Istoriile lui Roderick

August 4, 2011

Câmpiile Elizee

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 7:10 pm

Paradisul în care se odihnesc sufletele fericiţilor, în tradiţia greacă, care a preluat-o pe cea minoică. Peste Câmpiile Elizee domneşte „blondul Rhadamanthys„, de numele căruia este legată expansiunea colonială a cretanilor în Ciclade, Sporade, Egeea de Nord şi Est. ( Nicolas Platon, „Civilizaţia egeeană”)

Mă gândeam dacă nu cumva Eliseul cretanilor a fost Câmpia Dunării.

Dunărea, care pentru greci era „ultimul corn al Oceanului”. Pământul de dincolo de fluviu a rămas pentru foarte multă vreme necunoscut acestora. În Istorii (V, 10 ), Herodot scrie că:

“Tracii mai povestesc că teritoriile de dincolo de Istru ar fi ocupate de albine şi că din această cauză oamenii n-ar putea merge de ele mai departe“.

Un domeniu „nelocuibil” de către oameni este de multe ori văzut ca tărâm al morţilor.

În Eliseu se odihneau sufletele eroilor. Locul de veci al eroului Ahile este Insula Leuke – identificată cu Insula Şerpilor din Marea Neagră, unde a existat un templu dedicat lui.

O coincidenţă – poate întâmplătoare – e dată de similitudinea dintre „Eliseu” şi numele cetăţii regelui get Dromichaites, Helis.

Un alt indiciu în favoarea ipotezei este … culoarea părului lui Rhadamanthys; la gurile Dunării navigatorii minoici puteau să-i întâlnească pe „blonzi”. Numele lui Rhadamanthys este posibil non-IE ( interesantă este asemănarea cu „Mantus”, numele zeului etrusc al lumii subpământene). Totuşi, la o primă vedere superficială, „Rhadamanthys” îl poate sugera pe „red-maned”.

5 comentarii »

  1. Probabil doar o coincidență, dar cum Miorița conține cele mai multe elemente dacice.. :
    héli (var. heliu), s.n., arh. – 1. Loc, post (P. Biltiu, 1990); spatiu. Intr-o co­linda mara­mu­reseana intâlnim expresia: “Heli in rai nu ti-o facut” (P. Biltiu, 1990, text 63). 2. Hel, heli, (s.m.), reg., inv. – tipar, fusar (Bulgar, 2002). In text: (1) “In strunguta uoilor / In heliu ga­letilor” (TL 8).

    Alte cuvinte, cîteva „Miorițe” arhaice și ipoteze (cea cu leul de peșteră e tare!) http://dorinstef.blog.com/antologie-de-texte-mioritice-din-maramures/

    Un Vezina al păstorilor:
    vésal,-i, s.m. – “Constructia «vesal mare» inseamna, potrivit relatarilor in­for­matorilor, mai mare peste ciobanii turmari, iar «vesal mic», adjunct al acestuia.” (P. Biltiu, 1990, 1992). “Cel mai mare-i vesal mare, / Cel mai mic e vesal mic” (TL 18).
    Ipoteze etimologice: lat.vis- forță ? *weyǝ- (“power”).
    – un conducător de sat dacic (alb.vis -country, place)
    -un termen local din lat.vassallus? greu de crezut. http://en.wiktionary.org/wiki/vassal#Etymology_2
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=2184&root=config
    Cred că am mai propus etim.asta pentru tarabostes și ar avea sens dacă societatea dacică era o monarhie cu ierarhie socială piramidală, iar nobilii nu mai erau șefi tribali, ci supuși de-ai casei regale a cărei temelie a fost pusă de Burebista sau Deceneu după el.
    În mod sigur stă la baza etim.lui baștină.

    Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 11, 2013 @ 8:51 pm | Răspunde

    • Se consideră că mag.hely (etim.nec.) e sursa celor de mai sus și e foarte probabil adevărat, dar același radical comun fino-ugrilor și IE-enilor a dat Latium, eng.lane sau gr.elastic
      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=1346&root=config
      De ce nu și un teritoru ca Băraganul care-i o întindere imensă raportată la gîndirea anticilor să fi avut un asemenea termen? Helis cu h protetic sau chiar moștenit astfel.
      Dacă mă gîndesc la un spațiu ce transcende realitatea asta, cum e „heli în Rai”, e ușor de comparat cu câmpiile Elisee. Etimologia sa proto-greacă ar putea deriva din același radical.
      Poate chiar și olat intră aici.

      Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 15, 2013 @ 11:23 am | Răspunde

  2. Se poate ca terenul „nelocuibil” de dincolo de Istru -cel necunoscut de către Herodot- să fie doar ”pustiul geților” al lui Strabon, sudul Basarabiei.

    În ”Descrierea Moldovei”,

    ”Basarabia era odată a treia parte a Moldovei. Tot pământul ei este șes, n’are dealuri, nici codri, se adapă numai cu Ialpugul, care curge necontenit; neavând râuri nici fântâni, ca să scape de lipsa de apă, locuitorii sunt nevoiți a săpa puțuri foarte adânci și în loc de lemne se folosesc cu balega vitelor, cu aceasta după ce o usucă la soare își încălzesc colibele.”

    Comentariu de Roderick — Noiembrie 15, 2013 @ 1:49 pm | Răspunde

  3. Celții care locuiau la sudul Dunării ar fi obișnuit să-și îngroape morții la nord de fluviu (Oltenia de sud) – http://stirileprotv.ro/stiri/social/a-cheltuit-toti-banii-nevestei-pe-un-detector-de-metale-dar-a-meritat-ce-comoara-a-gasit-un-oltean-pasionat-de-istorie.html

    Nordul -punctul cardinal în care nu ajunge Soarele- este privit în multe culturi ca un tărâm al morților. Trecerea fluviului poate fi simbolică (luntrașul Charon).

    Comentariu de Roderick — Februarie 1, 2015 @ 10:12 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: