Istoriile lui Roderick

Septembrie 11, 2011

Shqiptar

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:18 pm

Numele pe care albanezii şi-l dau lor înşişi ar putea să însemne acelaşi lucru ca şi numele sub care sunt îndeobşte cunoscuţi.

Despre  Albion se spune: „…sometimes said to be from the non-I.E. base *alb „mountain,” which also is suggested as the source of L. Alpes „Alps,” Albania, and Alba, an Irish name for „Scotland.” ” ( etymonline.com ) (poate că aici intră şi Munţii Albani? )

Există şi o vagă coincidenţă fonetică: Alba = Scotia şi Albania = Shqipëria.

Cât despre „shqip”, ar putea să fie înrudit cu vechiul grec skopiǟ́ „vârf de munte, turn de veghe”, skopǟ́ „punct de observaţie”; acestea ar proveni din PIE *(s)pek’„a privi” ( din greacă avem „scop” şi „schepsis” ).

P.d.a.p. , tot în greaca veche skópelos = stâncă, vârf, din PIE *(s)kope- „to split, to break” ; din aceeaşi rădăcină, v.gr. kopis „sabie curbă”.

*

Pe terenul speculaţiilor pot înflori ipoteze bizare; ca să nu rămân dator cu aşa ceva, iată una, în scop experimental; probabilă credibilă pentru unii şi incredibilă pentru mine.

Numele „shquiptarilor” poate proveni din numele sub care sunt cunoscuţi cretanii în Orientul antic: kephti (Egipt), kaptaru (Mesopotamia), Kaphtor (strămoş al filistenilor din Biblie). Iată-i, deci, pe shquiptari în ipostaza de „pelasgi” refugiaţi în munţi (precum eteocretanii din Creta) din faţa invaziilor indo-europene…

Părerea mea mistică e însă că misterul numelui unui popor nu îl poate dezlega decât un om din acel popor şi care îşi asumă propria identitate; eu nu sunt albanez, aşa încât s-ar putea ca în acest articol să mă fi înşelat.

18 comentarii »

  1. Referitor la *alb = munte, vezi si judetul Alba cu ai sai Munti Apuseni

    Comentariu de Turambar — Septembrie 12, 2011 @ 4:08 pm | Răspunde

    • S-ar putea să fie cazul, dar nu e sigur, cu dacii Albocensi, Alboca sau Alburnus Maior; poate şi numele românesc Albac ( pârâu şi localitate ).

      Numele judeţului Alba provine, însă, cred, de la Alba Iulia, care este o denumire latinizată; până nu demult, românii îi spuneau oraşului Bălgrad, iar ungurii Gyula-Fehérvár ( în română, transpunerea lui „Gyula” este „Jula”), deci înseamnă „oraşul alb”.

      „Apoulon” este clar că are legătură cu zeul Apollo, fapt dovedit de templele solare descoperite la Piatra Crăivii.

      Comentariu de Roderick — Septembrie 12, 2011 @ 5:42 pm | Răspunde

      • S-ar putea ca diversele nume antice de munți (Alpi, Albion și Albania) să fie o extensie cu -po și/sau bho al radicalului al- to feed, to raise, to grow, tall. La fel avem Carpații și alb.karpă.
        Sînt prea depărtați unii de alții acei munți ca să fie numiți de o singură națiune, o singură limbă. INdiferent ce substrat a avut Europa înainte de IE-eni foarte probabil avea origini diferite.
        Cu extensia -d ar fi hăldan, haldan, aldan (cînepă de toamnă)/

        PS: a auzit cineva entopicul adurmiș (pădure mare)? http://toponime.wordpress.com/2011/08/26/durmitor-si-fratii-sai-%E2%80%93-despre-toponimele-balcanice-cu-sufix-%E2%80%99-tor%E2%80%99/#comment-218

        Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 19, 2013 @ 4:41 pm

      • Apropo de Albac, cred, deși nu sînt sigur, că ar fi românizarea germ.Allenbach- „rîu crescut/mare”,(gotic alen- crescut) o traducere a numelui românesc mai vechi, Râul Mare.
        Aș abera un pic pe alăturea subiectul amintind sufixul adjectival -ak din albaneză, dar nu se încadrează aici. Asta nu înseamnă că diversele numiri antici *alba nu ar fi din radicalul respectiv. Știm cu oarecare siguranță că alacul se numea ceva cam ca rad. *alb conform cu alb.elb și a.gr. alpho. Probabil și alacul e compus după același radical cu sufixul -ak adjectival.
        Nu cred că ar fi diminutival!

        PS: mă uitam deunăzi pe un articol despre vechi toponime terminate în oni: Cerboanele pentru cerboaie,Brezon pentru brezoi, Lupoane pentru lupoaie, Zîmbroane sau Zâmbroanie (Bucovina) pentru un zâmbroaie azi și așa mai departe. Nu cred că avem de-a face cu augmentativul -oi. M-aș bucura să avem un sufix specific genului feminin,, identic cu alb. -onjë, dar s-ar confunda cu sufixul posesiv -oiu (în Banat -oni -oniu).

        Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 19, 2013 @ 5:06 pm

      • Sufixul posesiv -one din graiul bănățean e identic cu unul dacic: Singone în Moravia (Singis Macedonia) înființat de siginii împinși de iranici în primul val conform lui Pîrvan sau Arsenion (în Silezia cehă, alături de Arsekvia) al tribului arsietae, Apoulon al apulilor.

        Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 21, 2013 @ 3:35 pm

      • Ar putea fi vorba și de o terminație care indică pluralul, nu neapărat genitivul. Tradițional noi foloseam foarte multe pe cel posesiv -ășci, -esci /ești, dar și forme de plural care indicau neamuri(-eni, eri etc.). În albaneză au cîteva sufixe specifice pentru a forma pluralul: unul foarte arhaic în dialectul gheg, -um (*Apoulon sau *Apulum?), apoi -un și -ur (o rotacizare toscă sau nu, părerile sînt împărțite) apoi în -në și -rë (aici avem sigur rotacizare).

        Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 22, 2013 @ 10:05 am

  2. Un cuvânt misterios este englezul „sheep”.

    „O.E. sceap, scep, from W.Gmc. *skæpan (cf. O.S. scap, O.Fris. skep, M.L.G. schap, M.Du. scaep, Du. schaap, O.H.G. scaf, Ger. Schaf), of unknown origin. Not found in Scandinavian or Gothic, and with no known cognates outside Germanic” ( etymonline.com )

    Ar semăna -ciudat- cu akkadianul zīpu „oaie”, din proto-semiticul *zīp-, proto-afro-asiatic *ʒif-.

    *

    Mai puţin probabil, „shqip” ar putea deriva şi din PIE *skāp- „stem, stick” ( germ. Schaft; sceptru, gr. skǟ̂ptron) – o armă ?

    Comentariu de Roderick — Septembrie 12, 2011 @ 10:36 pm | Răspunde

  3. Animalul fabulos care stă la originea steagului albanez, bizantin, rusesc sau de aiurea e atît de antic că pînă și dacii pălesc prin comparație. Hitiții îl aveau, iar dacă judecăm după opiniile lui Hajdeu despre originea dacică a unei părți dintre albanezi, înseamnă că și românii l-au avut. De fapt îl mai avem și azi prin legendele zgripțorului.
    Nu știu să explic originea sa, dar pînă și grecii îl au cu orig.nec. totuși menționează că e un animal fabulos protector al aurului scitic. http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=griffin&searchmode=none
    Nu-i de mirare că acei carpi și costoboci l-au păstrat în emigrația lor balcanică, întrebarea e dacă l-au avut tot timpul sau e un împrumut iranic timpuriu, așa cum au luat și ceva reguli gramaticale sau lexic.
    Grecii aveau în minte clonțul vulturesc cînd au numit grifonul, oare nu fac și albanezii la fel? http://dexonline.ro/definitie/ciup
    Ciup este sinonimul lui cioc(să fie creație expresivă?), pe cînd la noi zgripțorul e numit datorită ghearelor sale : a zgrepțăna http://dexonline.ro/definitie/Zgrep%C8%9B%C4%83na
    PS: tare cum Hajdeu explică etnonimul gheg drept un termen de bășcălie tosc, sinonim cu gogomanul nostru.Și îi dădeam cine știe ce valențe pre-IE! :)

    Comentariu de Ioan Albu — Septembrie 19, 2011 @ 11:06 am | Răspunde

  4. O idee pentru un nou articol ar fi denumirile Dunării la toate popoarele conlocuitoare: bessi o numeau I-sterus (Histerus conf. lui Iordanes) – „foarte neagră”(reg. și românii au păstrat cuvîntul acesta), grecii anticii o numeau Matoa sau Histrius („capricioasă” ? de la cuv. uterus lat. și gr. care a dat isterică), bulgarii mai o numeasc azi Matca (matcă).
    Negrul se pare că însemna pentru antici foarte adîncă…(Cerna? ). Chestia cu „uterus”(lat.hysterus) e interesantă deoarece se pare că Dunărea era metaforic vorbind, mama tuturor rîurilor.

    Comentariu de Ioan Albu — Septembrie 19, 2011 @ 11:20 am | Răspunde

  5. Shqiponjë este vulturul care-i reprezintă pe albanezi ca etnonim și nu cred că-i unicat, deoarece e înrudit ca simbol cu acera/vulturul muntean.Poate că noi l-am primit de la romani,dar mă îndoiesc sincer. Văd în acest vultur albanez și muntean o moștenire balcanică comună.Vulturul dacilor purta o coroană sau un inel care odată cu schimbarea curentului religios e înlocuit cu o cruce.
    Originea IE a termenului albanez e indiscutabilă:
    Proto-IE: *akʷ-
    Meaning: dark, blind
    Old Greek: {ákaro- `blind’ Hsch. – nowhere found. LS: ákara = tà skélē (Cret.) Hsch., EM}
    Baltic: *ak-la- adj., *ak- vb. intr. „blind”
    Latin: aquilus, -a „dark” , aquilō, -ōnis m. „ North Wind ”
    Acvila e limpede un simbol pe care latinii și balcanicii îl împărtășesc din toate punctele de vedere. Dacă alb.shqip e autohton, am putea măcar să ne întrebăm dacă „aceră” nu-i și el un cuv. dacic? S-ar încadra astfel cu celelalte înaripate numite de către daci.
    Nu e singurul derivat din „ie akw” : oacăr (Înv. și reg.; despre oi) Cu pete (negre) pe bot. – Et. nec.
    oacheș etc.
    Cel mai adorabil mi se pare anticul gr.akaro (orb) și românescul chior/ceur… alb.qorr, lit.aklas, let.akls.
    Azi se pare că nu mai e folosit în gr. dar îmi pun întrebarea: cît de popular era pe vremea lui Hesychius? Probabil avem de-a face cu un tracism continuat în alb.turcă și rom.

    Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 16, 2012 @ 10:03 pm | Răspunde

    • Shqiponjë ar putea veni din următorul radical, care a dat și cobățul(erete, uliu; astur palumbarius ) nostru:

      Proto-IE: *kap-, -b-
      Meaning: a k. of bird of prey
      Slavic: *kobьcь
      Germanic: *xab-uk-a- m.
      Latin: capys/capus `ein Raubvogel, Falke (?) oder Habicht (?)’
      Celtic: OIr ul-chaochán `Eule’

      Ar pute fi și un derivat din ie.(s)kope- „to split, to break” cu un „ex”(sh sau z în alb.) în față, deoarece au și vb.shqipt- a bate.
      Cred că le voi spune „școbîți” de acum, îi voi româniza un pic.

      Comentariu de Ioan Albu — Februarie 28, 2012 @ 7:02 pm | Răspunde

      • Poate cobăț e cam incert, poate fi slav, dar reg.scaba?
        scabá s.f. (reg.) pasăre răpitoare de zi de talie mare, cu coada albă; codalb.
        Dacă era împrumut albanez ar fi păstrat ș în loc de s.
        http://en.wiktionary.org/wiki/shkab%C3%AB#Albanian

        Comentariu de Sorin5780 — Martie 4, 2013 @ 12:39 pm

  6. Într-o carte pe internet era o informație dată de istoricul Livy care ar putea fi cea mai veche atestare a endonimului Shqiptar. Acesta menționa un trib ilir care locuia zona muntoasă din vecinătatea Scodrei numit „sclapitani”.
    Informația ar putea fi foarte importantă și în acord cu transformările suferite de lexicul cel mai vechi al albanezilor: cl devine q iar n se rotacizează în dialectul sudic din care derivă limba literară.
    Acum rămîne de văzur care sens e primordial, cel de „vulturi” sau cel de „comunitate care vorbește aceeași limbă, care înțeleg reciproc”.

    Comentariu de Sorin5780 — August 3, 2012 @ 10:00 am | Răspunde

  7. S-ar putea ca înțelesul de bază al acestui nume etnic să fie identic cu cel al carpilor, dar cu două rădăcini diferite, însă înțeles identic.
    http://en.wiktionary.org/wiki/shqip#Albanian
    http://en.wiktionary.org/wiki/kep#Albanian

    Sensul principal e „a tăia”. Dacă inițial triburile acestea erau muntenești, și avem destule exemple unde un verb „a tăia” ia sensul de rocă și munți stîncoși, de aici e doar un pas pînă la „limbă de munte sau a muntelui” (gjuha shqipe).
    Pe de altă parte „a tăia” putea da și sensul de „a vorbi clar” (shqipoj) în comparație cu limba altor neamuri din jur (tracii sau peonii de ex).
    La fel și carpii noștri puteau parcurge același traseu linguistic dacă și-ar fi păstrat identitatea tracică și ar fi devenit un centru de iradiere. E posibil să fi avut și o concepție etnică mai largă față de muntenii iliri izolați (viitorii albanezi) .

    Comentariu de Sorin5780 — Martie 4, 2013 @ 1:02 pm | Răspunde

  8. Si asta: http://en.wikipedia.org/wiki/Scipio_(cognomen) …”a taia/a separa/a crapa” par cele mai bune „speculatii”…

    Comentariu de RazvanMihaeanu — Octombrie 21, 2013 @ 6:49 pm | Răspunde

  9. Dacii din Polonia și răspândirea culturii lor materiale spre Baltica: http://www.formula-as.ro/2015/1187/societate-37/marcin-rudnicki-arheolog-dacii-sunt-parte-din-istoria-noastra-19844

    Comentariu de Ioan Albu — Octombrie 26, 2015 @ 11:37 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: