Istoriile lui Roderick

Septembrie 14, 2011

Criş

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 7:19 pm

În comentariile la un articol , d-l Ioan Albu a adus în atenţie un cuvânt deosebit de interesant: criş, „…cuvînt obscur, pe care dicționarele îl clasifică de obicei ca adj., cu sensul de „bogat, fericit, de invidiat”.( DER )

Dedicăm :) un articol separat, pentru ca discuţiile să fie mai vizibile; numai pentru cuvântul în cauză, care poate fi doar omonim cu numele râului Criş.

Cea mai firească înrudire mi se pare cu „a creşte”; originea ar fi PIE *k’rē- „to grow, to raise” ( v. gr. kóros „saturaţie, aroganţă” ; zeiţa romană Ceres ).

Anunțuri

21 comentarii »

  1. O altă foarte serioasă e să aibă legătură cu „graţie” ( cf. sensul de ” favorizat, blagoslovit ” )
    Ar fi PIE *gʷrā- „to praise”, care a dat alb. grish = a invita (la nuntă), lit. giriù „a lăuda”.

    Transformarea lui g în c ar fi reflectată şi de numele râului Criş, care în menţiuni vechi apare ca „Grisia”.

    Ar fi şi în acord cu părerea lui Ciorănescu, care vede în „criş” o interjecţie admirativă.

    *

    Mai e posibil, cred, – deşi destul de uimitor- ca acest „criş” să fie un reflex al unor vechi culte litolatrice, fiind coradical cu „Hârşova”, „cârşie” (şi probabil numele vârfului Cârja din Parâng) ( din PIE *kar „piatră” ).

    Vezi unul din sensurile lui „pietros”
    „PIETR//ÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) (despre terenuri, drumuri) Care conține (multă) piatră; cu (multă) piatră. 2) (despre fructe) Care este tare (ca piatra). 3) (despre persoane) Care este energic și viguros. /piatră + suf. ~os”

    Comentariu de Roderick — Septembrie 15, 2011 @ 4:48 pm | Răspunde

    • Mă gândeam la originea toponimului din Parâng, dar şi la o interpretare cârjar vs cârjal…
      Credeţi că ar fi posibil Cârjari – ca şi topic – să fie identic cu apelativul (absent din dicţionare) cârjar= „cel ce lucrează cârji”?
      Despre cârjali notasem că „erau nişte tâlhar organizaţi milităreşte, care-şi făceau de cap pe la începuturile sec. al XIX-lea în Turcia şi în ţările lor vasale; de aceea se dădea acest nume tâlharilor cruzi şi lipsiţi de scrupule, călău, barbar.”

      Comentariu de Daniela — Septembrie 27, 2011 @ 5:36 pm | Răspunde

      • Greu de zis, există paronimie…

        De ex., avem şi „cârjancă”=plătică, cuvânt cu et.nec., dar -aş zice- posibil înrudit cu „caras”. Ar fi un lituanian karše, pokaršis = plătică, corad. cu sued. harr= lipan, probabil din aceeaşi rădăcină ca şi „caras”.

        Comentariu de Roderick — Septembrie 27, 2011 @ 9:22 pm | Răspunde

    • Dacă Grisia a devenit Criș (*gʷrā- “to praise” ), atunci s-ar putea ca reg.următor să fie și el un derivat:
      críșmă, -e, (crijmă), s.f. – O bucată de pânză albă (de bumbac), care se înfășura pe lumânare la botez și care se aducea în dar, din care mai târziu mama confecționa o cămășuță pentru copil (Dăncuș 2010). – Din ucr. krijma (MDA).

      Comentariu de Ioan Albu — Mai 28, 2012 @ 9:41 am | Răspunde

    • http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/nostr/nostret&text_number=1356&root=config
      Nu-i interesant că ung.harag și rom.harță, (h)arțăgos fac parte din aceeași rădăcină cu lat.gratia și alb.grish sau celt.bard?
      – „a grăi” vine din IE *gʷerǝ-, *gʷrā- „to praise”
      http://dexonline.ro/definitie/gr%C4%83i
      Nu e vorba de croncănitul slavic, ci de o cuvîntare solemnă:
      „ cuvîntez, vorbesc (cu o nuanță solemnă): așa grăi bătrînu ; la nunțile din Trans., persoană care împrovizează strigăturile ”

      Sensul original nostratic trebuie să fi fost cel de a ridica vocea; unii au interpretat-o ca furie, alții ca laudă sonoră.
      lit. giriù “a lăuda” e doar umilul nostru „a grăi”,iar alb.grish ne dă indicația prețioasă asupra formei moștenite…coradicală cu lat.gratia. În acest caz trebuie să fi fost o suprapunere perfectă între traci și latini.
      PS: crișan, criș are altă „mamă”, IE *gʷrā e „amanetat”. :)

      Comentariu de Ioan Albu — Iunie 7, 2012 @ 3:27 pm | Răspunde

  2. Cred că cea mai corectă sugestie rămâne lat. crassus fiindcă toate sensurile sale se mulează perfect pe „criș”.
    http://www.utexas.edu/cola/centers/lrc/ielex/X/P0719.html în sanscrită a dat și guru- om venerabil care coincide pe undeva cu „blagoslovit” sau lit.giris- bunătate.
    Dens/ des a dat o groază de cuvinte..ciritel/ciritei e unul, ciriș e altul, gireadă(stog de paie). Lista e foarte lungă probabil.
    Cred că Crișan și Crăciun sânt același personaj mitologic, un fel de întemeietor de neam (înțelesul de trib) intrat în legendă, dar pe undeva instinctul îmi spune că a existat ca om în aceeași zonă care-i poartă numele. Forma lor actuală nu e cea originală.
    Era un adjectiv la origine, o descriere mai mult măgulitoare decît reală probabil. Sensul de „densitate, greutate” se apropie și de bogăție și de putere, robustețe.
    Sînt curios dacă criță(oțel) din slavă e tot din răd. asta.

    E interesantă povestea gr „Christos„(cel uns) și kyrios(stăpân) dpdv filologic. Botezul în apă sau ungerea (din motive sacre, monarhice) nu e nouă la indo-europeni.

    http://www.utexas.edu/cola/centers/lrc/ielex/X/P0721.html
    grace din eng. și lat. e iar interesant.
    E foarte greu să mă hotărăsc. Ne jucăm efectiv aici; nu vom pătrunde misterul ăsta lingvistic al dacilor prea curând și devine chiar frustrant. Mă întreb dacă are vreun rost. Dacă cei de profesie nu prea-și bat capul de ce o facem noi?
    Nu puteau și amărâții ăștia de daci să lase o carte(scrisoare), o lespede cu scrierea lor, părerea lor despre politica internațională a timpului, o laudă de sine, ceva acolo. :)
    Ce naiba să fac cu „decebalvs per scorilo”?

    Comentariu de Ioan — Septembrie 15, 2011 @ 7:24 pm | Răspunde

    • Ar putea fi legat într-adevăr de „chir”, gr. kírios, v. gr. kǖ́rios „domn, stăpân”

      Rădăcina ar fi dat galezul cawr „uriaş” şi – ce să vezi ?- v.ind. śūra- `strong, powerful, valiant; m. hero’

      PIE *k’wā- ” to swell, to to spread out, to be strong” (cf. starling.rinet.ru )

      Comentariu de Roderick — Septembrie 15, 2011 @ 9:22 pm | Răspunde

  3. Expresia „cruce de voinic” = „bărbat în toată puterea; bărbat bine făcut; voinic.” ( DEX ) poate trimite la ideea de „spătos” , „voinic cu spete late”

    Deci: germ. Rücken, dintr-un PIE *krewǝk- „backbone, skeleton” ( irl. crocenn )

    Dar această „cruce de voinic” nu cred că e legată de „criş”

    Comentariu de Nautilus — Septembrie 15, 2011 @ 9:18 pm | Răspunde

    • Este şi planta „crucea voinicului”; de văzut (?) dacă are vreo legătură cu „Crocus”, care se zice că ar avea origine semitică (cf. arab kurkum) sau sanscrită.

      Comentariu de Roderick — Septembrie 15, 2011 @ 9:27 pm | Răspunde

  4. O variantă destul de plauzibilă e indicată de expresia „a prinde cheag” = a se îmbogăţi

    În letonă, cheag= krecêt, în lit. krešulys; din PIE *krek- „to coagulate”.

    Comentariu de Roderick — Septembrie 16, 2011 @ 2:36 pm | Răspunde

  5. Îmi pare rău să mă repet (dar o fac), însă uneori „Ș” se trage din „CI”. Astfel Criș ar putea fi la origine un CRICI , oricît de rău se aude. De asemenea, Criș/Crișan și Crișurile ar putea avea două etimologii complet diferite…deși nici eu nu prea cred ce spun acum! :)
    În Dex s-au transmis unele greșeli evidente pe seama acestui „adevăr” (ci=ș): vb. a desluși nu vine din sl. (rus.) doslušati „a asculta pînă la sfîrșit” oricît de atrăgător ar părea, ci vine dintr-un verb compus „a desluci” transformat în „a desluși”.. pentru ușurarea vorbirii?
    Astfel, a desluși, nedeslușit (obscur, neclar) și dezlușire sînt curat românești și formate prin prisma regulilor noastre de formare a unor cuvinte noi.
    sl.doslușati pare să aibă afixul sl. do- „complet” ,ca în dogoare („care arde complet”conf.slavei) deși eu aș miza pe derivarea directă din ie dheugwh- to burn. În același timp nu știu cum să-l împac cu dacicul „zgură” care se transformă logic din răd. dată prin regula care spune ..consoanele alveolare d și t se palatalizează în dz și z (respectiv ts=ț) înaintea sunetelor e și i (..lat.deus= rom zeu, lat.tenem= ține). Regulă care se aplica și tracilor dacă „zi și ze” însemna zeu.(sau Taruthinos= „ține o lance”)
    Dar oare în altă arie tracică zgura nu putea deveni dogoare dacă se pleca la drum cu o formă ie dhogwh?
    Zgură vine dintr-un anterior „zegură” (conf.jeg, jig, jigăraie etc) sau „gură”(în sl. înseamnă arsură) e forma corectă cu prefix Z (lat. ex) ?
    Questiones after questiones! :)

    Comentariu de Ioan Albu — Septembrie 17, 2011 @ 1:13 pm | Răspunde

    • Ceea ce în Ardeal se numeşte „crâşmă”, în Oltenia este „cârciumă”; corespunzător lui „criş” poate fi şi un „chirci” ( ? )

      Comentariu de Roderick — Septembrie 19, 2011 @ 5:13 pm | Răspunde

  6. http://www.theoi.com/Titan/TitanKrios.html

    Comentariu de Ioan Albu — Septembrie 18, 2011 @ 6:13 am | Răspunde

  7. Criș/Crișan ar putea fi coradicalul nostru pentru frigianul Akrisias (gr.Kronos), akris- end, top, cu mulți corespondenți în slavă.
    Nu cunosc prea multă mitologie, dar parcă Cronos era din prima generație de titani, fiul lui Uranos și Gaia. Perioada sa e numită „de aur”; de aici or veni și epitetele noastre.
    E din mitologia cea mai veche a pămîntului ăsta.

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 27, 2012 @ 10:47 am | Răspunde

  8. Un lucru foarte interesant despre IE * k’ore, * k’rē- “to grow, to raise” e că în albaneză grupul *k’r nu devine [*sr] așa cum ne-am așteptat de la o limbă de tip satem. Asta-i una din excepțiile de la regulă pe care strămoșii albanezilor și daco-geții o aveau un comun. Alta ar fi k’l > kl .

    În sfârșit, ca să n-o mai lungesc, IE *k’rē- a dat alb. ngre http://en.wiktionary.org/wiki/ngre
    Sub influența unui prefix potențiator *en, velara [k] devine [g]. Ca o paranteză, nu știu dacă „prefix potențiator” e cea mai inspirată traducere din eng. intensifying preffix, dar o pun și eu așa cum mă pricep (ca amator).

    Următorul scurt articol ar putea fi revoluționar în înțelegerea unor toponime antice: http://my.opera.com/vukotic/blog/show.dml/1581370

    Pe de altă parte cred că [k] și [g] cam alternau în antichitate; din ce motive nu știu.
    Unii specialiști pun a doua temă din numele tracic Belisarius pe seama aceleași rădăcini IE.

    Comentariu de Sorin5780 — Martie 29, 2013 @ 5:48 pm | Răspunde

    • În link-ul acela, prefixul albanez [d-] sau [dë-] e comparabil cu românescul [d-], cu același efect potențiator (întensificator, întăritor). De exemplu „dalb” are același prefix http://dexonline.ro/definitie/dalb
      Rămâne de văzut dacă nu cumva e același cu sl. do- .care e foarte uzitat într-un mic grai din Banat, pe lîngă altele. Nu știu la slavi de unde le vine sufixul, poate e mărginit doar la Balcani. Ar fi ceva!

      Comentariu de Sorin5780 — Martie 29, 2013 @ 10:38 pm | Răspunde

  9. crâștie s.f. sg. (reg.) lipsă mare, mizerie.

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 18, 2014 @ 10:14 pm | Răspunde

  10. Uite o ipoteză la care trebuia să mă fi gândit, mai ales că-n dacică grupul consonantic *k’r nu devine *sr:
    crai și crăiasă (burr – boreasă)

    „În fine, rom. crai (crăiasă) se poate adăuga acestui șir de cuvinte românești de origine traco-dacă. Termenul provine din PIE *k’rei- ‘a fi în față, a excela’ (IEW, 618) sau din PIE *k’reiH- ‘strălucire’ ((EDG, Beekes, 1, 774), cu cognați în sanskrită, avestică și greacă: skr. śri, avest. sri ‘suveranitate, bogăție, strălucire’, grec. κρείων ‘rege, principe’, la Homer, cu referire la Agamemnon, în câteva rânduri, precum și κρείουσα ‘crăiasă, regină’, care apare la Homer, doar o singură dată cu referire la una din soțiile lui Priam (Iliada, 22, 48: cf. Lidell).”
    https://limbaromana.org/revista/argument-la-dic%C8%9Bionarul-etimologic-al-limbii-romane/

    https://hroderic.wordpress.com/2009/12/02/crai/

    Comentariu de Sorin5780 — August 12, 2016 @ 9:06 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: