etim. albanez.Tare aș vrea să știu povestea lui gjithësia = univers.O fi venind în alb. din gjithë – toți ( all, whole, everything ) http://en.wiktionary.org/wiki/gjithë ….și romînescul ceată,a înceti?
      Dacii ar fi „cei luminoși” iar geții „mulțimea toată, poporul” , prin urmare termenul corect era daco-geți. :)
      Mai e ceva ocolit după neștiința mea: Malva în mod corect e considerat un adjectiv descriptiv al zonei..de ce naiba nu ar fi același caz pentru DAVA? Văd că procesul s-a perpetuat în multe numiri de rîuri și localități(Bîrzava, Moldova etc), deși ar putea fi și influența slavei.
      Davele nu erau doar simple așezări sau locuri mai înalte..am dubii că „dav” – „mulțime, gloată” din cehă și slovacă poate fi înrudit cu dava dar e interesantă paralela pe care o făceam la început..lumină vs. lume; dar ar fi interesant de studiat originea lor.(pe care internetul n-o oferă)

      Se potrivește cu denumirea dată sclavilor traci în Atena (davos) și presupusa numire de Davia pentru Dacia într-o nebuloasă antichitate. Deci termenul de daci trebuie reconsiderat total. Davele lor erau simbolic vb. niște vetre regionale iar poporul se putea numi „luminos”=lume..cu termenul traco-dacic, ofcourse.

      Comentariu de Ioan Albu — August 31, 2011 @ 9:36 am | Răspunde

      • Legat de MALVA și DAVA mă refeream la terminațiile în „-va” !

        Comentariu de Ioan Albu — August 31, 2011 @ 9:42 am

      • Devlă este un cap mai … luminat

        Comentariu de sabinus — August 31, 2011 @ 6:59 pm

      • Sau un țigănism curat-murdar. :)

        Comentariu de Ioan Albu — August 31, 2011 @ 7:27 pm

  2. Aş zice că numele dacilor mai probabil nu provine din această rădăcină; dar nu e exclus.

    *
    Acum câteva zile am auzit la un oltean expresia „uscat zadă”. Nu ştia de copacul numit zadă; cuvântul îl cunoştea doar din această expresie, desemnând – evident – ceva foarte uscat, nu neapărat lemn. „Uscat zadă” poate fi şi pământul crăpat de secetă.

    În forma „zadră”, za-dră, nu e exclus ca partea a doua să corespundă unui termen generic pentru copac (vezi „druete”, alb. „dru” etc. ).
    „Zadră” ar putea însemna deci „lemn pentru foc”.

    Mi se pare încă neclară raportarea la rădăcinile IE a acestui *de- din care provin „zeadă” şi „zadă”.

    Ar fi şi *deya- „to give light, to be visible” ( până la urmă, scopul torţei este să facă lumină ), din care ar proveni germ. Zier, v. fris. teddre, oland. teed, v. ind. didīhí `to shine, be bright’ şi probabil tracul Doidalses.

    Comentariu de Roderick — August 4, 2011 @ 5:43 pm | Răspunde

    • Cred că-i evident că termenul zeadă e cel mai vechi, simplificat ulterior în zadă.În străromână doar „d” urmat de „e” și „i” se transformă în „dz” , apoi „z” într-un sfîrșit. Deci forma cea mai primitivă a numelui acestui copac era „deadă”. Amintesc și de numele DIEGIS, dacă mai era nevoie.
      Forma „zadră” ar putea coborî din cu totul altă numire ie arhaică: „su-dorwos”- „copac bun” și derivatul Sl. sŭdravinŭ= sound, tough, helthy etc.
      În limbile baltice „darva” era un arbore rășinos prețios din care extrăgeau gudron(eng.tar).Lingviștii presupun că acest copac foarte prețuit de PIE-eni a dat acest rom.zdravăn(înzdrăveni) și foarte probabil ca „zadră” să fie o formă arhaică tracică din ie„su-dorwos” (nu că „zdravăn” ar fi pur slavic!).
      http://books.google.co.uk/books?id=UK2-Y9K4znkC&pg=PA104&lpg=PA104&dq=ie+root+su-good,+well&source=bl&ots=1RaT3RUyHm&sig=gUInunoht3B9fgpCJZPvd4gEd58&hl=en&sa=X&ei=3-v6TuD0EsTi4QTwhbiwBA&ved=0CCcQ6AEwAQ#v=onepage&q&f=true

      Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 28, 2011 @ 6:48 pm | Răspunde

    • „uscat zadă” – din aceeași rădăcină IE dată în articol, identic cu moștenirea balticilor:
      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/baltet&text_number=+++931&root=config

      sb.cr. žedan- thirsty, dry
      Cum slavii lipsesc din grupa asta, e clar că l-au împrumutat de undeva.
      Mi se pare interesant cum albanezii au moștenit următoarele:
      thatë – dry, dryly, drily, barely, only
      adj. i thatë – dry, dehydrated, skinny, waterless, slender, wizened
      i tharë – jerky, dried, dried up, jerked, dry, withered
      therës -biting, stinging, piercing, nippy, poignant, dry
      thaj -sear, dry, dry up, wipe out, torrefy, blot

      E foarte probabilă originea în IE *ter[a]s-, *trās- to be thirsty, to dry
      ceea ce confirmă teoria lui Vinereanu: „dental stops followed by front vowels(i, e) turn into affricat consonants”, deci t urmat de i sau e devine ț (ts), la fel cum d urmat de i sau e devine dz.
      La fel și s urmat de i sau e devine ș.

      Comentariu de Ioan Albu — Iunie 11, 2012 @ 8:42 am | Răspunde

      • Sb. žedan are rude în familia slavă (non-balcanică): ceh žíze „sete”, polonez żądzá „poftă”, rus жажда „sete, uscăciune”.

        Comentariu de Roderick — Iunie 11, 2012 @ 7:53 pm

      • P.S. rădăcina rus жажда ar fi PIE *gʷhedh- ” to wish, to long for ” ( cf. Vasmer + starling.rinet.ru ).

        Dar mai este un *g’heidh- „to wish, to wait”

        Comentariu de Roderick — Iunie 11, 2012 @ 8:21 pm

      • IE *g’heidh- “to wish, to wait” nu e reconstrucția corectă, probabil era *gheidh.

        agodí, agodesc, (agoda, cagodi, ogodi), vb. intranz. – A aștepta (Țiplea 1906; Bârlea 1924): „Horești tu, o tânguiești, / O pă mândra-ți agodești?” (Țiplea 1906: 429); „Mămuca m-a agodi / Cu cina gata pe masă” (var. Miorița, Desești 1926). – Din magh. aggod (MDA). Soluție discutabilă. agorî, agorăsc, vb. tranz. – A surpa, a da jos (Papahagi 1925). – Et. nec.

        Comentariu de Ioan Albu — Iunie 11, 2012 @ 8:56 pm

      • În expresia „uscat zadă”, cred că „zada” era totuşi un material, ceva foarte uscat, dar nu neapărat lemnul de zadă (larice), rar întâlnit la noi.
        Paralela este „uscat iască”; „zada” ar putea fi ceva de aprins focul. Să fie chiar iasca (??), ori lemnul (de provenienţă diversă) cu care se făcea focul prin frecare?

        Nu e exclus nici chiar să fie legat de
        lit. šiaudai „paie” , corad. cu v.ind. kṣoda- „făină, praf”, din PIE *kseud- ” to cut very small, to pound” ( ? )

        P.d.a.p., „uscat zadă” ar putea fi dovada unui trecut în care comunitatea care foloseşte această expresie cunoştea copacul respectiv; poate că sunt urmaşii unor păstori de munte.

        Comentariu de Roderick — Iunie 12, 2012 @ 10:11 pm

      • https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Balto-Slavic/sau%C5%A1as

        Mă întreb dacă nu cumva din dacică am moștenit reg. sască (vale) < proto-dacic *sausca. Derivarea semantică este mai mult decât evidentă și s-a întâmplat de mai multe ori, cu alte rădăcini.

        suhat, sohat vine din slavă. https://dexonline.ro/definitie/suhat

        Comentariu de Sorin5780 — Mai 14, 2016 @ 9:22 am

  3. Referitor la a zădărî, avem cuvinte asemănătoare : a zgândări, scândură (lemn subțire care arde), zgâtie, scânteie (zgânteie), scatiu(zgatiu) – pasăre gălbuie ca o scânteie

    Comentariu de sabinus — August 31, 2011 @ 7:06 pm | Răspunde

  4. Asemănătoare cu „zadă” – „dzeadă” -„taeda” sunt denumirile ei în limbile turcice: yakut tiit, tuvan dɨt

    Comentariu de Roderick — Octombrie 14, 2011 @ 2:21 pm | Răspunde

    • Larix sibirica e prezent în Siberia și Rusia europeană, deci foarte probabil că proto-turcii au împrumutat cuvintele încă din perioada PIE, așa cum fino-ugrii au luat ceva derivate din ie dorwos(tree).

      Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 28, 2011 @ 6:54 pm | Răspunde

      • Cred că e un cuvânt foarte vechi, care înseamnă de foarte multă vreme exact ceea ce înseamnă azi.

        Comentariu de Roderick — Aprilie 30, 2012 @ 3:03 pm

  5. larix decidua(care cade jos)
    Întotdeauna mai e o variantă neexplorată:
    Proto-IE: *k’ad-
    Meaning: to fall
    Old Indian: śad-, pf. śaśāda, ft. śatsyati `to fall, fall off or out’
    Armenian: chacnum `fallen’
    Latin: cadō, -ere, cecidī, cāsūrus `fallen, sinken’
    Other Italic: Osk anṭkaḍun `occidionem ?’
    Celtic: MIr casar `Hagel; Blitz’; Cymr cesair `Schlossen’; Corn keser, Bret kasarc’h `Hagel’
    Zadră ar fi un adj. tracic care se traduce prin „căzător”, referitor la chiar definiția sa „Arbore rășinos cu frunze lungi în formă de ace, care cad toamna”.
    O variabilă a celui de mai sus e IE *k(‘)eid- (“to fall, fall upon”).. astfel obținem „zătri”?

    Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 2, 2012 @ 1:05 am | Răspunde

  6. „Zadar, NL, coasta dalmată. Antic: gr. Iader(a), lat. Iader(a), de origine illiră. În latina populară, cuvântul se
    pronunţa *Zadar, *Zadra. Radical ie. propus: *yeudh- ‘agitat, impetuos’. Nu este clară legătura – dacă există –
    cu NFl Iader, azi Idro, în apropiere de Salonic. Vezi și Skok 1917: 124 ”

    Comentariu de Ioan — Martie 10, 2012 @ 1:40 pm | Răspunde

  7. Verbul a zădări ar putea veni dintr-un radical IE pentru „băț” : http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=goad&searchmode=none
    Wiktionary: „ *ǵʰasdʰo = stick – Russian žedr’, Irish gat, Gothic gazds, Old Norse gaddr, English gād/goad, German gart/Gart ”

    Proto-IE: *g’hais-
    Meaning: pointed stick, spear
    Old Indian: {heṣas- n. `Geschoss’}
    Old Greek: khâi̯o-s m., khâi̯o-n n. `Hirtenstab’
    Germanic: *gaiz-á- m., *gáis-u- c., *gáis-il-a- m., -ō(n-) f.; *gís-il=
    Celtic: Gaul (in Greek) gáison `schwerer eiserner Wurfspiess’; OIr gaë `Speer’, fo-gae, MIr fo-ga, fo-cha `Wurfspiess’; Cymr gwaew `ds.’
    S-ar explica astfel un „dz” inițial și probabil dzeadră.

    Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 30, 2012 @ 2:52 pm | Răspunde

  8. IE *kreis- „straw, stem” ar putea fi sursa crîngului.
    CRÂNG, crânguri, s. n. 1. Pădurice de arbori tineri și de lăstari. ♦ Loc acoperit cu arbuști sau cu tufe; tufăriș, desiș.
    crínă, críne, s.f. (reg.) pădure mică de anini. Poate și creangă!

    IE*kʷres-
    Meaning: oak
    Avem un derivat din lat.cerrus, dar mă gândesc la sensul lui criș (2. mare, puternic, robust).Să fi avut și noi p-acilea stejarul ăsta?
    Sînt destule rîuri antice numite după copacii de pe maluri, să fie și Crișul unul din acelea?
    Are această rădăcină vreo legătură cu ie*kar- stone, thorn; hard, rough? Văd că „cerului” îi mai spune stejar de piatră.Poate latini vedeau în el lemn de foc, că avem și acolo un radical…mai ales definiția ar da un indiciu în ac.sens.
    Chiar stejarul nostru (străjar pare mai corect) ar fi numit tot după duritate IE*stere-, *strē-
    Meaning: strong, steady.
    Alt sens mai limpede de atât nu-i găsesc.

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 19, 2012 @ 4:20 pm | Răspunde

    • >>>>>> IE*stere-, *strē-

      Stere este cel care stă, care nu poate fi clintit din loc. Este și un nume des întâlnit la aromâni (din Macedonia)

      Comentariu de sabinus — Mai 19, 2012 @ 4:24 pm | Răspunde

      • Cred c-a fost și un nume dacic: *Sterissa. De asta nu cred că s-a pierdut deloc, ci s-a păstrat pînă azi, chiar și cu suprapunerea latină.
        Un cuvânt în comun cu latina ar putea fi stréșă s.f. (reg.) 1. noroc, fericire. 2. destin, soartă.
        Lat. strēna good sign; the sake of good omen homemade gift especially on New Year’s Day
        How sick is that?
        Am să mai scormonesc puțin, trebuie să mai fie regionalisme.

        Comentariu de Ioan Albu — Mai 19, 2012 @ 4:36 pm

      • >>>>> stréșă s.f. (reg.) 1. noroc, fericire. 2. destin, soartă

        Se referă la atributul de „neclintit” care se spune că îl are destinul sau soarta. Adică care nu poate fi schimbat

        Comentariu de sabinus — Mai 19, 2012 @ 4:38 pm

  9. >>>> PIE *kʷres- “stejar, copac”

    Tribul crestonailor era tribul celor care țineau cultul stejarului. Sau care trăiau în ținutul stejarilor, cu păduri întinse de stejari (cres – ton – ai)

    Comentariu de sabinus — Mai 19, 2012 @ 4:44 pm | Răspunde

    • Acum știi! Ce te costă să spui „criș” în loc de „cer”? :)
      Hai Sabine să schimbăm limba română, s-o dacizăm, așa cum cerea Eminescu. :)

      Comentariu de Ioan Albu — Mai 19, 2012 @ 5:04 pm | Răspunde

      • Cer sau stejar, aceeași rădăcină

        CER1, ceri, s. m. Arbore mare din familia fagaceelor, înalt până la 30 m, înrudit cu stejarul, cu scoarța negricioasă, cu frunze pieloase, bogate și cu fructele ghinde, foarte căutat ca lemn de foc (Quercus cerris). ♦ Lemnul acestui arbore, folosit drept combustibil. – Lat. cerrus.
        Sursa: DEX ’98 (1998)

        Comentariu de sabinus — Octombrie 23, 2013 @ 4:08 pm

  10. Uite un cuvînt extrem de curios: doagă. Vine din lat.doga, care l-a luat din greaca antică și aici se oprește totul; nici o altă explicație!
    Apoi e alb.degë (ramură) cu o explicație foarte precisă : http://en.wiktionary.org/wiki/twig
    S-ar potrivi perfect pentru doagă.
    Posibil să fie chiar două ( bg.zegla există cu adevărat?):
    JÍGLĂ, jigle, s. f. (Reg.) Stinghie care se află la jug între gâtul boului și cuiul care intră prin jug și proțap. – Din bg. žegla.

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 20, 2012 @ 3:56 pm | Răspunde

    • doagă – a dogori ?!

      Comentariu de sabinus — Octombrie 23, 2013 @ 4:04 pm | Răspunde

  11. lār (genitiv laris)= hearth, dwelling, home, household
    la fel și davele noastre puteau lua aceleași înțelesuri, chiar mai multe.
    Lar înseamnă vatră, foc, deci poate avea și sensul de torță și probabil se referea la culoarea roșie în egală măsură.
    Indiferent de numele focului imediat s-a făcut legătura cu această culoare: zadă- torță, arbore roșiatic și zadie(fotă),
    foc, înfoca- a se înroși,
    pară – paroș(foarte roșu) etc.
    Poate fi și o rădăcină IE special pentru roșu, exact ca beng. lala, gujarat. lala, hind.lala.

    Comentariu de Ioan Albu — Iunie 10, 2012 @ 9:20 am | Răspunde

  12. PIE *ai-dh-, *i-dh- „a arde” (Pokorny) > v.ind. ēdha-ḥ „lemn de foc”

    Comentariu de Roderick — Iunie 11, 2012 @ 8:49 pm | Răspunde

  13. Lat.taeda (vulg.daeda) putea trece printr-o ușoară inversare spre străromână *deadă? Dacă e un cuvînt curat traco-dacic aș spune că zeadă e un cuvînt compus din verbul dacic „a pune, a așeza” *daa, care se închide în *dă, atît la noi cît și la albanezi, plus tema de bază „a aprinde”.

    Altă idee mai simplă ar fi ca traco-dacii să fi avut o metateză silabică care evita palatalizarea unor consoane (pe lîngă metateza lui iota). Mă gîndesc la rad. *dhegʷh-(to burn) din care rezultă alb.djeg (burn) și verbul ndez (*dadźei- to light, to kindle).
    Să presupunem un verb dacic *diedzăi (sau *daadzei- a scăpăra). Conform caracterului limbii noastre străvechi, d s-ar fi patalizat în *dz, însă, dacă aplicau metateza silabică evitau acest lucru. La slavi s-a întîmplat cel puțin o dată din cîte știu eu: dizu (zid) în zidu zidu (*dizom > zidum?) și *(en)dieza > *ziedă sau *ziedu (zeadă doar ca ultimă suprapunere cu lat.daeda- torță).

    jeándră s.f. (reg.) zeamă de post cu felii de mămăligă prăjite. ?

    Comentariu de Sorin5780 — Martie 2, 2013 @ 10:39 am | Răspunde

  14. Zeadră ar putea fi doar o formă mai arhaică identică cu gr.antic τέφρα (tephra)- ashes, as of the funeral pire. http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Indo-European/d%CA%B0eg%CA%B7%CA%B0-

    Am uitat un lucru.E în limba română un proces de diftongare spre „ea” și care e vocala din care pornește? Am impresia că acest vulgar *daeda s-a transmis la noi trunchiat în *dedă, identic ca-n dialectul corsican, deda. De aici se palatalizează spre dzedă și în ultimă și regională instanță, zeadă. Caz în care am perorat aproape degeaba zece (decem cu palatalizare) minute. Rămâne speranța ca și tracii să fi avut o serie identică și paralelă de cuvinte.

    Măcar procesele acelea de metateză rămîn ca ipoteză pe viitor.Trebuie doar să putem demonstra acest lucru pentru traco-dacică, deoarece metateza silabică n-are așa multe oportunități de desfășurare. Acest caz ar fi fost unul interesant.

    Comentariu de Sorin5780 — Martie 2, 2013 @ 10:57 am | Răspunde

  15. dar numele unui sat ZADARICIU oare ce inseamna si oare are cumva o legatura cu discutia de mai sus

    Comentariu de florin — Iulie 25, 2013 @ 8:17 pm | Răspunde

  16. O explicație pentru zadră față de zeadă/zadă e dată la pag.394: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/dacoromania/pdf/BCUCLUJ_FP_279430_1938-1941_010_partea2.pdf

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 12, 2013 @ 10:34 pm | Răspunde

    • Mai e remarcată o idee, că vărsatul (sin.zapor, rapor în Maram.din dreapta Tisei) e „o reacțiune a unei vechi expresii autohtone”. pag.434
      În alb. se cheamă simplu, „li” (smallpox). Eu cred că avem aici ceva similar cu urm.cuvinte baltice http://en.wiktionary.org/wiki/Lietuva#Etymology

      Poate e de găsit undeva printre arhaismele sec.XVI.

      Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 12, 2013 @ 11:57 pm | Răspunde

      • reg.rapor ar putea veni din IE *reyǝ- to flow, to run, adică o formă sufixată cu -bh sau p. Nu se explică în Dex de ce avem suf. -or dacă e înrudit cu rapăn sau rîp! E suf.adjectival?
        Știu că în dreptul explicației etimologice a alb.re (nour) era pus și gr.Erebos, deși are alt radical,*régʷos, comparat cu sanscr. rajas http://en.wiktionary.org/wiki/%E0%A4%B0%E0%A4%9C%E0%A4%B8%E0%A5%8D#Sanskrit

        Mă gîndesc dacă verbul a urni nu are cumva origine dacică: gr.Lesbos orinō- to move. În greacă se folosește adesea un e ca formant/sufix intensiv. Se presupune că și alb.îl avea, dar a dispărut pe parcurs, nu înainte de a influența spirantizarea unor dentale care se găseau astfel în poziție intervocalică.
        Probabil a rătăci intră sub același rad. *reyǝ, *rat plus un sufix verbal -eci similar celui scitic, dar destul de comun și-n alte verbe de-alle noastre, unele vădit dacice, discutate aici.

        Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 23, 2013 @ 12:11 pm

      • Cred că etimologic fitonimul alior (eng.milkweed) a dacic. Foarte probabil e coradical cu alb. li și dacicul Alutus.

        ALIÓR ~i m. 1) Familie de plante erbacee care conțin un suc lăptos, caustic și otrăvitor (reprezentanți: laptele-cucului, laptele-câinelui etc.). 2) Plantă din această familie. /<lat. aureolus Var. arior, aleúr (sau helliborus)
        Nu cred în etimologia aureolus, nu are sens deloc. Dacă s-ar fi păstrat era fără sincoparea lui „u”.

        Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 23, 2013 @ 8:04 pm

  17. Posibil ca cuvântul zăduf să nu aibă legătură cu zadă, însă îl amintesc aici pentru că sunt asemănătoare

    ZĂDÚF, (2) zădufuri, s. n. 1. Căldură mare, înăbușitoare; arșiță, caniculă. 2. Fig. Supărare, necaz, (la pl.) greutăți, dificultăți. [Var.: zădúh s. n.] – Din bg., scr. zaduh.
    Sursa: DEX ’98 (1998)

    Comentariu de sabinus — Octombrie 23, 2013 @ 4:01 pm | Răspunde

    • Totuși, poate avea o legătură cu focul roșu

      „Lar înseamnă vatră, foc, deci poate avea și sensul de torță și probabil se referea la culoarea roșie în egală măsură.
      Indiferent de numele focului imediat s-a făcut legătura cu această culoare: zadă- torță, arbore roșiatic și zadie(fotă),
      foc, înfoca- a se înroși,
      pară – paroș(foarte roșu) etc.”

      Lariță este lăriță, adică o lară mai mică (lăriță – diminutiv pentru lară)

      Comentariu de sabinus — Octombrie 23, 2013 @ 4:03 pm | Răspunde

  18. *krem- “cremene, lemn de foc” (lat. cremium “lemn de foc”)

    Cremenea este piatra cu care se face focul

    CRÉMENE, (rar) cremeni, s. f. 1. Varietate de rocă sedimentară silicioasă, alcătuită din calcedonie, opal și cuarț, care are proprietatea să producă scântei atunci când este lovită cu obiecte de oțel. 2. Bucățică de cremene (1) folosită la scăpărat cu amnarul. *Expr. Cât ai da în cremene = într-o clipă. 3. Bucățică de cremene (1) care înlocuia la armele vechi capsa de aprindere și care, lovită de cocoș, producea scântei și aprindea praful de pușcă. – Din bg. kremeni.
    Sursa: DEX ’98 (1998)

    Când două cremeni se bat cap în cap apare focul

    Comentariu de sabinus — Octombrie 23, 2013 @ 4:13 pm | Răspunde

  19. Discutam mai demult despre alocuțiunea „în zadar”, iar zilele trecute am găsit încă una la Cantemir. El folosea „în darn” (înv.) în zadar, degeaba.
    Nu cumva avem aici un tracism? Mă gândesc la tema secundă din Bendidora. Poate chiar vine după o alocuțiune, „de dat”, adică degeaba, fără plată și fără muncă.

    Cred că speculațiile pot continua pe seama acestui darn. Nici explicația pentru „în zadar” nu-mi șade bine încă. Suspectez că avem o formă tracică *daron, provenită la rândul ei dintr-o formă „o grade”, similară celei grecești, doron http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Indo-European/d%C3%A9h%E2%82%83rom

    O sincopare a literei neaccentuate putea avea loc oricând. La fel s-a întâmplat pentru avidoma și avaloma, folosite de Cantemir în original.

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 28, 2015 @ 8:34 am | Răspunde

    • Putea fi și o formă tracică *darom ca avaloma sau *hojoma (neatestat) pentru hojma. Suspectez aici o terminație de participiu originală (indo-europeană veche), folosită în dialectul gheg. Am dat un link mai demult.

      Rus.daram – daruri (din Der, pus ca explicație pentru zadar) cred că are un sufix de plural precum avem noi în șerpamă.

      http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Slavic/dar%D1%8A
      sl.*darъmь/*daromь ― for free

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 28, 2015 @ 8:44 am | Răspunde

    • Bendidora e ”tradus” de Duridanov ca ”gift of Bendis”

      Comentariu de Roderick — Aprilie 28, 2015 @ 12:45 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: