Istoriile lui Roderick

Septembrie 22, 2011

Jidovină

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 5:28 pm

Un cuvânt cu etimologie neclară.

jidovínă s.f. (reg.) 1. drum între două dealuri. 2. tăietură naturală într-un mal; năruitură, surpătură de mal. 3. movilă mare de pământ din vechime; măgură, mamelon.”  ( DAR )

DER leagă cuvântul -firesc- de „jidovi”, uriaşii legendari.

„jidovină, s.f. (prăpastie, abis), considerîndu-se la origine că sînt resturi ale unei locuințe de giganți (după Scriban, din bg. *duždovnica „apă de ploaie”; în dicționare glosările acestui cuvînt diferă considerabil, după aspectul particular al locului astfel numit).”

Sensul de „drum între dealuri” sau „tăietură naturală într-un mal” mă duce cu gândul la englezul „gate”. După unii lingvişti, acest cuvânt şi cele înrudite apar la origine doar în limbile germanice (proto-germ. *gatan „deschizătură, pasaj”). După alţii , se revendică dintr-un PIE *g’hed-„deschizătură, poartă, anus”.

După I.I. Russu, tracicul zetna „poartă” ar putea avea, ca şi engl. gate, originea în acest *g’hed-.

Aceeaşi origine o poate avea şi „jidovină”; părerea mea este că sensul PIE *g’hed- este de „poartă” (aşa cum apare şi la I.I. Russu), sens păstrat în limbile germanice, în tracă şi în română.

Probabil vechiul cuvânt era „jid” sau „jidă”, „jidovină” fiind un derivat mai târziu (cf. teasc, tescovină).

*

Cuvântul s-ar putea revendica -mai puţin probabil-  şi dintr-un PIE *ĝhī- „a căsca”, care a dat vechiul nordic gjā „defileu, prăpastie”.

 

 

3 comentarii »

  1. Țin neapărat să te corectez: nu există jidovină sau jidovi, ci -ovină și -ovi. Termenul țigan și jidan vor fi scoase din dicționar pentru că așa dictează cîteva agenții neguvernamentale. Academia Română a adoptat „poziția” de capră pasivă(sau „doggy style” pe eng.), musai s-o adopți și tu!

    Mă întreb ce facem cu legendarii jidovi sau opera Țiganiada, o redenumim „Rromiada”?
    Lumea asta academică ajunge manelismul din urmă prin prostie și prostituarea bunului simț. Oare sensul peiorativ pe care l-a primit în ultimii ani etnonimul de român(rumano,rumeno etc.) va determina scoaterea sa din Dex-ul respectivelor țări? Ne vom alinia și noi trendului eliminând România/Rumania/Roumania de peste tot deoarece a căpătat și un iz peiorativ?

    Unii n-au simțul ridicolului! Marea grozăvie e că au diplome universitare. Chiar îmi imaginez cum se va crea o sucursală bine finanțată cu bani europeni, anexă a Academiei, de profesori cu papion, gumă și un recipient cu fluid corector urmărind toate vechile cazanii care mai au cuvîntul țigan sau ațingan și eliminînd fizic mult hulitul cuvînt. Ce vrei, nu te poți pune cu o directivă de guvern..sau ACADEMICĂ!

    Comentariu de Ioan Albu — Septembrie 22, 2011 @ 6:35 pm | Răspunde

    • Nu cunosc problema decât la nivelul de titlu ziaristic.

      Din câte am înţeles, termenul controversat e doar „jidan”, nu „jid”, nici „jidov”.
      Am în faţă un DEX 98 ( de hârtie ) unde „jidan” apare cu menţiunea „pop. şi peior.” „jid”, cuvântul din care a derivat „jidan”, nu este menţionat decât în definiţia acestuia din urmă ( „jid” + suf. „an” ).
      Menţiunea „pop. şi peior.” apare şi la „jidov”. Acesta – părerea mea – nu este peiorativ, cel puţin la ţară, unde îl mai auzi, mai ales în legătură cu jidovii-uriaşi (bănuim amândoi, dacă nu mă înşel, că e la mijloc o confuzie omonimică între jidov-evreu şi jidov-uriaş, confuzie întărită de prezenţa „uriaşilor” în Biblie).

      Când scrie Ion Creangă „du-te la mă-ta”, nu are nicio intenţie peiorativă; este, pur şi simplu, o exprimare în graiul popular. Dacă însă îi spun unui coleg de urbe „du-te la mă-ta”, s-ar putea să se supere. În dicţionare întâlnim sensul contemporan al cuvintelor.
      Peste vreo câţiva ani multe cuvinte îşi vor schimba sensul. De ex., pentru mine „patetic” înseamnă „care emoționează, impresionează, înduioșează”. Însă, sub influenţa limbii engleze, „patetic” tinde să însemne „jalnic, penibil”.
      Deci: dacă pentru majoritatea românilor „jidan” are nuanţă peiorativă, ar trebui menţionat ca atare în dicţionar. Există, desigur, mulţi români pentru care cuvântul nu are nuanţă peiorativă; dar s-ar putea ca aceştia să fi devenit prea minoritari.
      Până la urmă noi ne facem limba; când ne dau în cap cu gramatica bătută în cuie, schimbăm nuanţele cuvintelor.

      În paranteză fie spus, mulţi unguri se afectează serios dacă le spui „unguri” şi nu „maghiari”; un moft, în cazul lor cuvântul chiar nu e afectat de nicio conotaţie.
      „Deutsch”-ii se supără oare că sunt „german”, „neamţ”, „tedesco”, „alemán” etc. ?

      Comentariu de Roderick — Septembrie 23, 2011 @ 1:02 pm | Răspunde

  2. Conform Wikipeda, legile de transformare din PIE spre lb.dacă dictează că g’ din IE g’hed devine „dz”, deci avem toate motivele să acceptăm jidovină drept un relict autohton. Alternanța J/Z nu mai trebuie argumentată, e cunoscută. Însă, sensul nr.3 nu intră în aceeași etimologie propusă aici. Sensul de movilă și mamelon în special, le-aș pune în legătură cu IE h’ed- a mânca. Am comentat despre această posibilitate pe celălalt articol, despre jidovi.

    Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 5, 2011 @ 6:15 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: