Istoriile lui Roderick

August 9, 2011

Zimbru

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 12:20 pm

În dicţionare găsim pentru numele zimbrului (Bison bonasus) o origine slavă; unii lingvişti ( S. Paliga ) afirmă că numele animalului din limbile slave reflectă doar o origine comună cu cel din română.

(sursa imaginii: http://www.ecomagazin.ro )

Originea cuvântului ar fi PIE *wisAn- ( germ. Wisent ).

*

Este remarcabilă asemănarea dintre zâmbru/zimbru şi numele cerbului sambar din India.

Cel din urmă -provenind din sanscr. sambarah – are la rândul lui o origine obscură.

(sursa imaginii: wikipedia)

*

O caracteristică mai puţin remarcată a zimbrului este scurtimea coarnelor. Rasele bovine de azi nu ne lasă să ne facem o idee, însă coarnele zimbrului sunt mai scurte decât ale tuturor raselor vechi (vezi de ex. Sura de stepă), care se trag din bour (Bos primigenius):

https://i0.wp.com/storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5826/4015558/1/04-bour.jpg

(sursa imaginii: http://www.descopera.ro )

Numele zimbrului ar putea reflecta PIE *k’am- /*gam- „animal cu coarne scurte” (v.ind. śamana- o antilopă , lat. camox – capră neagră, lit. šmùlē – vacă fără coarne ).

*

O altă posibilitate este dată de o evoluţie fonetică întâlnită în albaneză şi limbile slave (ex. PIE *gʷen- „femeie” – alb. zónjë – pol. żona ).

În poloneză zimbrul este „żubr”.

Nu e exclus, probabil, ca atât termenul din română (tracic la origine), cât şi cel slav să provină, simplu, din PIE *gʷow- „vacă” ( engl. cow ), cu o evoluţie fonetică precum cea mai sus sugerată.

38 comentarii »

  1. „Rasele bovine de azi nu ne lasă să ne facem o idee” :)
    Mare dreptate ai.

    Comentariu de Nautilus — August 9, 2011 @ 12:27 pm | Răspunde

    • Aşa este, stimabile Belferic :)
      Din acest motiv mă preocupă rasele arhaice.

      Comentariu de Roderick — August 11, 2011 @ 4:10 pm | Răspunde

  2. PIE *kemb- „to bend, turn, change, exchange”
    De aici au rezultat următoarele:
    – eng.hump/back = cocoașă ( http://www.etymonline.com/index.php?term=hump )
    – lat. gibbus ( http://en.wiktionary.org/wiki/gibbous )
    – gr.antică kyphosis = deformare a coloanei, cocoașă
    – bengaleză কুঁজো ( Kum̐jo) = cocoașă
    – limbile slave au cîte un construct HRB sau GRB pentru cocoașă (zubr/zuber – zîmbrul)
    – lb.baltice: let. sumbrs (zimbru) și lit. stumbras (idem)
    – română ghebos, gheb
    Cred că sînt chiar două direcții etimologice care s-au suprapus peste zimbru, una legată proeminența greabănului și alta legată de comportamentul său în rut. Am mai comentat odată legătura cu ghimpe, zîmbroc și verbul a zîmba, a zobi(a sdrobi, zob) dar am acum două adăugiri, jab ( http://www.etymonline.com/index.php?term=jab ) și javelin ( http://en.wiktionary.org/wiki/javelin , http://en.wiktionary.org/wiki/gabul#Old_Irish )
    Altă direcție ar putea fi urm. regionalisme:
    Jic, s.m. (reg.; în expr.) Jic de om = om tinerel și voinic.
    JIB, -Ă, jibi, -e, adj. (Reg.) Bine dezvoltat, zdravăn. ♦ (Adverbial) Mult, foarte mult. (aici intră și jidovi-uriașii..alternanță B/D ca-n latina antică)
    jup, jupi, s.m. (reg.) 1. Snop de paie. 2. Maldăr de strujeni (coceni)
    ȘÚBĂ, șube, s. f. Haină largă și lungă, cu guler mare, căptușită cu blană și purtată mai ales de bărbați. ♦ P. gener. Haină groasă căptușită cu blană.
    Evident că toate au sensul de mult și mare,(voinic) dar oare nu putem să-l apropiem pe jupîn (- ăn) de categoria asta? Terminația -an e antică și se aplică foarte generos în multe limbi (ari-an, rom-an etc) referitor la persoane.(..dar pentru animale, natură? )

    Tot aici, eu îmi imaginez o formă arhaică ZIB (sau ZUB) ca adjectiv pentru ceva masiv ce a dat probabil denumirea slavă zubr, iar tracii aveau probabil și o formă nazalizată (sper că m-am exprimat corect) zumbrus/zombrus; ex: daneză kæmpe(uriaș) și altele, nu mă îndoiesc!

    Comentariu de Ioan — August 11, 2011 @ 9:47 am | Răspunde

    • Ipoteza cu „cocoaşa” este tentantă. M-am gândit să iau în calcul şi cocoaşa zimbrului (honi soit qui mal y pense :) ), dar am pariat pe intuiţia de atunci.
      Fonetica ar ridica probleme ( a ridicat şi în ce am scris eu, dar m-am gândit că, din moment ce este admisă o rădăcină *k’am- /*gam- , e plauzibil pe lângă ele un g(’)am- care să dea acel z- ). PIE *kemb- nu ar da „zob-„, cred; însă e doar o reconstrucţie.

      Este reconstruită însă şi o rădăcină PIE *sūb- „cocoaşă”, cu v.gr. hǖ̂bos „cocoaşă de cămilă sau de bou”.
      Mai e şi v.ind. kubhrá-`a hump-backed bull’, din PIE *kūbh-. Din nou, consoana iniţială cred că e o problemă, k într-o limbă satem.
      Altfel, este clar de ex. că „zâmbrul”- copac=lat. cembra.

      Lituanianul stumbras ar putea să îţi ajute a doua ipoteză, dacă ar fi legat de engl. „stumble”, „stammer” (PIE *stAmǝ-).

      Ar mai fi „zâmboc”, cuvânt care după Ion Nania înseamnă „(om) îndesat şi voinic”.

      În letonă stùmbrs=trunchi de copac, stęm̃brs=bucată groasă de lemn; lit. stambù- =gros, puternic, care ar proveni din PIE *(s)tAmb- „tufă, ridicătură”. Vezi coincidenţa ciudată dintre zimbrul-animal şi zâmbrul-copac; acesta din urmă dă într-adevăr impresia de viguros şi îndesat.

      În vechime zimbrul nu impresiona atât prin dimensiuni, cât prin conformaţie; bourul, dar şi vitele domestice erau mai mari ca un zimbru.

      Încă o chestie.
      Cuvântul ar putea să fie din substratul substratului, ţinând cont de rădăcina afro-asiatică *ʒab- “păr, lână”, care a dat cuvinte precum akkadianul zabbu “păr de animal”, arabul zabb “păr mare, des”, probabil rude cu latinul “juba” – “creastă, coamă” ( vezi https://hroderic.wordpress.com/2009/12/31/coincidente ). Zimbrul este destul de lânos, în special pe cocoaşă şi cap.

      Comentariu de Roderick — August 11, 2011 @ 4:07 pm | Răspunde

      • La termenul sîmbru, dacă tăiem prima literă S, rezultă cuvântul îmbru, care ne duce cu gândul la îmbrăcăminte. Sîmbru ar putea fi „cel îmbrăcat” cu blană groasă

        Comentariu de sabinus — August 21, 2011 @ 4:29 am

    • O etimologie posibilă pentru „cembra”=zâmbrul-copac este PIE *dem- „a construi” (OHG zimbar, engl. timber).

      O paralelă fonetică: din PIE *dam- „viţel, cerb tânăr” ar proveni un german reg. zamer „tăuraş” (grec damálos )̣

      Comentariu de Roderick — August 11, 2011 @ 6:01 pm | Răspunde

    • Și totuși cred că zimbrul se traduce „masiv, considerabil” deoarece avem urm:
      IE gombhos- dinte (dar probabil se referea la animale) gr. gomphos = mare , lit.stambus = idem (chiar și žymus- semnificativ, dacă considerăm și sufixul bru-), let.zubs – dinte, alb.dhemb – corn, dinte,în romînă le-am enumerat deja(jib, jid, jup,șubă..gubă, etc)..sînt toate înțelesurile date răd.IE în celelalte limbi etc.
      Ar fi și acest zîmbri, vb. (a jindui; a-și arăta dinții) care presupun că e important, dar nu cunosc caracterul și comportamentul animalului. Totuși, la 2,9 metri lungime si o înaltime de 1,9 metri, cântarind de la 300 la 920 kg, nu e chiar un animal micuț.
      Dacă culoarea sa gri-maro se regăsește în denumire ar fi ideal, dar nu mai cred asta.

      Comentariu de Ioan Albu — August 11, 2011 @ 10:07 pm | Răspunde

  3. P.S.
    Mă gândesc la „zimbru” ca provenind eventual dintr-un compus *gʷow-bhru , paralel lui *bhe-bhru -castor („beaver”), ţinând cont de culoarea comună a zimbrului, castorului şi ursului brun.
    „Zimbru” = bou brun

    Comentariu de Roderick — August 11, 2011 @ 6:49 pm | Răspunde

    • bhe-bhru sînt două adjective de fapt, bhe- alb lucitor, sclipitor și bhru- brumăriu, brun. E un nume extrem de precis și foarte descriptiv. Dacă zimbrul e un compus similar trebuie căutate două lexeme foarte ..cuprinzătoare. Accept un bhru- pentru zimbru, dar gʷow(bou) nu s-a transformat în zʷow nicăieri, din cîte știu.
      ZIM sau ZÎM(din zimbru) ar putea fi legat de cuvîntul „pămînt„ din tracă , semele (sau zyml = zmeu teluric?). Altă posibilitate ai expus-o deha, PIE dam- vițel, care ar putea să se fi propagat pînă la noi prin DZAM și apoi ZAM..dînd un excepțional zambru – vițel brumăriu (brun).
      Hai că avansăm un pic! :) Ar trebui să fie și alte paralele asemenea.
      PS: mă gîndeam la o chestie, dacă bebrul tracic era invers dispus la daci, adică „brebu” – brun lucitor?

      Comentariu de Ioan Albu — August 11, 2011 @ 7:21 pm | Răspunde

      • „gʷow(bou) nu s-a transformat în zʷow nicăieri”
        -se putea tranforma aşa în tracă şi în proto-slavă; vezi exemplul *gʷen- “femeie” – alb. zónjë – pol. żona

        Comentariu de Roderick — August 11, 2011 @ 8:56 pm

    • Pentru particula zim- ar mai fi următorele:
      -SOMATO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „corp”, „corporal”. [Var. somat-. / < fr. somato-, cf. gr. soma, somatos – corp].
      -ZIMO- Element prim de compunere savantă care introduce în termeni noțiunea de „ferment”, „fermentație”. [Var. zim-. / < fr. zymo-, cf. gr. zyme]….pare a fi legat de băutura sanscrită soma și avestană homa (sau invers?).
      Eu mizez pe prima variantă, „corp brun” ar fi potrivit. Aș fi curios care-s celelalte coradicale din latină , limbile germanice și celtice.

      Comentariu de Ioan Albu — August 11, 2011 @ 7:31 pm | Răspunde

  4. Am găsit soluția: zimbru („zombru”) a fost construit pe calapodul numirii britonilor din Cambria( care se traducea „compatriot”). Deci zombrus era „sombrater” = confrate. :))
    Glumesc, bineînțeles!
    PS: IE ghebhol- cap (gr.kephale , rom. ceafă) ar putea fi o soluție dacă aplicăm satemizarea inițială apoi condimentat cu o „nazalizare” în m și obținem..căposul!!!!
    S.Olteanu propunea Ph grec > B tracic(ex.gr.pharkis =rom. zbîrci)

    Comentariu de Ioan Albu — August 11, 2011 @ 9:28 pm | Răspunde

  5. Chestia asta îi vine de hac zimbrului, la propriu:
    OHG zebar, MHG ziber „animal de sacrificiu”; ar fi PIE *deip- , de unde şi arm. tvar „taur, bou, vită”

    Comentariu de Roderick — August 12, 2011 @ 9:20 am | Răspunde

    • Mitologia antică e foarte generoasă cu sacrificiul animalelor mari. Bourul ocupa un loc central pentru cretani sau germanici și celți, dar nu știu despre zimbru.N-am găsit răd.deip- în lista mea (apropo, am găsit una pe un sit, foarte interesantă ).
      Totuși am găsit următoarele: dheb- dense, firm, compressed
      dheubh- wedge, peg, plug.
      E foarte tentant acest “animal de sacrificiu”.S-ar putea să fie cel puțin două etimologii suprapuse.
      Știi dacă găsesc o carte cu noi studii IE prin librării? Recomanzi ceva?

      Comentariu de Ioan Albu — August 12, 2011 @ 9:46 am | Răspunde

  6. În spaniola vorbită în America de N, bizonul se numeşte „cibolo”; un cuvânt care ar putea avea legătură cu zimbrul.
    Se pare că este de origine amerindiană (?)

    „Cibolo is a Spanish and Native American term for Buffalo,[19] which used to inhabit the area.”

    (http://en.wikipedia.org/wiki/Cibolo_Creek)

    „bacas de Cibola: this is the term the Spaniards used to refer to the American bison; although originally a designation for the Zuni pueblos, siwin’a > Cibola came to refer to the whole region and serves as the basis for the terms cibolo ‘bison’ and cibolero ‘bison hunter’ (Craddock and Polt 1999:4, 26; Craddock 1999:106-7). DCECH (s.v. cibolo) identifies the etymon as siwona and finds the term used to refer specifically to the animal by 1590. For the polemic surrounding the etymology of Cibola, see Craddock (1999:106-7). The terms cibolo, cibolero, and vacas de Cibola are all found in Modern New Mexican Spanish (Cobos 2003, s.vv.)”

    (http://goliath.ecnext.com/coms2/gi_0199-12099929/Commentary-The-Probanza-de-meritos.html)

    P.d.a.p. , există şi opinia contrară:

    „Cibolo is the Spanish word for bison, thus buffalo. There is an early reference to the term with Cibolo creek or Buffalo Creek in Texas. This does not rule out some Native American group or groups from adopting the word, but it appears to have Spanish origins. ”

    Mai degrabă aşa; deşi, de ex., la amerindienii crow bizonul este „bishée”, nefiind singurul caz de similitudine remarcabilă între un cuvânt amerindian şi unul IE (ex. cree „pisiw” = râs – rom. „pisică” )

    ***
    Există limba „cimbriană” ( Zimbrisch ), tribul germanic al cimbrilor – probabil fără legătură cu subiectul.

    Comentariu de Roderick — August 12, 2011 @ 10:54 am | Răspunde

    • Dacă plecăm de la ideea tracului „bolinthos”putem separa cuv. spaniol în ci-bolo, cu „bolo” =aprox. „taur”

      Ce să fie î.a.c. prima parte? PIE *k’yē „gri” ( v.ind. śyāvá- „maro închis”, v. gr. kīrró- „roşiatic”, irl. cīar – „întunecat”, avest. sāma- „negru” ) ( ? )

      Comentariu de Nautilus — August 12, 2011 @ 12:02 pm | Răspunde

      • În spaniolă cebo se traduce prin mîncare.În filme am auzit și varianta cibo.
        Bolinthos cred că e mai mult un construct expresiv dintr-un verb „a băuni – (despre vite) a mugi , Lat. *baubulare”, la fel cum se bănuiește a fi etimologia eng.bull.

        Comentariu de Ioan Albu — August 12, 2011 @ 12:51 pm

      • „cibolo” ar putea semăna cu „sobol” şi „zibelină”; vechea idee cu animalul mirositor, „weasel/ wisent”.

        dar…
        „M.Fr. sable (also martre sable „sable martin”), in reference to the mammal or its fur, borrowed in Old French from a Germanic source (cf. M.Du. sabel, M.L.G. sabel, M.H.G. zobel), ultimately from a Slavic source (cf. Rus., Pol., Czech sobol, the name of the animal), „which itself is borrowed from an East-Asiatic language” [Klein].” (etymonline.com )

        Comentariu de Roderick — August 12, 2011 @ 2:11 pm

      • Bol însemnă și vas pentru mâncare, rotunjit

        Linthos ar putea avea legătură cu planta alimentară numită linte

        Cibo se zice la alimente, hrană în limba italiană

        Noi avem termenul de ciubăr, ciuber = vas pentru …. cibo, adică pentru laptele muls de la … vaci (nu de la boi)

        ciubắr (-bére), s.n. – Vas mare de lemn. Sl. čibrŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 53; Cihac, II, 51; Conev 63; DAR); cf. bg. čabur, sb. čàbar, slov. čeber, mag. csöbör, cseber. – Der. ciubărar, s.m. (fabricant de ciubere). Dicționarul etimologic roman – DER

        Comentariu de sabinus — August 21, 2011 @ 4:22 am

  7. Pentru zâmbrul-copac, posibil

    PIE *g’Abh- „stick, branch” -lit. žãbaras „vreascuri”

    Comentariu de Roderick — August 12, 2011 @ 2:31 pm | Răspunde

  8. Pentru zimbrul- zimbru, e posibil şi PIE *g’ombh- „tooth; to pierce, to gnaw through”, care se poate referi la cornul zimbrului.

    Ciorănescu scria în legătură cu „a zâmba” că „Zimbru (var. zîmbru), s.m. (bizon, Bison priscus), este același cuvînt, din sl. ząbrĭ, cf. pol. zabr. – Cf. zîmț, zăbală”.

    Poate că i-a zâmbit zimbrul, poate că se referea tot la ideea de colţ ascuţit, corn.

    Cf. starling.rinet.ru
    PIE *wisAn- ” aurochs, auroch’s horn”. S-ar putea ca sensul de bază să fie tot cornul (v.ind. viṣāṇā f. `horn, tusk; tip, point’ )

    Comentariu de Roderick — August 12, 2011 @ 3:35 pm | Răspunde

    • „Zîmț” vine mai degrabă din lat. senticella/summa vîrf care a dat sîmcea…asta dacă nu-i cumva autohton (Hașdeu).

      Comentariu de Ioan Albu — August 12, 2011 @ 4:38 pm | Răspunde

    • Ar mai fi un fenomen similar cu ţap / ţeapă

      Comentariu de Roderick — August 13, 2011 @ 7:55 am | Răspunde

    • PIE *g’ombh- “tooth; to pierce, to gnaw through” ar explica şi zâmbrul-copac, care este un pin montan; acele pinului

      Comentariu de Roderick — August 13, 2011 @ 12:11 pm | Răspunde

      • Corect! Privește aici la ultima intrare:
        gembh- (g’embh-) Tooth, nail; to bite.
        gombh-o- (comb, peg)
        gm.bh-ōn- (that which is combed?)
        gembh-mā- (bud)

        Comentariu de Ioan Albu — August 13, 2011 @ 12:37 pm

    • țîmburúș (-șe), s. n. – 1. Zîmboc, limbă de cataramă. – 2. Resort, cheie de la un resort. – Var. țîmburuc, țimburuș, țimburuc, țumburuc, înv. zimberec. Mr. zimbireche. Tc. zemberek (Șeineanu, II, 390), cf. ngr. ζεμπερέϰι, bg. zimbireche, bg. zembelek

      Asta îmi aduce aminte de articolul „Palatala irațională” de S.Olteanu.Citez:
      „ Reflexe ale acestei palatale în substratul român şi albanez. Dacă lucrurile stau într-adevăr astfel, atunci variantele acestei palatale trace ar putea coincide cu realizările consoanelor indo-europene k’ şi g’ în cuvintele de substrat comun albanezei şi românei. Într-adevar, în cele două limbi există câteva astfel de cuvinte provenind din radăcini indo-europene conţinând [k’] sau [g’] (adică /k/ palatal sau /g/ palatal), acestora corespunzându-le în albaneză [th] (pronunţat /þ/) şi [dh] (pronunţat /đ/), iar în română [ţ] şi [dz] (acesta din urmă devenit [z] în dialectul daco-român). Exemple: pentru alb. [th]=rom. [ţ]: alb. thumbullë=rom. ţâmburuş (există şi alb. sumbullë=rom. sâmbure); alb. thark = rom. ţarc, alb. thep(<thap)=rom. ţep, ţeapă. ”
      Deci zîmbrul ar putea să se fi pronunțat dzîmbru (sau tsîmbru în unele dialecte, ts=ț)

      Comentariu de Ioan Albu — August 14, 2011 @ 3:55 pm | Răspunde

  9. Ceva mai fantezist

    PIE *ag’h- „vacă, bou” ( v.ind. ahī, irl. aǵ „vacă”, ag allaid „cerb” (=bou sălbatic) )
    +
    un epitet mai puţin clar ( ? )

    PIE *bhūr- „to move quickly” ( am mai vb. despre el) – care ar putea da ceva gen „sălbatic, năvalnic”
    PIE *bher/*bhru „maro”,

    poate să fie legat de „fiară”, lat. „feralis” sau „bestia”, un pic contrar dicţionarelor (?)

    Comentariu de Roderick — August 13, 2011 @ 8:49 am | Răspunde

    • Neintenționat, PIE *bhūr- “to move quickly” , a ajuns să însemne sălbatic, năvalnic, neastîmpărat în spaniolă. Burro înseamnă asin, măgar și vine pe filiera gr. pyr (foc) via latină..se referă la culoare roșiatică. E folosit burro ca adjectiv, la fel cum e …„măgarule” la noi. :)

      Comentariu de Ioan Albu — August 13, 2011 @ 9:50 am | Răspunde

    • Între zîmbru și bour ar putea exista iar o congruență perfectă de sens. Dacă bour vine din PIE *bhars- Projection, bristle, point
      bhors-o- (perch, for its pointy dorsal fin)
      bhr.s- (burr)
      bhr.s-dh- (point, needle)
      bhr.s-ti- (bristle)
      bhr.s-tu- (disdain)
      bhr.s-ti-o- (cow parsnip, for its sharp leaves)?
      http://www.etymonline.com/index.php?term=bur
      Alt sens: http://www.etymonline.com/index.php?term=burd

      Comentariu de Ioan Albu — August 13, 2011 @ 10:02 am | Răspunde

  10. Cred că am acoperit 90% din toate posibilitățile.Cea mai plauzibilă e cea legată de IE gombh- cu sensul de încornorat și amenințător. Dacă aveam o familie de cuvinte mai mare și mare uzitată, ca cea pentru țap, n-am mai fi avut discuția asta.
    Amintesc totuși că alb. mai au și alb. gjëmp (ghimpe, zîmbroc,ghin, gin..a gini/-ește nu-i țigănesc) din aceeași rădăcină IE.

    Despre cimbrii am mai comentat noi (?) dar nu cred că am enumerat verbele și substantivele rămase în idomurile germanice.Ca o curiozitate, celticii (cimbrii erau conduși de Boiorix) numeau boio- atît războinicii cît și bourii. Creasta coifurilor era numită după gombh- , apoi comb (pieptăne) etc.Cultura războinică din centrul Germaniei încă celtice și nordul germanic au lăsat mulllllte coifuri, artefacte care rezumă locul simbolic al coarnelor, al animalului ăsta impunător, bourul.

    Comentariu de Ioan Albu — August 13, 2011 @ 9:28 am | Răspunde

  11. Am revenit aseară dintr-o tură documentară făcută la Baia, cea dintâi capitală a statului feudal Moldova, patria bourului sau a zimbrului (în vechime numit zîmbru) şi devenit emblema pricipatului. Nu aş avea noutăţi locale, ci doar spicuiri din însemnări proprii.
    Gustav Kisch, în Siebenbürgen im Lichte der Sprache, pag. 168 identifică apelativul zimbru cu Jimbor/Jimborul/Jimborul Mare/Jimborul Săsesc, ca provenit din maghiarul Zsombor.
    Tot pe la acea vreme, N. Drăganu, Toponimie şi istorie, Cluj, 1928, pag. 17, ne spune ”Dzimbru conservă vechea pronunţare (de africată) a actualului z în zece, zi, zic etc. (cu z<di latinesc sau eventual autohton). Interesul deosebit pe care-l prezintă acest nume stă în faptul că zimbru nu este de origine latinească şi totuşi îl găsim în toponime cu dz, întocmai ca cuvintele foarte vechi, adică moştenite şi care continuă să se pronunţe cu dz în loc de z. Amănuntul care ar proba că apelativul este moştenit, ar contrazice realitatea din Dicţionarele noastre etimologice care îl derivă din v.slav. zobrŭ.”

    Comentariu de Daniela — August 20, 2011 @ 5:35 pm | Răspunde

    • Indiciul din citatul lui N. Drăganu poate fi esenţial.

      Am menţionat mai sus

      -OHG zebar, MHG ziber “animal de sacrificiu”, din PIE *deip- , de unde şi arm. tvar “taur, bou, vită”

      -PIE *dam- “viţel, cerb tânăr” – german reg. zamer “tăuraş” (grec damálos )̣

      Nu imposibil ar fi, cred, ca „zimbrul” să fie corad. englezului „deer”
      „from P.Gmc. *deuzam, the general Germanic word for „animal” (as opposed to man), but often restricted to „wild animal” (cf. O.Fris. diar, Du. dier, O.N. dyr, O.H.G. tior, Ger. Tier „animal,” Goth. dius „wild animal,” also cf. reindeer), from PIE *dheusom „creature that breathes,” from *dheu- (1) „cloud, breath” ” ( etymonline.com )

      Înrudite ar fi (cf. starling.rinet.ru ) lat. „feralis” şi „bestia”.

      *

      Calitatea care îl diferenţiază clar pe zimbru de bour este imposibilitatea de a fi domesticit, caracterul „sălbatic”. Aceasta s-ar putea (?) regăsi cumva în numele animalului.

      Comentariu de Roderick — August 21, 2011 @ 2:01 pm | Răspunde

    • P.S.
      „zare” apare ca provenind din slavul zarja (DEX). În arom. este „dzari”

      „záre (zắri), s.f. – 1. Strălucire. – 2. Lumină, rază. – 3. Nălucă, iluzie. – 4. Limită a vizibilității, orizont, depărtare. – 5. Culme, creastă. – Mr. dzare, megl. zari. Sl. zarĭa, zorĭa „strălucire” ” (DER)

      Comentariu de Roderick — August 21, 2011 @ 3:46 pm | Răspunde

  12. Ceva de interes, legat de comentariul d-lui Ioan Albu la „Jupân”, dar mai potrivit la subiectul de faţă.

    „juniper
    „evergreen shrub,” late 14c., from L. juniperus (cf. Fr. genièvre, Sp. enebro, Port. zimbro, It. ginepro), of uncertain origin, perhaps related to junco „reed.” Applied to various N.Amer. species from 1748. In the Bible, it renders Heb. rethem, the name of a white-flowered shrub unrelated to the European evergreen.” (etymonline.com)

    Iacătă şi zâmbrul nostru de la munte, tocmai în portugheză – zimbro.

    În albaneză

    spin = gjemb
    ac = gjilpërë ( nu seamănă cumva cu „jneapăn” ori cu ital. ginepro ? )

    Jneapăn = ginepro, din latină apare în DER

    „jneápăn (jnépeni), s.m. – 1. Ienupăr (Iuniperus communis). – 2. Nume dat mai multor plante care seamănă cu ienupărul (Iuniperus nana; Pinus Pumilio; Pinus Mughus). – Var. jneap, jin(e)apăn, jireapăn, jneapăr, jnepen(e), șneap(ăn), etc. Mr. giuneapine, megl. juneapin. Lat. ienῑperus, var. pop. de la iunῑperus (Pușcariu, 908; Candrea-Dens., 903; REW 4624; DAR), cf. it. ginepro, sp. enebro. Este dublet al lui ienuper. Var. jneap, pl. jnepi, este un sing. analogic pe baza lui jneapăr(i) considerat ca pl. (Byck-Graur 28). Jep, s.m. (ienupăr) este de la forma anterioară (după Pușcariu, Lr., I, 257, ar fi cuvînt celtic, și preindoeurop. după Lahovary 332). Din rom. provine rut. zenepyr (Candrea, Elemente, 406). ”

    Cu „jep” / „jip” cred că povestea e alta; poate e înrudit cumva cu „ţep”, albanezul „thep.

    Comentariu de Roderick — August 24, 2011 @ 6:55 am | Răspunde

  13. Ceva foarte interesant:

    Insula paronimă Zembra – din largul coastei Tunisiei – se pare că are un nume de origine punică (deci feniciană) şi înseamnă „insula ţapului” ( ? )

    „Zembra preserves its ancient Punic name * ‘y-gmr, „Isle of the Buck” ”

    „In Ugaritic literature (KTU 1.6, VI, 16), gmr seems to designate an animal capable of fighting ferociously and it is used in poetic parallelism with r’um, „buffalo” ” ( Edward Lipinsky, „Itineraria Phoenicia” )

    Alţii identifică acest gmr cu hipopotamul ( proto-sem. *gʷimar(r)ay- > ugaritic gmr, amharic gämar ‘large monkey, ape’ ) (starling.rinet.ru )

    Vezi comentariul de la starling.rinet.ru , ref. la rădăcina proto-afro-asiatică a lui gmr, aici

    Ce-ar fi ca „zimbru” să provină de fapt din „substratul substratului”, de vârstă neolitică ?

    Comentariu de Roderick — Ianuarie 11, 2012 @ 11:15 pm | Răspunde

  14. Cred că tracii păstrau și acest IE wisan- aurochs, auroch’s horn. Mă gîndesc la vechiul oraș Byzantion și la trecătoarea Bosfor(βοός πόρος – boos poros = cow-ford ), ambele par să conțină cîte un derivat pentru taur/bou sau zimbru.
    Poate că italicii au luat „bison” de la tracii din vecinătatea grecilor, nu de la germanici.
    „The Golden Horns” e altă denumire sugestivă! În greacă Χρυσοκέρας (Khrysokeras), după numele mamei regelui Byzas, fondatorul orașului.
    Legendele din zona aia se învîrt în jurul taurului(), nu văd de ce tocmai acest Byzas s-ar numi „țapul”.

    Comentariu de Ioan Albu — Februarie 5, 2012 @ 9:54 pm | Răspunde

    • Bosfor vine de la bos și for , adică de la „bou” și „purtător”. Zona Bosforului ar fi fost un loc un loc unde se ținea cultul taurului, și pe unde ar fi pătruns în Europa acest cult (teofor – ce ține cultul zeului, hristofor – ce ține cultul lui hristos).Vezi și legenda apariției Europei, legată de cultul taurului

      Comentariu de sabinus — Februarie 6, 2012 @ 7:09 pm | Răspunde

  15. Un amănunt interesant despre zâmbru (copacul) e că nu crește la sud de Dunăre. În Europa această relicvă terțiară e întâlnită doar în Carpați și Alpi (v. harta http://www.euforgen.org/fileadmin/templates/euforgen.org/upload/Documents/Maps/JPG/Pinus_cembra.jpg). Dacii cunoșteau fără îndoială copacul, iar tracii sudici nu.

    În română cuvântul a intrat însă probabil dintr-o sursă nord-italică (cf. ital. cembro, piemontez sémber, lombard zémbro, care ar proveni din romanșă – dschember; cf. http://en.wiktionary.org/wiki/schember#Romansch). Ar fi din substratul raetic.

    Zâmbrul crește în Retezat, deci la doi pași de capitala Daciei romane, Ulpia Traiana; e firesc să fi căpătat un nume latin/italic.
    (Apropo de teoriile imigraționiste: românii nu aveau cum să vină din sudul Dunării cu numele latin al acestui copac, pentru că el nu crește acolo.)

    Mai ciudat ar fi ca numele arborelui să fie mai nou în română, fiind adus de italienii -tăietori de lemne- care au locuit în Țara Hațegului de prin secolul al XIX-lea. Dar zâmbrul se numește la fel oriunde crește în Carpații românești.
    Italienii din Țara Hațegului sunt friulani și bellunezi. În ladină -limba care era vorbită de bellunezi- zâmbrul este zirm sau círum, iar în friulană cirmolo.

    Comentariu de Roderick — Octombrie 7, 2014 @ 10:05 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: