Istoriile lui Roderick

August 10, 2011

Posada

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:32 pm

Probabil fără legătură cu slavul posada (= aşezare) ori cu spaniolul posada (= han) avem posadă cu sensul de „trecătoare îngustă în munţi”; aşa este de obicei descrisă şi Posada, locul victoriei lui Basarab I.

Cuvântul ar putea fi înrudit cu tokh. poṣi „perete, coastă”, din PIE *pAus-  „latură, coastă”.

O altă posibilitate ar fi ca po-sada să reflecte PIE *sed- „a merge”, din care provin v.gr. hodós „coridor, drum”, avest. apa-had- „a se feri, a se îndepărta” (care poate fi corespondentul exact -ca formă- al „Posadei” )

Altă variantă plauzibilă poate fi PIE *paus- „a pleca, a da drumul”, din care ar proveni „pustiul” şi „pauza” (şi „posada” spaniolă).

13 comentarii »

  1. Are vreo legatura cu „padina” = vale ingusta, abrupta? Dar cu „zapodie”? „zapodie” = za padina?

    Comentariu de Turambar — August 11, 2011 @ 9:02 am | Răspunde

    • Aş zice că nu.
      Dar PIE *pAd- / *ped- „a cădea” (v.ind. padyate `to fall, fall down, perish’) are legătură cu bolovanii prăvăliţi la Posada. :)

      PIE *k’ad- „a cădea” -la fel. În latină a dat „cadere”, dar în sanscrită a dat „śad-„, care încheie Posada. Interesant.

      Comentariu de Roderick — August 11, 2011 @ 4:23 pm | Răspunde

  2. pusătură, s. f. (înv., așezare, poziție; boală rezultată din vrăji; farmece); pusoare, s. f. (situație; poziție; viță-de-vie sădită recent; Trans., așteptare, pîndă, post de vînătoare).
    POZÍȚIE s.f. Loc ocupat de un luptător sau de o unitate pe câmpul de bătaie. 2. Situație; (spec.) situație socială, rang. [Gen. -iei, var. pozițiune s.f. / cf. fr. position, lat. positio]

    Am căutat mult pe internet ceva care să lege posadă de fossatum, sau a săpa, a înțepa (cum sînt sensurile derivate în latină) dar n-am găsit mai nimic în afară de posădi .
    Nu mă îndoiesc că dacii aveau adv. apoi, poi și verbul sădire/sat (și slavii, și italicii și indo-iranienii le au), dar cred că-i sinonim al subst. „pusătură”(…posodava-posadaa ? :) aș vrea eu! )
    Totuși „posădi” îmi amintește de o mai veche alternanță (?) slavo-latină: vb. grămădi (sl.?) =a grumura (înv.reg.) iar dacii sînt undeva la mijloc.

    Comentariu de Ioan Albu — August 13, 2011 @ 8:57 am | Răspunde

  3. La sinonimia lui odihnă (hodină) intră și paos, deci posada ca loc de odihnă pentru călători are mult sens(răposa și răposat întăresc ideea vechimii sale în limbă).
    Totuși, cred că e o infimă posibilitate ca termenul posadă să fie dacic și înrudit cu pausis, παῦσις (cessation).În dicționare scrie LATE LATIN, înseamnă că-i împrumutat la o anumită dată(din gr.probabil). Dacă aveam o hartă detaliată cu toponime daco-trace rezolvam misterul. :)
    Sînt mai multe etimologii distincte pentru posadă, cam greu să delimitezi ce-i dacic aici. Oricum am un sinonim ,
    prihodíște s.f. (înv.) cărare, potecă printre stânci; trecătoare, pas, priod (priod-drum de munte).
    Era într-un articol (Formula As) despre așezări din vîrfuri de munți din zona Orăștie sau limitrofă (am mintea scurtă privitor la detalii din astea).Era un sat răsfirat.

    Comentariu de Ioan Albu — August 14, 2011 @ 8:15 am | Răspunde

    • „Completare pentru prihodiște și priod”
      Toate cele de mai jos vin din răd. IE wadh-, wedh- to go :
      -hod, s.n. (reg., înv.) Curs, mers.
      -HÚDĂ ~e f. reg. Drum îngust (nepavat) în interiorul unui sat sau al unui oraș; uliță
      -andalí (-lésc, -ít), vb. – 1. A pleca, a porni. – 2. A da tîrcoale. – 3. A începe. – Var. îndăli, undului
      -TÂNDĂLÍ, tândălesc, vb. IV. Intranz. A-și pierde vremea umblând de colo până colo fără rost; a lucra încet, fără spor (și cu lene). – Din germ. tändelen „a glumi”. ….daaa,sigur!
      -a hăndrăli – a vagabonda
      -vad (latin) de trecere; vădui, vb. (a trece prin vad)
      -prohod
      -HÁIDA interj. v. HÁIDE 2. (Cu funcție de imperativ, corespunzând unor verbe de mișcare) Vino! veniți! să mergem! ◊nu e interjecție!!
      -HAIDÚC s. (înv. și pop.) pandur, (reg.) pribeag, (înv.) haramin.a haiduci
      -HUIDUÍ, huiduiesc (húidui), vb. IV. Tranz. A alunga pe cineva strigând „huideo”

      lat.vadare- to wade, vadum- crossing, vadere- to go etc
      Eu cred că termenii noștri sînt autohtoni.
      În alb. udhëtim- călătorie; let.vadat- to run , cr.vodi- a fugi etc.

      Comentariu de Ioan Albu — Septembrie 4, 2011 @ 10:13 pm | Răspunde

    • prihód, prihóduri, s.n. (reg.) 1. loc în pădure pe unde trece vânatul; potecă, cărare făcută de animalele sălbatice. 2. (în forma: priod) loc de trecere printre stânci; trecătoare, pas, posadă, prihodiște. 3. despărțitură la stână unde se închid oile înainte de muls.

      páos, páosuri, s.n. (înv. și reg.) 1. repaos, odihnă; liniște, calm. 2. (fig.) decădere, declin. 3. pomană; ceea ce se dă de pomană; jertfă din vin adusă morților. 4. vin sfințit, untdelemn sau agheasmă cu care preotul stropește mortul, înainte de a-l îngropa. 5. lumânare specială pentru mort, din ceară curată, de lungimea mortului, care arde tot timpul cât acesta stă în casă. 6. cuvântare la o înmormântare.

      Repaos est un paos care se re-petă

      Apaos ar putea însemna „fără odihnă” (a-paos). Ne duce cu gândul la apă, care este fără odihmă în curgerea ei

      ……………….

      Mehadia este me-hadia (ma-hadia; marea hadie; marea despărțitură – se referă la un fel de defileu)

      Comentariu de sabinus — Septembrie 5, 2011 @ 5:03 pm | Răspunde

      • „A” ca negație nu e propriu limbii noastre, ci un împrumut neologic. „Apa” am moștenit-o din dacă aproximativ în ac.formă și mă îndoiesc că e fără odihnă…cînd se oprește într-o japșă sau o baltă cred că ia o pauză, se odihnește. :)
        Mehadia e o formă coruptă din Ad-Median.

        Comentariu de Ioan Albu — Septembrie 5, 2011 @ 5:29 pm

      • Mehadia ar putea fi obcina unui anume Mihai și transformare numelui său în toponim subt unguri(pag.39). Am aici o carte on-line despre românii din Panonia și împrejurimi,studiu toponimistic și despre antroponime: http://en.calameo.com/read/000827433df961b02455c
        Dacă vă cere să vă logați completînd un scurt formular, faceți-o că merită. Aflați astfel de ce ungurii au atît de multe cuvinte românești de care se chinuie și azi să scape, dar cu exemple pertinente, nu doar presupuneri.
        PS: se pare că Ad Mediam ar fi dat rom.„amează” dacă s-ar fi propagat pînă azi, și pe bună dreptate.
        http://www.calameo.com/books/000827433df961b02455c cred că aici vă logați

        Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 13, 2012 @ 9:47 am

  4. Posada ar putea fi extrasă din ie sedh- „to go straight to a goal” cu der. :
    -gr. efthýs- straight, direct, straightforward, candid; immediately, outright, at once;
    -skt. sadhu- http://www.memidex.com/sadhu / http://spokensanskrit.de/index.php?script=HK&beginning=0+&tinput=sadhu&trans=Translate&direction=AU
    -galeză yn syft
    Coincidența naibii rom. sadea!
    Concluzie: posada ar fi compusă din „poi/apoi” și un presupus dacic sada- dirept, direct etc. Sînt mai mulți afluenți ai unor rîuri cu numele Sadu prin Moldova, Ardeal, Olteania.

    Comentariu de Ioan Albu — Septembrie 17, 2011 @ 3:45 pm | Răspunde

  5. Există numele de Posea, iar la aromâni de Pocea. Poseada ar fi obcina unui anume Posea

    Comentariu de sabinus — Ianuarie 14, 2012 @ 11:59 am | Răspunde

  6. posadă – pop. curătură (în pădure) ar fi coradical cu alb. pastër (curat)
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=1509&root=config
    Mai rămâne posadă (trecătoare îngustă în munți) ce nu are sens prin slavă.

    Comentariu de sorin5780 — Iulie 11, 2012 @ 11:36 am | Răspunde

  7. http://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1769
    https://dexonline.ro/definitie/posodi
    „slavon. posadu „mahala”, posada „aşezare” <posaditi„a pune”, cf. sad, răsad; [9], [10], [16]: < scr. posada „garnizoană”, explicaţii infirmate de verbul românesc a posodi „a apăsa”; „a strânge”; „a îndesa”; „a fricţiona, a masa”; „a bătători” [16: cf. posod „pârghie”, cf. posadă „id.”;posadă (trecătoare îngustă în munți) "

    Verbul "a posodi" ar trebui să fie coradical cu lit. spausti (press, push, squeeze, crush, oppress, wring) din PIE *speud- ‎(“press, hurry”), dar explicațiile nu-s chiar facile, la fel cum este pentru lit.spausti (*paudti – pausti)
    Probabil pudăios ar fi fost logic aici, cu un semnatism destul de străveziu prin alte exemple :
    pudăiós, -oásă, adj. (reg.; despre oameni) moale, umflat, buhăit, puhav. (pudilă)

    a păsui „a fixa
    pos, posuri, s.n. (înv.) altoi; răsad; plantă.

    https://en.wiktionary.org/wiki/%D6%83%D5%B8%D5%B5%D5%A9

    pentru sensul de curătură: IE *pewǝ- (Gr pt-) – to peel http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=1978&root=config

    Probabil de aici au aromânii și albanezii… https://en.wiktionary.org/wiki/past%C3%ABr
    Păstoare (Apuseni. servitoare.. care face curat în casă)
    În acest ultim caz s-ar putea să avem un coradical al reg.păstru și un cuvânt foarte original (dacic). https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Germanic/fastuz
    din *peh₂ǵ-, *peh₂k'- to attach https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/peh%E2%82%82%C7%B5-

    Ar trebui să avem *păst -or (suf.adj. și de agent)

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 21, 2016 @ 8:24 am | Răspunde

    • Cât de răspândit o fi fost afixul -ad, od, -ed (Paloda) în dacică? Cred că sunt câteva astfel de derivate care apoi sunt transformate în verbe.

      Comentariu de Sorin5780 — Iunie 21, 2016 @ 8:43 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: