Istoriile lui Roderick

August 5, 2011

Bendis

Filed under: Panteonul Dacic — Roderick @ 11:13 pm

Mai multe ipoteze etimologice încearcă să explice numele zeiţei trace; menţionate de I.I. Russu: IE *bhendh– „a lega” ; IE *bhend– „a cânta, a suna frumos”; IE *ued „a vorbi”.

Cred că nu e exclus ca numele zeiţei să provină din PIE *gʷen- „femeie” (transformarea  fonetică fiind aceeaşi ca în cazul PIE *gʷow- „vacă” – gr. boós, lat. bos).

În acest caz „Bendis” ar fi coradical cu alb. zónjë  şi foarte probabil cu rom. zână; formele din albaneză şi română nu ar moşteni numele zeiţei Bendis, ceea ce ar fi o situaţie normală, pentru că Bendis e atestată doar la tracii sudici, cultul ei extinzându-se în Grecia.

Din PIE *gʷen- provin v.gr. (beot. ) banā́ , v.irl. ben „femeie”.

*

Mi se pare plauzibilă şi originea în PIE *wen- „spaţiu exterior, pădure” ( v.ind. vána- „pădure”, OHG winne „păşune” ), o ipoteză în acord cu caracterul silvatic al zeiţei.

Din rădăcină provine şi v.ind. vanā, însemnând lemn folosit pentru aprinderea focului prin frecare, „focul viu”; aceasta ar putea trimite vag spre un ritual legat de cultul zeiţei, cursele nocturne ale călăreţilor purtând torţe.

Însă numele lui Bendis poate reflecta un substrat anterior IE, cf. (proto)bascului mendi „munte”. Dealtfel, forma „Bendis” alternează cu varianta „Mendis”, Bendidora cu Mendidora etc.

15 comentarii »

  1. În albaneză se spune banesë la casă și banorët la rezidenți, locuitori (vb.banoj – a trăi); în bengaleză বনিতা (Banitā) – femeie și ললনা (lalana) – doamnă (leliță?).
    Pe un forum despre cuvinte dacice era un tip/ă care a trăit o perioadă în Iran și spunea că bana(?) e termen de respect pentru cucoane,similar cu irlandezul bhean.
    Cred că în tracă se folosea un termen similar celui din greacă, bios.

    Comentariu de Ioan Albu — August 8, 2011 @ 11:58 am | Răspunde

    • « banese = casă

      al -banese este ” la casă” sau „acasă”

      Albania ar putea însemna „acasă” sau „Casa” (articulat); Albania nu vine neapărat de la „alb”

      Comentariu de sabinus — Septembrie 15, 2011 @ 7:58 pm | Răspunde

  2. O coincidență ciudată:
    boscoane, s. f. (Reg., în superstiții) Farmec, vrajă; descântec
    boscorodesc, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A vorbi (singur) spunând vorbe neînțelese. 2. Tranz. A face cuiva întruna observații; a mustra mereu pe cineva. 3. Tranz. (Pop.) A descânta, a vrăji.

    (gr.antic baskanos – “sorcerer” , lat.fascinum – vrajă, amuletă; sl.bajati – to tell, to heal; germ.bann – spell)
    Din http://www.utexas.edu/cola/centers/lrc/ielex/X/P0194.html sau din … http://www.utexas.edu/cola/centers/lrc/ielex/X/P0180.html

    Eu zic că are legătură cu subiectul în discuție.

    Comentariu de Ioan Albu — August 21, 2011 @ 3:23 pm | Răspunde

    • N-am spus nimic de faptul că pe valea rîului antic Hebros se găsea un trib numit „beni”. Bendis putea fi doar o formă adjectivală….a benilor; sau „cea luminoasă”

      Comentariu de Ioan Albu — August 24, 2011 @ 9:29 am | Răspunde

  3. Citesc acum o carte pe net despre celți și trebuie să spun că e absolut fantastică prin teoriile impuse. Spune despre celți că au fost inițial două corpuri, răsăritean și vestic.Unul a emigrat prin Asia făcînd o escală în Egipt de unde au luat multe particularități de limbaj specifice idiomului arhaic semitic, apoi s-au aventurat prin nordul Africii intrînd precum arabii prin strîmtoarea Gibraltar.Partea lingvistică o argumentează destul de convingător pentru un neofit ca mine.De asemenea acești celți au colonizat Pen. Iberică apoi parte din Franța și insulele Britanice. Aici s-au întîlnit cu cealaltă ramură celtică care a luat o calea mai directă spre vestul Europei trecînd prin nord: Polonia, Germania și Danemerca apoi Belgia și Franța. Prin tribul belgae au trecut și-n insule.
    În Anglia și Irlanda, Scoția celții ăștia se demarcau reciproc prin „fion” care însemna albii,( bălăiorii) și cei negrii( adică picții , care însemna luptători la origine dintr-o rădăcină ce a dat lat pugnum).
    Dacă nu mă înșeală memoria, țiganii au urmat exact aceleași căi spre Europa.S-ar putea ca bascii și vechii iberi să fi urmat o direcție similară. Nu degeaba sînt menționați carieni ca mercenari în Egipt apoi dispar, asimilați sau emigrați spre Iberia?
    Partea de filologie e interesantă.Spune că celții ar fi primii aventurieri ai filonul IE.Cei care s-au separat primii, păstrînd atît de multe trăsături de arhaicitate ce nu se regăsesc nici în sanscrită.Dar propune și ideea că celții ar fi pe undeva intermediari între strămoșii asiatici ai egiptenilor și sanscriți.
    http://books.google.ro/books?id=bnIuAAAAYAAJ&pg=PA105&dq=etymology+haruspex&hl=ro&ei=0uhTTrz1KYbesgb20dkR&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=2&ved=0CC4Q6AEwAQ#v=onepage&q&f=true
    E cap. de la pag. 143

    Comentariu de Ioan Albu — August 24, 2011 @ 9:47 am | Răspunde

  4. În glosarul tracic al lui Duridanov se găsește un ida(ide) – pădure, copac și probabil se gândea la tracii edoni. E interesantă supoziția http://www.utexas.edu/cola/centers/lrc/ielex/X/P2200.html
    se pare că tracii sudicii nu erau foarte conservatori, pierdeau primele litere sau nu se mai pronunțau (la fel ca „h” al grecilor).
    Tot aici cred că intră muntele IDA unde s-a născut Zeus și gr.dasos- pădure sau lat.daeda (rom.zeadă).
    Bendis e foarte probabil un nume compus, iar -dis însemna pădure. Rămâne acest BEN.

    Bendis ar putea semnifica „locuitoare a pădurii” conf. albanezei (primul comentariu de sus) și vb.rom. a băciui.
    Mister rezolvat!

    Altă familie de cuvinte numeroase în rom. sînt cele legate de drumuri, mai exact hudă(drum îngust nepavat), priod, prihodiște etc.
    Bucuros să anunț că au corespondent foarte antic în gr. Amintiți-vă de așezarea balcanică a edonilor numită „Ennea hodoi” (nouă drumuri) și corespondențele lor actuale din gr. odos- stradă, ennea- (tot cifra) nouă.
    Dacă acest odos era la origine un drum îngust prin pădure, s-ar potrivi cu sensurile din limba noastră.

    Comentariu de Ioan — Septembrie 14, 2011 @ 3:02 pm | Răspunde

  5. Ce ar fi ca Bendis să fie exact același cuvînt care a stat la baza formării lui Venus: ie *wenǝ- to wish, to love http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=1425&root=config
    Mă gîndesc că baza rămâne BEN și dis/des e doar un sufix larg răspîndit sau e cuvînt întreg. Poate Handră(prostituată) și văndraș ar fi urmașele unui cuvînt antic local,care a luat un sens peiorativ ..dar nu cred.
    Ideea mea rămâne totuși în picioare, deoarece, amintesc că BADE (Termen pe care îl folosesc de obicei femeile de la țară pentru bărbatul iubit) e încă uzual și e 90% sigur un relict autohton denazalizat. Deci Bendis a ajuns la noi prin „bade”, probabil avînd o formă bande sau bandz (asta ca să sune mai așa..veridic și de anticariat).
    S.Paliga a făcut un mic periplu filologic pentru dacicul „sută” și completa că forma originală ar fi fost „sunt” parcă(nume tracice Suntis sau Suntius). De ce nu acceptăm și pentru Bade (din Bendis) un asemenea parcus logic și la mintea cocoșului.

    Aștept completări!

    Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 6, 2011 @ 3:31 pm | Răspunde

    • În aromână . acest „vrută” (iubită) s-a construit precum în PIE, lat. și sanscrită.
      VRÚTĂ s. v. chef, dispoziție, dorință, gust, plac, plăcere, poftă, voie, voință, vrere

      Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 6, 2011 @ 5:17 pm | Răspunde

    • S.Paliga propune ca triburile antice vendi sau venti aflate undeva prin Polonia de azi ar coborî din IE *wenǝ- to wish, to love. Mai tîrziu aceleași triburi probabil se numesc anti, asta deoarece, presupune dînsul la pag.76 cuvîntul începea cu w. http://mnir.academia.edu/EugenTeodor/Books/321826/Lingvistica_si_arheologia_slavilor_timpurii._O_alta_vedere_de_la_Dunarea_de_Jos
      Mai spune că numele eng.Wanda vine de la slavi(sorbi în particular), la fel și numele feminin slav Vanda.
      Acum dacă alăturarea de mai sus e valabilă ce-ar fi să ne amintim tribul bennilor și Bendis ca fiind și ei paralele tracice peste timp ale acestui IE *wenǝ?
      Un fel de specializare cultică,ca să zicem așa. Apoulon(Appolo) tracic are tribul appuli(apuli), benni(benii) au Bendis .
      Poate fi și cazul Vetespios și Betespios tracic și un probabil vataș la geto-daci; la fel Bendis putea fi consemnată Vendis și Bendis în sud, dar Bandis sau Vandis la nord.

      Comentariu de Ioan Albu — Mai 26, 2012 @ 7:32 pm | Răspunde

  6. Bendis = Mendis Păi așa putem presupune că Mendis e forma originară și e același cu proto-alb. mend/ mandja(to feed, to suckle) care a dat într-un final mëz.

    Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 1, 2012 @ 1:08 am | Răspunde

    • Mendis a dat numele de Mendez la hispanici

      Comentariu de sabinus — Ianuarie 1, 2012 @ 11:31 am | Răspunde

  7. Proto-IE: *swendh-
    Meaning: to pursue, to hunt
    Baltic: *sün̂d-ī̂-, *süm̂d-ī̂-, *sum̂d-ī̂- vb.
    Celtic: OIr do-sennaim (< *swemdhō) `chase; Cymr chwyf 'motus', Ir siubhal 'gehen'
    Russ. meaning: гнаться, охотиться

    și Mendis din let.medžioti (to hunt)

    Comentariu de Ioan Albu — Februarie 21, 2012 @ 5:22 pm | Răspunde

  8. „Bendis” ar putea să provină din PIE *bend- „pointed peg, nail, edge”
    Fie o zeiţă a munţilor ( m.irl. benn „vârf de munte”, gaelic beinn „munte” – vârful Ben Nevis ), fie în legătură cu suliţa pe care o poartă mereu în reprezentări ( germ. pfonzer „băţ ascuţit” )

    *

    M-am gândit şi dacă nu cumva numele munţilor Pindului -unde trăiesc importante comunităţi de aromâni- provine din PIE *bend-
    Î.a.c. numele lor nu este grec (ar trebui ca IE b să rămână b)

    Comentariu de Roderick — Iulie 9, 2012 @ 10:51 pm | Răspunde

  9. „Amintirea dacilor a eternizat-o, poporul din Maramureş în credinţele sale despre Baba
    Dochia, ce se comemorează în primele zile din martie. Unele obiceiuri s-au păstrat veacuri de-a
    rândul, încât pentru stârpirea lor a fost nevoie de intervenţia oficialităţii comitatense. O diplomă
    din 1586 ne spune că vicecomitele Vasile Radu din Comeşti, însoţit de cei 4 pretori, s-a deplasat
    în comuna Budeşti pentru a ancheta unele obiceiuri dace, pe care poporul le practica într-un
    templu dacic, construit în acest scop (cf. ib. p. 61).”

    Comentariu de sorin5780 — Noiembrie 19, 2012 @ 10:34 pm | Răspunde

  10. përbindësh (Imaginary monster) e un derivat prefixat cu tema bend (a pond, a water reservoir)
    http://en.wiktionary.org/wiki/p%C3%ABrbind%C3%ABsh
    http://en.wiktionary.org/wiki/bend#Albanian
    Cred că în acest caz -ësh formează un plural nedefinit, la fel ca -esh din numele lor național, Arbëreshë.

    Mai poate fi un derivat albanez din rad. *bhoidho-s ”terrible, horrible” (*bhōi- ”to fear”) http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+280&root=config

    Ceva similar constituit e „lugat” (monstru, spirit ce locuiește apele) http://en.wiktionary.org/wiki/lugat#Etymology

    Mă întreb dacă nu cumva Bendis era un spirit al apelor, o știma ca Odrista.

    Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 6, 2014 @ 5:21 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: