Istoriile lui Roderick

October 25, 2011

Aizis ?

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 5:29 pm

Nu departe de Porţile de Fier ale Transilvaniei se află satul Iaz; o localitate pe teritoriul căreia sunt atestate aşezări şi locuiri din Neolitic, epoca bronzului, Hallstatt, Latène şi epoca romană.

E posibil oare ca numele localităţii să îl moştenească pe anticul Aizis?

Ceva mai la sud putem întâlni un “Berzobis” sub numele satului Bârza de pe valea Cernei (evoluţie fonetică, nu? )

Între cele două localităţi româneşti se pare că s-a deplasat o coloană a armatei romane în primul război dacic.

Istoricii plasează -cu motive destul de întemeiate- Berzobis şi Aizis (“inde Berzobim deinde Aizim processimus” ) pe alt “traseu” al armatei romane – vezi aici.

Rămâne, însă, cel puţin o interesantă coincidenţă aproximativă de nume.

3 Comments »

  1. […] Mai demult m-am istețit și eu în a afla poziția pe hartă a celor două localități antice. Puteți să vă uitați, să râdeți sau să vă minunați, aici: https://hroderic.wordpress.com/2011/10/25/aizis/ […]

    Pingback by Berzobis și Aizis | Istoriile lui Roderick — April 5, 2014 @ 2:20 pm | Reply

  2. Berzobis putea da acel top. Bârza (Repedea?), așa cum și Bârzava/Bărzava/Bărzaua (apă/râu repede) era tălmăcită astfel.
    Pentru un hidronim are sens un adjectiv ca Sb. брз (bg. бърз)= fast, quick, rapid, prompt, speedy, swift. (P.Sl. *bъrzъ /bŭrzŭ/ adj. fast). rom.bârzeică, barzeică?
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/b%D1%8Arz%D1%8A

    Dacă râul era denumit după fitonime (moes. *berz-, dac. barz- mesteacăn?) am putea specula puțin asupra unor păduri la înălțime (*bherg’h- ”munte; înalt; ridicătură”), opuse celor de la șes de stejari (dumbravă, dâmbrocă, alb.dumbre)
    https://hroderic.wordpress.com/2014/09/19/gaunoasa/#comment-15044

    Pare să existe un tipar:
    – pe malul vestic al râului Cerna: https://ro.wikipedia.org/wiki/B%C3%A2rza,_Cara%C8%99-Severin
    – pe malul stâng al râului Olteț în Câmpia Caracalului: https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_B%C3%A2rza,_Olt
    https://dexonline.ro/definitie/B%C3%A2rz

    Pentru explicarea hidronimului s-au mai propus câteva ipoteze, inclusiv cea de mai sus, deși PIE *bhArs- / *bhers- (”quick”) cred c-ar fi cunoscut o asimilare consonantică spre *barr în dial.preromanic corespunzător. Sper să fie așa, altfel vom găsi mai multe cuvinte de genul târșă (dacic sau scitic) și nu sună deloc atrăgător acest -rș-. Posibil ca înaintașa Albanezei să se fi format mai aproape de celți și italici, iar tipul acela de asimilare să le fie comun tuturor pe o arie dialectală. Dacii puteau fi în același grup lingvistic cu ai albanezilor, dar mai aproape de grupul satem.

    Nu cred că acest radical *bhArs- corespunde cu cel slavic de mai sus, unde ierurile lor puteau fi și ierurile noastre, ъ = *[ŭ], ь = *[ĭ]: sunt (v. sânt), dâmb (v. dumb), cățân (lat.cattinus) etc.

    PS: mă întreb care-i data oficială când -b- intervocalic începe să se pronunțe /v/ în latină. Terminația -ava (Bârzava) are sens și prin tracică (probabil), și prin balto-slavică (-ava), dar și prin dialectele nordice ale Italiei (romanșă, friuliană). Aceștia din urmă sunt înrudiți cu o parte a coloniștilor imperiali din sec. II (d.Hr.), mult influențați de către celți, dar n-au lăsat acel ava (râu) la noi, iar terminația hidronimică poate fi autohtonă.
    Ava da Tuors https://de.wikipedia.org/wiki/Tuorsbach

    Comment by Sorin5780 — November 29, 2018 @ 10:06 am | Reply

  3. Mai demult s-a propus pentru Aizis un coradical al gr.aix (aigos ”goat”), dar o altă idee ar putea fi rad.*ag’h- ”cow, ox”(arm.ezn ”bullok, ox”, irl.ag n.”bullock, cow, ox; deer, stag”, v.ind.ahī́ ”cow”) cu referire la bour, cf. top. Gubali (la geogr.Ravennat) și Caput Bubali (gen.sg.būbalī) pe Tab.Peutingeriană. Nu știu de ce ar necesita o metateză a iotului și din ce fel de sufix făcea parte sau dacă top.Caput Bubali este pe drumul ce lega și Aizis (var.Azizis, Zizis la Ravenat).
    Pentru Berzobis, comparabil cu lit.Beržuvis (un râu) sau let.Bērz-upe (=râu), mă gândesc la un caz alativ (baltic -op/-up) dacic, *către (râul) *Berʣua/*Bersua (vezi top.Bersumne), propus de mine în cazul dac.Axiopa care cred că lega Dunărea de coloniile grecești de pre malul Mării Negre. (https://dexonline.ro/definitie/alativ)
    (https://linguistics.ucla.edu/people/Melchert/melchert2017FSolsen%20allative.pdf)

    Cazul alativ este cunoscut și osetinei: ”4- Allative: It is marked with the suffix /mæ/ (мæ) for the singular and the suffix /æm/ (æм) for the plural. It answers to the question “to what”, usually indicating direction.”

    Comment by Sorin — January 23, 2022 @ 10:32 am | Reply


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: