Istoriile lui Roderick

August 23, 2011

Coincidenţă pescărească pe Jiu

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:37 am

Peştele bulgăresc este „râba” ( provenit, se spune, din PIE *rūb- ) , cuvânt care pe un „dacoman” -de ocazie sau de carieră- îl duce cu gândul la râul Rhabon.

Acest „râba” ar fi dat, după N. Iorga, numele Râmnicului. Avem, în DEX,

RẤMNIC, râmnice, s.n. (Reg.) Heleșteu. – Din bg. râbnik, ucr. ribnik.”

Întorcându-se la Rhabon, care este Jiul, dacomanul pescar îşi aduse aminte de

JUVÉTE, juveți, s.m. Nume generic dat peștilor mărunți. ♢ (Fam.) Epitet dat oltenilor. – Et. nec. ” (DEX)

Cât de glumeţ e acest epitet, numai oltenii pot spune. Iar dacomanul se întrebă dacă nobilul titlu de juvete vine de la peştişorul de aur ori nu cumva chiar de la Jiu.

Fireşte că bulgărescul „rîba” se traduce prin lituanianul „žuvis”, un fel de juvete.

PIE *dg’hū- ( la Pokorny „ĝhðū- (oder ĝhi̯ū-?)”), de unde provine şi ditamai ihtiologia.

Se mai zice că pescarii mint mult. Fir întins !

 

 

9 comentarii »

  1. Ce zici de o coincidență olteano(daco-geto)-scoțiană ? :)
    http://en.wiktionary.org/wiki/alltan
    Allt- „stream”

    Comentariu de Ioan Albu — Februarie 22, 2012 @ 10:43 am | Răspunde

  2. Fain.
    S.Paliga dă ca exemple paralele Oltina- Altina (în Dobrogea), Alta ( în Rusia ), Olt, Oultet (în S Franţei).

    Interesant e că în galeză (tot o limbă celtică) allt înseamnă deal ( cf. lat. altus, altitudine…).

    Berea Alutus (oare mai există?) ar putea să-şi aibă originea în PIE *alut- „bere”… :)

    Comentariu de Roderick — Februarie 24, 2012 @ 7:47 am | Răspunde

    • În Maramureș e consemnat un regionalism aleat(var: aletuț) – măreție, splendoare (a codrului)
      – aleát, (aletuţ), s.n. – (înv.) Măreţie, splendoare (a codrului) (Papahagi 1925): “Îmblă-un ziuţ cu un mort / ‘N aletuţu estui codru” (Papahagi 1925: 277). – “Ca origine probabil că avem a face cu o formă slavă leti, care în limba cehă are derivate cu semnificaţia frumos, splendoare” (Papahagi 1925, glosar); Probabil din expr. de-a lungul şi de-a latul, cu sensul de “în largul, în cuprinsul (codrului)”; Aletiu “în preajma cuiva sau a ceva” + -uţ (MDA).

      Poate că nu e atât de simplă tălmăcirea Oltului antic sau a vechiului oraș dacic Oltina. Cu cât zgândăresc mai mult sursele astea lingvistice și dicționarele dau peste mai multe „surprize”, unele de-a dreptul haioase:Bicilis trădătorul „care dă pe bingă” :)
      și reg. biciulí, biciulesc, vb. tranz. – 1. A comenta, a bârfi. 2. A face aprecieri (de regulă, ironice sau negative) despre cineva; a vorbi cu răutate despre cineva.
      apoi „șoală” poate fi un cuvânt daco-getic scos din IE. *g’alow-, *g’lōw- „husband’s sister” dacă verificați coradicalele.
      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=+295&root=config
      http://dexonline.ro/definitie/%C8%99oal%C4%83

      Încă unul: bogărél, bogărei, s.m. – Bou nu prea mare, dar bun de jug: “Şi-mi dă patru bogărei / Să samăn eu grâu cu ei” (Bilţiu 1996: 101; Orţâţa-Codru). – Cf. magh. bogár.
      și alb.bagëti – boi care e presupus a fi un cuvânt slavic din „bogăție”, ceea ce mă cam îndoiesc.

      Comentariu de Ioan Albu — Februarie 24, 2012 @ 9:27 am | Răspunde

  3. Ce zici dacă juvete, jian, jiu și altele vin din Proto-IE: *yeug’-
    Nostratic etymology: Nostratic etymology
    Meaning: to be agitated, excited
    Avestan: yaozati `regt sich auf (vom Wasser, von unruhigeen Ländern)’, yaōšti- `Rürigkeit, Regsamkeit’
    Armenian: ? yuzem `ich rege auf’
    Germanic: *jiuk-ō f., *jiuk-a- vb., *jauk-ia- vb.

    y a dat j cel puțin odată pentru substrat: IE yem(twins) și rom.jumătate și poate forma jemănar.
    Mai e un reg,curios jumătắți, s.f., pl. – Pantofi, încălțăminte. – Et. nec.
    Din care *yem să-l trag, „twins” sau „to tie together, to join” :)

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 22, 2012 @ 7:28 am | Răspunde

    • Adică Jiul să fie geamănul Oltului?!

      Comentariu de sabinus — Mai 22, 2012 @ 2:48 pm | Răspunde

      • „Excitatul” și „Furiosul” , mda, merge! :)

        Comentariu de Ioan Albu — Mai 22, 2012 @ 4:28 pm

  4. Am mai comentat odată că juvete(IE *dg’hū-) ar putea fi un derivat din IE *gʷei(w)o-, *gʷyē(w)-/*gʷyō(w)- to live, adică un sens conex de rapid ca eng.quick. Am menționat oare și reg. „ ojivoí, ojivoiésc, vb. IV (înv.) a trăi, a viețui. ” ?
    Clar derivă din radicalul respectiv, însă depinde cui atribuim originea. Să fie un împrumut bulgăresc dialectal, unul în care se folosea prefixul lor „u” din IE *awo- „out of” sau geto-dacic folosind atît prefixul respectiv (v sau f în albaneză), cît și un sufix specific formării verbelor în albaneză prin acel „-oj” (j e i lung).

    Eu cred că urmașii dacilor post-ocupație au transformat grupul [gi], [ge] în [ji], [je].În dialectele românești sudice s-a generalizat [dzi], [dze] chiar și pentru lexicul latin. Dacii probabil nu satemizau labiovelarele ca slavii, letonii și albanezii, însă acum e greu să deosebești moștenirile dacice de cele slave în acest context, deoarece sînt împrumuturi slave unde sl. [z] devine [j] în română, sau prefixul sl.[u] în rom.[o].

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 30, 2013 @ 11:03 am | Răspunde

  5. juvac (Olt.) trebuie să fie un derivat autohton din juve, juvete, nu din slavicul * živinnikŭ „de păstrat vietățĭ”. Nu cred că am mai găsit vreodată acest sufix -ac folosit altfel decât ca sufix adjectival. Numai în Albaneză se folosește ca sufix de agent.
    https://dexonline.ro/lexem/juvac/185001

    Comentariu de Sorin5780 — Mai 15, 2016 @ 8:03 am | Răspunde

  6. Din tema dacică *juva < PIE *i̯eu – to mix (of meal preparation) http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+784&root=config

    Câte derivate avem oare?
    – jufă . juflă (julfă)
    – juveală = "De la var. jufă pare să provină juveală, s. f. (Trans., mămăligă cu untdelemn), cuvînt pe care DAR îl pune greșit în legătură cu jigală." https://dexonline.ro/definitie/julf%C4%83
    – jumară (coradical cu gr.ζωμός "broth spoup" (*i̯ō[u]smos) https://dexonline.ro/lexem/jumar%C4%83/30136
    – jumet, jumăt, jumed, jimăt, jimină (d.jimă, jâmă)

    Acel pol. iucha (zeamă) amintește în primul rând de bg. iahnie, dar nu poate fi separat de alb.(gheg) gjanä – dirt, pond, flood ,
    (tosk). gjär – soup
    *yōus- broth, soup (mold. iușcă)

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 28, 2016 @ 8:11 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: