Istoriile lui Roderick

August 22, 2011

Ţopii

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:03 pm

Numele de „ţop” este pus în legătură cu o poreclă dată de germani locuitorilor din Munţii Apuseni:

țop (-pi), s.m. – 1. Panglică, fundă. – 2. Poreclă dată moților, care obișnuiesc să-și împletească părul. Germ. Zopf, prin intermediul săs. tsôp (Borcea 216). În ciuda afirmației acestui autor, nu are nimic în comun cu țopîrlan, cel puțin cu primul sens; cu cel de-al doilea ar putea exista o confuzie, destul de naturală, între țop și țoapă.” ( DER )

„Dealtfel şi denumirea de Ţopi derivă dela cuvântul german Zopf, care pe româneşte însemnează chică şi cum funcţionarii nemţi de pe vremuri, cari dispreţuiau pe Moţi, îi numeau Zopfiger Walach (Valach cu chică), s-a perpetuat astfel porecla de Ţop. ” ( I. Rusu-Abrudeanu, „Moţii” )

Această explicaţie trece însă cu vederea prezenţa în Balcani a unor aromâni numiţi „cipani”,  „ţipani” sau  „ţopani”. Originea acestor nume este problematică, însă – ca dealtfel şi numele ţopilor- nu cred că ar putea avea la origine germanul „Zopf”.

*

„Ţop” ar putea avea legătură – într-un fel sau altul – cu „ţeapă” şi „ţap”.

Dintr-un PIE *k’ip- „ramură” ar proveni lat. cippus „stâlp ascuţit de lemn sau piatră”, alb. thep „piatră ascuţită”, tsep „colţ, unghi”, step „margine, vârf” lit. šipulī̃s „aşchii de lemn”, dial. „trunchi”. Rom. „ţeapă” intră, cred, în această categorie.

Unealta numită „ţapină” este legată strict de activitatea tăietorilor de lemne:

ȚAPÍNĂ, țapine, s.f. Unealtă formată dintr-o cange de oțel fixată într-o coadă de lemn, întrebuințată la manevrarea buștenilor. [Var.: (reg.) țapín s.n.] – Et.nec. ” (DEX 98)

În dicţionarul lui Pokorny rădăcina apare ca k̂eipo-, k̂oipo-  ; derivate posibile ar fi, cred, „cipan/ţipan”, respectiv „ţop”.

Sensul originar al acestor cuvinte ar putea fi ( ? ) fie de „lemnar”, fie de „muntean”.

Problematice – şi posibil legate de „ţop”-  mi se par „a ciopli” şi „cep”. Probabil că din „ţop” a dispărut o terminaţie vocalică.

*

În Munţii Trascăului apare un oronim curios – „Dealul Thiopului”; oare ce consoană ciudată ascunde această grafie improprie limbii române ?

*

Germanul Zopf este coradical englezului top ; cuvinte înrudite ar exista doar în limbile germanice ( ? ).

După lingvistul Sorin Paliga, de ex.

„Tăpía NL Banat. The same as, or close to, ancient Tapae where the Roman and Dacian wars took place. Other etymologically related Thracian and other forms are quoted in Decev Sprr 489: Kere-tapa (Phrygian), Tapassos (Caria), Tapasidai
(Milesian), NP Etruscan tapsina > Lat. Tapsenna, Tappo, Tappius etc. Cf. Rom. dial. tipíe ‘a small hill’and tăpşan ‘an elevated flat place’. Reflects Preie. *T-B-, *T-P-. See also Ţebea, Ţibleş.”

Numele ţopilor ar putea fi înrudit cu toate acestea.

În plus, „Tapae” ar putea fi – ceva mai discutabil – o atestare a numelui lor în antichitate ( când zona locuită de ei putea să nu se limiteze la Apuseni ).

În legătură cu numele ţopilor, ipoteza PIE k̂eipo-, k̂oipo- mi se pare însă că are şanse ceva mai mari.

31 comentarii »

  1. O veste excepțională pentru iubitorii de istorie antică: celebrul papirus de la Callatis a fost returnat zilele astea și urmează să fie studiat în amănunt. E într-o stare foarte bună, fiind restaurat de către ruși…le-a luat peste 50 de ani totuși.Foarte probabil să fie un conducător al orașului ÎN ACELE FRAGMENTE DE PERGAMENT UNICAT. Oare s-or găsi și două trei cuvinte din tracă?
    Îți dai seama ce nebunie o fi în sufletul istroricilor perioadei..? :)
    PS: e o „socoteală” politică la mijloc, rușii nu fac cadouri..doar fură!

    Comentariu de Ioan Albu — August 23, 2011 @ 7:45 am | Răspunde

    • Socoteala e întotdeauna politică.

      E ciudat cât de rău se pot înţelege două popoare care au aceeaşi religie. Vezi de ex. şi relaţiile dintre aromâni şi greci. Atât de puţin să conteze spiritualitatea şi afinităţile profunde?

      Comentariu de Roderick — August 23, 2011 @ 10:09 am | Răspunde

      • Trăim deja într-o lume demitologizată, descreștinată, ruptă de orice repere. Ar fi imperios de necesară o relație cît mai apropiată de Rusia.
        N-am deloc sentimente prea gingașe pentru poporul ăsta, dar azi îmi sînt simpatici. Au făcut și ei un gest „onorabil” de reparație istorică.
        Doamne ajută să fie acolo și ceva pentru noi, ăștia, pasionați de istoria tracilor. :)

        Comentariu de Ioan Albu — August 23, 2011 @ 11:47 am

  2. “ţopan” e inrudit etimologic cu turcicul ‘cioban’. E limpede ca lumina zilei. La urma urmei, si motzii erau tot niste ciobani medieval valahi care mai apoi s-au sedentarizat si specializat in sculptura in lemn si negotzul ambulant cu ciubere, donite, si alte obiecte din lemn. Nu intamplator, istro-romanii (care dupa unii etnologi s-ar trage dintre motzii din Muntii Codru-Moma, il au pe acest ‘țoban’. (p si b sunt de obicei interchangeable)

    ciobán (ciobáni), s. m. – Păstor. – Mr. cioban, istr. țoban. Tc. çoban (Roesler 608; Șeineanu, II, 128; Miklosich, Türk, Elem., I, 278; Miklosich, Fremdw., 82; Berneker 159; Lokotsch 1921; Ronzevalle, 77); cf. ngr. τσοπάνης, τσοπάνος, alb. čoban, bg., sb. čoban(in), rut. čaban, pol. czaban, rus. čaban, mag. csobán(y). Cuvînt rar în dialecte. După Weigand, Jb., XVI, 222, intrat în rom. prin intermediul bg., ceea ce nu pare sigur; pentru motivele extinderii sale rom., cf. Caracostea, Mitt. Wien., 98. Pentru formele dialectale din ngr., cf. Höeg 127.

    Comentariu de Compay — August 24, 2011 @ 5:47 pm | Răspunde

    • Vezi și localitatea Țibana http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aibana,_Ia%C8%99i și Țibănești http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aib%C4%83ne%C8%99ti,_Ia%C8%99i din județul Iași

      Comentariu de sabinus — August 24, 2011 @ 6:12 pm | Răspunde

      • Intersant. Toponimul Țibana pare a fi de origine cumana (sau pecenega). Se aseamana cu Țigaie, soi de oaie introdusa in Moldova de triburile cumane.

        Comentariu de Compay — August 27, 2011 @ 4:11 pm

    • Oare este o legătură între cioban și sobol sau șobolan ? Poate legătura se referă la blana animalului și sumanul ciobanului

      Comentariu de sabinus — August 24, 2011 @ 6:16 pm | Răspunde

      • SAMÚR, (1) samuri, s. m., (2) samururi, s. n. 1. S. m. Mamifer carnivor cu blana prețioasă, de culoare sură cu o pată albă pe piept; zibelină (Martes zibellina). 2. S. n. Blană de samur (1) prelucrată. – Din tc. samur.

        samúr (samúri), s. m. – 1. Zibelină (Mustela zibellina). – 2. Blană de zibelină. – Mr. samure. Tc. (per.) samur (Roesler 602; Șeineanu, II, 312; Lokotsch 1820; Ronzevalle 101), cf. bg., sb. samur, ngr. σαμούρι, sp. zamarra (REW 7563a).

        Ceea ce e fascinant aici, e faptul ca termenul apare atat in persana cat si spaniola, o alta dovada (daca mai era nevoie de ea) a omogenitatii limbilor indo-europene.
        Nexusul pastoral, ciobanesc al ‘sobolului’ imi scapa, nu sunt sigur daca exista vreunul. In orice caz, exista si acest:

        samár (samáre), s. n. – 1. Șa de povară, tarniță. – 2. Creastă, culme de casă. – Mr. sumar, sămar, megl. sămar. Sl. samarŭ „încărcătură” (Miklosich, Slaw. Elem., 44; Cihac, II, 324), cf. bg., sb., cr., slov., alb. samar, tc. semer, mag. szamar „măgar”, din mgr. σα(γ)μάριον (Meyer, Türk. St., I, 40; Vasmer, Gr., 129; cf. REW 7512). Der. din mgr. (Roesler 576) sau din tc. (Lokotsch 1883; Ronzevalle 101) este improbabilă, ca și originea rom. a bg. (Capidan, Raporturile, 210). – Der. însămăra, vb. (a pune samarul).

        poate cheia e adjectivul ‘sur’

        Comentariu de Compaye — August 26, 2011 @ 2:39 pm

      • sur (-ră), adj. Gri. Sl., cf. bg., sb., cr. sur, rus. ser (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 380; Conev 97). După Tiktin, din lat. syrus „sirian”, legat de it. soro, fr. saure; dar nu este sigur că cuvintele it. și fr. au această origine și nici nu se cunoaște o culoare gri specifică Siriei. Der. suraia, s. f. (nume de vacă); suran, s. m. (nume de bou); suriu, adj. (gri, cenușiu, încărunțit, înspicat); surchea, s. f. (nume de animal), din mag. szürke „gri” (Ruffini 101); suri, vb. (a colora în gri); surilă, s. m. (nume de bou); însuri, vb. (a încărunți).

        interesant periplu etimologic!

        Comentariu de Compaye — August 26, 2011 @ 2:43 pm

  3. http://books.google.ro/books?id=7zo8AAAAIAAJ&q=ţopi&dq=ţopi&hl=ro&ei=iTpVTverM4qbOpTpoKgG&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=9&ved=0CEoQ6AEwCA

    Ţop : trebuie să fie singularul lui ţopi, numele moţilor, dat acestora după portul părului. Ar Însemna, deci, „coadă, cosiţă” (cf. germ. Zopf). Se pare că are sau a avut şi sensul de „cioban, mocan”

    Comentariu de Compay — August 24, 2011 @ 5:58 pm | Răspunde

  4. Also, am gasit si acest citat dintr-un studiu etnologic maghiar. Tzopii sunt acei motzi care traiesc doar in cateva sate de pe malul stang al Ariesului. Deci nu toti motzii sunt tzopi. Tzopii sunt un grupuscul relativ restrans al motzilor, care la randul lor nu trebuie cinfundati cu mocanii de pe Aries, cu buciumanii (care ar fi germani valahizati), cu halmagenii, sau cu bulzestenii. (Vezi curiosul port polular halmagean):

    Egy másik, kevésbé elterjedt elnevezésük topi (copok, a német zopf-tól, mely szintén hajfonatot jelent). Ez az elnevezés inkább az Aranyos balpartján lakó mócokat illeti meg. A mócok általában középtermetűek, hosszúkás – tojásdad, ..

    Comentariu de Compay — August 24, 2011 @ 6:22 pm | Răspunde

    • D-le Compay, n-am zis nicăieri că toţi moţii sunt ţopi, ba chiar am mai pomenit câte ceva şi despre unii şi despre alţii aici pe blog. Dar ţopii nu trăiesc doar acolo.

      Eu mai înţeleg câte ceva din limba în care mi-aţi scris, dar nu pot să vă răspund pe măsură, pentru că nu îi ştiu ortografia. Aşa încât, pe viitor, e mai bine să vă exprimaţi aici în română sau engleză. Expresia „germani valahizaţi” are o oarecare savoare în acest context.

      Comentariu de Roderick — August 24, 2011 @ 7:31 pm | Răspunde

      • Scuze pentru mişmaş-ul lingvistic :)
        Formularea ‘germani valahizati’ apare in cartea despre buciumani ale carei referinte apar in acest link:

        http://www.catalog.bnrm.md:8081/opac/bibliographic_view/534844;jsessionid=38BAF832F8E515C31068E4965D3CFC4F

        > …n-am zis nicăieri că toţi moţii sunt ţopi, ba chiar am mai pomenit câte ceva şi despre unii şi despre alţii aici pe blog. Dar ţopii nu trăiesc doar acolo.

        In acest caz, scuzele mele. Adevarul e ca chestiunea clasificarii acestor fragmente tribale ‘valahe’ (nu folosesc acest termen la modul peiorativ ci in sensul lul ‘medieval’, la urma urmei eu insumi sunt la origine ‘valah’)
        este, desigur, foarte complicata si studii pe masura dificultatii problemei nu par a fi fost inca scrise: acesta e, cum s-ar spune pe engleza, inca un fel de unchartered territory)

        Comentariu de Compaye — August 26, 2011 @ 2:23 pm

      • Referitor la cipanii aroma^ni (de fapt o subgrupa a gramuștenilor), am dat de acest posibil nexus:

        cipán s.m. sg. (reg.) iarbă tare și țepoasă mâncată de oi.

        Să derive(ze) etnonimul ‘cipan’ de la hrana predilectă a oilor acestui trib de păstori proto-români?

        Comentariu de Compaye — August 26, 2011 @ 2:53 pm

      • Iarba ‘cibană’ = ţepoasă?

        ţop=ţepos?

        țeápă (-țépe), s. f. – 1. Spin, ghimpe. – 2. Vîrf, ascuțiș. – 3. Băț, par. – 4. Par, instrument de tortură. – 5. Ac de insectă. – 6. Suliță. – 7. Barbă, mustață de spic. – 8. Surcea, țandără. – Var. țep. Mold. țapă. Megl. țapă. Origine incertă. Dacă e sigur că țap „masculul caprei” este de origine expresivă țeapă trebuie să aparțină aceleiași familii expresive. Coincide fonetic cu sl. cĕpa, cuvînt cu sens nedeterminat (Miklosich, Lexicon, 1108), și care s-ar explica eventual prin rom., sl. cĕpati „a despica”, sb. cepiti „a acoperi” (Cihac, II, 430; Tiktin; Ivănescu, BF, VI, 102); dar semantismul este greu de admis. Pe de altă parte, coincide și cu alb. thep (Philippide, II, 718; Rosetti, II, 124), și cu it. zeppa „fațetă, teșitură”, inzeppare „a găuri, a înfige, a bate cuie”. Totuși, intenția expresivă nu apare clar; poate înrudit cu piț-, puț-, v. aici. Der. țepos (var. țăpos), adj. (ascuțit, spinos, înțepător); țepușe (var. țăpuș(e), țepuș), s. f. (băț, vargă, ascuțiș; ac; vîrf sau dinte de furcă; spin, așchie); țepușcă (var. țăpușcă), s. f. (Trans., bețișor, scobitoare); țăpligă, s. f. (Olt., așchie, țandără); țăpăruie, s. f. (Trans., par, țăruș); țăpoi, s. n. (furcă de paie); țăpoaică, s. f. (unealtă de pescuit); țapoș, adj. (înțepător; cu coarne drepte), care ar proveni din țap și din țeapă; țăpoșică, s. f. (plante, Nardus stricta, Tordylium maximum); țepușar, s. m. (lăncier, soldat înarmat cu lance); înțepa (var. înțăpa), vb. (a împunge; a îmboldi, a stimula; a excita, a irita; înv., a trage în țeapă); înțepător, adj. (care înțeapă, caustic, usturător); înțepătură, s. f. (împunsătură); înțepos, adj. (înțepător); înțepoșa, vb. refl. (a se înțepa); țăpar, adj. (Olt., ascuțit).

        Comentariu de Compay — August 27, 2011 @ 2:51 pm

    • Moții sunt cei care aveau părul împletit deasupra capului ca un moț, iar țopii îl aveau împletit ca un țep. Diferența era de modul de aranjare a părului, mai exact de modul cum era el împletit deasupra capului.

      Comentariu de sabinus — Septembrie 23, 2013 @ 9:48 pm | Răspunde

  5. Ziceai pe aici https://hroderic.wordpress.com/2008/09/16/din-nou-despremot/

    ceva gen „the Dacian ts ‘was translated’ by the Romans as Latin s”

    şi sapei = ţapei > ţopi

    Comentariu de Nautilus — August 24, 2011 @ 9:27 pm | Răspunde

  6. Proto-IE: *k’ap- ?
    Meaning: hair
    Old Indian: śipra- m., śíprā f. {Kopfhaar, Haaraufsatz} `(sg.) nose; (du.) cheeks; (pl.) visors of a helmet’
    Baltic: *čep- vb. intr.
    Latin: capillus, -ī `Haar, bes. Haupt- und Barthaar’ (ср. также pl. caprōnae f. `das vorhängende Stirnhaar der Pferde und Menschen’)

    Nu cred că-i o coincidență următoarele paralele: lat.capillati – țopi, țopan, țopârlan și lat.capra,caper – țap(alb.cjap ..am mai precizat odată că grupul de litere(alb.) „gj” pare să fi substiuit un s din IE).
    Vin din aceleași rădăcini IE și au luat și aceleași sensuri, semn că dacii și romani gândeau uneori la fel.
    *k’ dă de multe ori un „ci” (ie. *k’oro-, *k’woro-= cioară, alb.sorrë), deci cipan ar fi de asemenea o formă acceptabilă, dar nu cred că-i asta tălmăcirea.Chiar mă întreb dacă la origine toate transformările se îndreptau spre acest „ci” „ce” gi /ge și mult mai tîrziu spre „ț”(din IE. g’ și k’ ).

    Comentariu de Ioan Albu — Februarie 28, 2012 @ 12:56 pm | Răspunde

  7. Ce nu m-am gândit e că aceşti „Zopfiger Walach” ar putea fi urmaşii germanicilor care trăiau în Dacia pe vremea lui Decebal (??)

    Comentariu de Roderick — Mai 13, 2012 @ 10:10 am | Răspunde

    • Ar fi important de subliniat ce germanici erau în Dacia, căci nu prea avem informații. Nu ar fi permis autoritățile să-i lase să-și creeze propriile așezări, căci în mare parte erau dușmanii imperiului. Pe de altă parte intrau și ca mercenari în armata romană.

      Dacă moții noștri, aceia care purtau chica caracteristică pe partea dreaptă ca în imaginea aceasta de la 1848: http://6dorobanti.ro/forum/YaBB.pl?num=1344705828/15 , atunci îi pot asemăna cu o populație de suebi care aveau acest nod capilar caracteristic pe partea dreaptă (dar nu seamănă): http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/un-popor-uitat-suebii

      Se pare că „suebi” era un termen general care cuprindea mai multe triburi aliate, foarte războinice și foarte mobile. Quazii ar fi înrudiți sau chiar o parte din confederația suebilor și locuiau S-V Slovaciei de azi, deci relativ mai aproape de Apuseni decît locul de origine din Germania centrală. Bănuiesc că odată cu venirea hunilor mare parte au emigrat spre vestul Europei, dar o mică parte puteau să se așeze în Apuseni asimilîndu-se lingvistic românilor. E doar ipoteză de lucru bazată pe..nimic concret.
      Mi se pară bizară coafura adoptată de moți. Șvabii care au fost colonizați mai tîrziu printre români nu se mai asimilau cu noi, căci erau deja pe altă scară socială, net superioară românilor în majoritate absolută iobagi. Nici părul împletit nu cred că mai le era cunoscut.

      Dintr-un alt articol am citit observația că moții împleteau o singură cosiță, nu două ca Horea, dar eu nu am văzut poze cu aceste „coafuri”. Singura „icoană” a moților rămîn cei trei, Horea, Cloșca și Crișan. Primul și ultimul aveau cîte două moațe ce se terminau cu acele mici bucle și nefiind împletite, pe cînd Cloșca e cel mai fercheș. La el chiar se observă două cosițe mici, comparabile cu ale indienilor americani.

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 23, 2013 @ 3:36 pm | Răspunde

      • Această modă masculină cu părul împletit în două cozi a existat și în alte zone:

        ”Bărbaţii obişnuiau să poarte părul lung pe spate sau prins în două cozi(Gorj, Mehedinţi, Olt). În ceea ce priveşte acoperitoarele de cap, bătrânii preferau căciulile din blană de oaie sau miel(mocănească), iar mai târziu acestea vor fi alternate cu pălăriile din paie cu bor mare pentru bătrâni sau bor mic pentru tineri.”

        (http://www.traiesteromaneste.ro/portul-popular-oltenesc/)

        Comentariu de Roderick — Octombrie 8, 2013 @ 7:44 pm

  8. Mă întreb dacă nu avem un verb dacic „a împleti” în cele două sensuri din dreptul lui „țop”: țop (-pi), s.m. – 1. Panglică, fundă. – 2. Poreclă dată moților, care obișnuiesc să-și împletească părul
    Poate că verbul a împleti derivează și el dintr-un radical IE cu sensul „a întoarce” sau „a îndoi”. Identic avem moștenit din latină verbele a toarce și a întoarce, din *terkʷ- (“to turn”) http://en.wiktionary.org/wiki/torqueo#Latin
    http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Germanic/hupiz#Proto-Germanic

    Baza sa etimologică cred că e cuprinsă de eng. hip(șold)> hype și alb.sup(var.cup)- umăr > proto-alb. *tsupa. http://en.wiktionary.org/wiki/hip#Etymology_1
    Am avea un radical IE *k’ub- a îndoi. (b și p se substituiau ușor unul pe altul cf.altor exemple). Oficial rad. e *(s)k’ub- shoulder, thigh

    țoapă- bîtă și lovitură de bîtă.?

    Țopan, ‘oap[, țopîrlan ar putea fi coradical cu alb.cup(var.sup) – odd(not even) din *k’u-(po)- to swell http://en.wiktionary.org/wiki/cup#Albanian

    Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 22, 2013 @ 10:05 am | Răspunde

    • c din albaneză se pronunță [ț].Sînt multe cazuri unde africata asta e transformarea firească a unui slavic č din împrumuturi, alteori e o paralelă a alb. th, semn că transformarea [ts] spre [th] nu a fost completă. Ex: – cerk (a lovi) coradical cu ther din proto-alb. *tserka.
      – cep (angle, edge) e varianta fonetică a lui thep.
      – curr (to prick up ears) paralelă cu thur

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 23, 2013 @ 7:38 am | Răspunde

      • curr („țurr”) mai înseamnă „high rock”, foarte probabil același cu rom.țuran
        țurán, -uri, s.f. – Stâncă înaltă și prăpăstioasă (Lexic reg.)

        http://en.wiktionary.org/wiki/curr#Alternative_forms
        Același rad. ar trebui să fi dat și țurcă sau țăruș, țurțur, țui, țuțuian și altele.

        Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 12, 2013 @ 2:35 pm

  9. http://www.columnaluitraian.ro/ro/2013-03-06-09-52-10/figurile-dacilor-de-pe-columna
    În mijloc avem doi țopi: http://www.columnaluitraian.ro/images/figuri-daci-columna/IMG_6546.jpg
    Nu seamănă deloc cu chica suebilor. Observ clar o împletitură pornind din stânga peste frunte și alta la ceafă, tot din stânga spre dreapta, iar restul părului pare și el împletit, dar poate fi o impresie. În schimb chica e destul clar vizibilă deasupra urechii drepte. Par să fie niște tratative directe, iar „țopul” e arătat cu degetul de un interpret(?) lui Traian.
    Deasupra cred că mai sunt doi cu chică laterală, dar e ceva ciudat. Ultimul de sus parcă ar avea o plasă de păr ca a negrilor în filme. Se vede părul dedesupt, la ceafă. Poate fi o modă a unor războinici. Era o trupă de șoc la daci, dezveliți sus, după spusele lui Densusșianu într-o carte de istorie militară.
    Din câte știu burrii aveau relații mai apropiate cu romanii, după unele păreri. Poate fi momentul când unele căpetenii aleg să colaboreze cu romanii după 101-102, inclusiv burrii prin teritoriul cărora atacă romanii spre nord în al doilea conflict.

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 14, 2014 @ 10:15 am | Răspunde

  10. Proto-IE: *k’ap- ?
    Meaning: hair
    „Țopi m. pl. alt nume dat Moților (după țopul ce le atârnă pe frunte). ”
    Radicalul ăsta dat mai sus în comentarii acoperă și un înțeles românesc pierdut din definiția lui „țop”. Măcar unul din sensurile sale are un corespondent aproape identic în latină : „a single hair filament” sau ind.sipra- „head attachment”
    ȚOP2, țopi, s. m. (Înv.) Zuluf, p. ext. coadă împletită. ♦ Panglică îngustă pe care și-o împletesc fetele la cosițe. – Sas tsop (germ. Zopf).
    http://en.wiktionary.org/wiki/capillus#Etymology
    https://hroderic.wordpress.com/2010/04/21/moturi/ și aici sunt descriși cu moțul pe dreapta, ca în poza de pe columnă.
    Deci radicalul dacic corespunzător se poate referi doar la un anumit tip de „coafură”.
    O mențiune aici: capillus- „hanging vertically the forelock of the horses and people”. (o traducere imprecisă din germ. spre engleză, dar se înțelege)
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=+++439&root=config

    Până la urmă, poate avem un morfem *k’ip sau *k’ep – „to stick out” care ar fi dat în vechea limbă și țeapă și țop (zuluf,chică și altele),cu radicalii IE corespunzători). Cred că și radicalul *kapro (goat) tot dintr-un astfel de morfem vine. Indiciul ar fi alb.thep sau skt. sepi- penis, coadă.
    alb. thep se mai traduce „nervos, care se fâțâie”. De urmărit și sensurile din lb.germane din dreptul rad.*kapro la Pokorni.

    Nu știu dacă nu mă repet, dar tot la capitolul păr: moțoc (nod în păr), moțună (blană de vulpe). Obișnuiesc să pun informațiile astea și-n alte „situri”, de multe ori sub alte pseudonime.

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 14, 2014 @ 11:22 am | Răspunde

  11. Din discuțiile mele cu un localnic din zonă, numele ”țop” ar fi datorat felului de a merge -în pas săltat- al țopilor (probabil o etimologie populară; țopii ar merge așa pentru că drumurile și potecile lor sunt pline de pietre).

    Dacă nu e o poreclă, ci un nume vechi, antic (f. probabil nelegat de smocul de păr), trebuie căutat ceva care să semene cu el. Nici cuvântul ”shqip” -cu care ”seamănă” oarecum- nu este elucidat.

    Comentariu de Roderick — Aprilie 13, 2015 @ 5:14 am | Răspunde

    • „Numele lor, multă vreme explicat în mod diferit, ar veni de la termenul de huţan, „hutkatese“, săltăreţ, legănat, nume iniţial dat cailor, extins apoi şi utilizat peiorativ şi pentru populaţie, este de părere istoricul Mihai Iacobescu.”
      http://ziarullumina.ro/reportaj/ultimii-urmasi-ai-dacilor-liberi

      Parcă și ițan tot asta însemna. Trebuie să caut iar la Vasile Ioniță.

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 23, 2015 @ 8:56 pm | Răspunde

  12. tăpşan ‘an elevated flat place’

    Am pus aici mai demult adj. albanez epër m ‎(feminine epëre) „higher, upper” și adv.tepër
    https://en.wiktionary.org/wiki/tep%C3%ABr#Albanian
    https://en.wiktionary.org/wiki/ep%C3%ABr#Albanian

    Nu știu ce-i ăla *t mobil, dar nu cred că-i mereu un elemet de umplutură. Probabil intră și-n lexicul nostru dacic și astfel avem acest tăpșean din Moldova, dar și Apșa din Maramureșul istoric. http://dincolodetisa.blogspot.ro/2007/11/despre-apa-de-jos.html
    Mă gândesc acum că era și un sufix dacic conform așezării getice (nistrene) Tyrepsum. Dacă era pus mai sus de-a lungul Nistrului, iată și sensul său.

    ATÁRE adj. invar. v. oarecare, vreun.
    Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink
    Old Church Slavonic eterŭ ‘someone

    i tjetër m ‎(feminine e tjetër, masculine plural të tjerë, feminine plural të tjerat)
    other, another
    https://en.wiktionary.org/wiki/tjet%C3%ABr#Albanian

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 8, 2016 @ 2:33 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: