Istoriile lui Roderick

Noiembrie 2, 2011

Socoteli

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 5:32 pm

Pentru mine e tentant să cred că „a socoti” are de-a face cu „a secţiona„, gândindu-mă că vechile socoteli se ţineau prin crestături pe răboj.

răbój (-oáje), s.n. – Tăbliță de lemn în care se însemnau cu crestături părțile unei socoteli. – Var. Munt. răboș. Mold., Trans. răbuș. Mr. arăbuș, megl. răbuș. Sl., cf. bg., sb., cr. raboš, sb. rabuš, slov. rabuša, pol. rabuše (Cihac, II, 319; Conev 78), mag. rovas, cf. răvaș. Der. din sl. rabŭ „sclav”, cu suf. – (Lacea, Dacor., V, 401) nu pare probabilă fiindcă, după cum bine a văzut Cihac, trebuie să se pornească de la sl. rovŭ „crestătură”, cf. rofii. ”  ( DER ; „bolduirea” îmi aparţine )

În această ipoteză, la originea „socotelii” ar sta PIE *sek- „a tăia”, rom. a socoti fiind înrudit aşadar cu lit. isekti   „to engrave, carve”.

După DER originea lui „a socoti” este incertă.

*

Dacă sensul de bază este „a avea în vedere, a considera”, ori „a reflecta, a se gândi bine, a privi” , am putea -cred- să vedem în el şi un derivat al PIE *sekʷ- „a vedea, a observa” ( originea engl. see , a lat. signum şi hitt.  sakuwai- „a vedea, a căuta”).

Mai puţin probabil e să fie legat de PIE *sekʷe- „a urma” ( din care provin secund, secvenţă, lit. seku „a urma”, v. ind. sácate „a urma, a fi asociat la” ).

14 comentarii »

  1. Răboj mi se pare un cuvînt deosebit. Are la bază un radical IE rei – „a sfîșia, a tăia” foarte productiv: în letonă robs (crestătură), robeža(hotare), lit. riba (hotar despărțitor), lat.ripa (țărmul mării sau al unui rîu), a răboji (a însemna pe răboj; inscripția dacică REB ar trebui conectată aici), sl ravu (crestătură), sb.-cr. riva (rîpă), sued.riva (a sfîșia, a scrijeli, a distruge construcții) și altele.
    După cum au subliniat și alții, dacii erau mai legați lingvistic de balți, decît de slavi. Mai e totuși un verb comun nouă și lumii germanice: a răbui – „(Mold.) A gresa, a unge, a da cu ceară”.
    Dacă verificați aici http://www.etymonline.com/index.php?term=rub&allowed_in_frame=0 o să găsiți că aceștia nu găsesc o origine cuvintelor lor. Poate că nu greșesc dacă presupun că acele triburi daco-getice stabilite pînă sus pe Vistula și izvoarele Nistrului au lăsat ceva cuvinte(sau poate erau balții „aesti” la origine).
    Nu cred că „a socoti” are legătură cu sensul de „tăiere, scrijelire”, mai degrabă cu IE sekw- „a urma”: http://en.wiktionary.org/wiki/sequor#Latin
    Uitați-vă numai ce frumos se suprapune peste sanscrită! E limpede că-i de origine autohtonă.
    Alte derivate: let. sekot („to keep track of”), alb.ndjek („to go or come after in physical space”).
    Altă posibilitate de a traduce verbul „a socoti” ar fi legarea de sl.skot (vită cornută) și de schimburile comerciale între daci și slavi. Totuși, eu cred în autohtonia term. marhă(mărhaie) pentru vită.Nu văd cum termenul germanic pentru cal ar fi coradical cu vita noastră. Cred că pentru daci marhă erau acele vite de carne mai mici.În avestană, răd.IE mark – „cal” a luat și sensul de animal mascul, deci nu doar cal.

    Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 11, 2011 @ 1:44 pm | Răspunde

    • alb.ndjek(a urmări) ar putea rezulta dintr-un termen balcanic din IE sekw, la fel cum rom.jăcaș putea să fi fost la origine „urmăritorul”, animal care ia urma.
      Prin Maramureș circula adj.răboşean (zimţat, crestat) și încă unul cu posibile legături în traca antică :
      râncắu, râncăi, s.m. – 1. Taurul care nu e complet jugănit (Papahagi 1925). 2. (despre oameni) Care se agită, care caută în permanenţă sămânţă de scandal (Hotea 2006). – Din sl. raka “mână” (Tiktin cf. DER), referitor la operaţia de castrare (nereuşită).
      Nu cred că sensul doi are legătură cu sl.raka, ci cu zeul trac Rincaleus http://www.kroraina.com/thrac_lang/thrac_4d.html

      Proto-IE: *wringʷh-
      Meaning: quick
      Old Greek: rhímpha `schnell’
      Germanic: *ringi- ~ *wr-
      alb.vrik

      Comentariu de Ioan Albu — Februarie 17, 2012 @ 10:25 pm | Răspunde

    • S-ar putea ca riborasta să fie și ea inclusă în familia acestor cuvinte. Ribo pare un adjectiv dacic, iar dacă decodăm și *rasta, poate aflăm că înseamnă același lucru ca eng.burdock („galii/globuri înțepătoare”).

      Mă gîndesc la alb.arrë (nucă, alună), proto-alb. *arnā din IE: *(a)reyis-, *(a)rewus- „nut; hazel-, walnut”
      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=++1164&root=config

      Dacă nu s-a mai gîndit nimeni la ideea asta înseamnă că e prima mare idee originală pe care o am anul ăsta. Nu mi se întîmplă foarte des! :)
      În sfîrșit, eu presupun că avem aici o formă de plural daco-albaneză în -tă sau -ta (alb.-të), deci s-ar traduce „galii”, pe cînd adjectivul *ribo poate însemna înțepătoare sau umflate/grase (conform. IE *reib- harvest, fat).

      proto-slav *orěxъ.(inițial *oresă), ceh oresh. https://hroderic.wordpress.com/2010/09/27/orastia-si-alte-hidronime/

      IE *(a)reyis > dacic sg. *rais (*rais > *raș.. RUKI) în cuvinte bitematice sau în mod general. Pluralul ar fi asemănător lit. riesutis (nuci) și bag și ideea asta la mijloc, poate rasta e forma de singular identică cu let. riekste (pl.rieksts… aici k e infix, o particularitate specifică balticilor și sanscritei). E limpede că dacica a întins sensul să acoperă mai multe plante cu bulbi, conform numirilor orăștică, oreșniță.

      E posibil să fi avut forma *ARĂȘTÍKA > ORĂȘTÍCĂ, adică accentul fiind pe ultima sau penultima literă, a (sau e) neaccentuat devine ă (sau â, dacă [â] e un fenomen slav). La fel e remarcată poziția accentului și-n numele de așezări în dava (*dawa, dialectul zazaki din Turcia are dewe- sat), fix pe i: Capidav, Sucidava etc.
      Și aici, la riborasta, accentul e pe „o” dacă nu mă înșel.

      Comentariu de Sorin5780 — Martie 2, 2013 @ 1:09 pm | Răspunde

      • Alte plante ar putea fi mai ușor de tradus:
        – amolusta (muşeţel) e chamomile(camomile) în engleză și aproape în întreaga Europă are o numire similară; vine din greacă, khamaímêlon, „earth-apple”. Amolusta cred că e o paralelă ca sens cu gr. și vine din IE *amel- a fruit tree, its fruit.
        – budathla și budama e arhicunoscută; Pseudo-Apuleis o fi consemnat o formă mai corectă, budama- limba boului, sau doar un sinonim pentru limbă?
        – koadama =„limba apei” e practic traducerea băbească. Vine din IE *akʷ- water (flowing) și *dama pe care nu l-am identificat ca rad., dar probabil are sensul „limbă”. În gr. potamogeiton înseamnă ”vecină cu apa”.
        – koikolida (solanum nigrum; nightshade) probabil conține o paralelă tracică a lat.caecus.

        http://soltdm.com/forum/viewtopic.php?t=7&sid=e0f8662dd98df0cef117fd21678ac731

        Comentariu de Sorin5780 — Martie 2, 2013 @ 11:41 pm

      • amolusta poate conține și IE* (a)ma, adică o tălmăcire a rom. mătrice(a). Planta asta era folosită pentru afecțiunile femeiești în antichitate:
        „Denumirea botanică a acestei plante este Matricaria chamomilla, derivat din termenul latin „matca/uter”, fiind folosit la început pentru tratarea unor afecțiuni ale femeilor. ”

        *lusta (*lușta?) mai poate avea acoperire în nordul țării :
        lúșcă, s.f. – 1. (bot.) Floare de primăvară, asemănătoare cu ghiocelul (Leucojum vernum); ghiocei bogați, luște, lușcuțe (Borza 1968: 99). 2. (adj.) Oaie cu lâna albă (Latiș 1993). – Et. nec. (MDA).

        Comentariu de Sorin5780 — Martie 3, 2013 @ 2:59 pm

      • koadama e tradus de către Pokorny „Wassersiedler”, adică „settled in the water” conform http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=++52&root=config

        E logic dacă stau să mă gîndesc.
        *kʷa-dhēmn̥- o combinație între IE *akʷā-„ apă, râu” (sanskrită kām- apă ) și IE *dhe- , deci „așezat în apă”, simplu și cuprinzător.

        Comentariu de Sorin5780 — Martie 23, 2013 @ 5:14 pm

      • Încă o plantă dacică: Sciare (Dipsacus pilosus L., Varga ciobanului, Scaius) .
        Cred că sînt mai multe plante cu aspect asemănător, toate „pilosus” pe care dacii le-au numit în consecință.
        alb. shqirë – rogoz (eng.sedge)
        Dacă sciare era de fapt *schiare a ajuns binișor în albaneză cu puține modificări, însă e altă plantă cu aspecte *asemănătoare acestei dipsacus pilosus.

        scrádă, -e, (scriadă), s.f. – (bot.) Iarba pe care oile o pasc iarna (Papahagi 1925; Ieud). Șovar, rogoz (Carex pilosa Scop): „(…) toamna târziu, înainte de căzutul zăpezii, (oile) erau aduse la jir și scoadă (iarba mare din pădure pe care zăpada o prinde verde)” (Mirescu 2006: 49). – Et. nec. (MDA).
        Ori scriadă conține o metateză între [i] și [r] din sciare (*skiare) ori avem o metateză a lui iota (scradie – scriadă). Posibilă și o derivare din IE: *k(‘)răd- to swing care a dat gr.krada, kradao

        Comentariu de Sorin5780 — Martie 24, 2013 @ 1:23 pm

      • În numele plantei dacice koadama avem un aspect vechi indo-european comparabil cu următoarele limbi: http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Indo-European/d%CA%B0%C3%B3h%E2%82%81mos

        Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 16, 2013 @ 5:32 am

      • Mă gândeam acum dacă nu cumva avem în acest dacic „koadama” o temă (feminimă după diftongare) și un sufix -am(a).

        COÁDĂ s. v. coardă, matcă, matiță, măsea, [ pipirig ], scândură.

        Sensul de „pipirig” dintre sinonimele de mai sus e interesant. Să vină dintr-o lărgire a temei *akʷ- cu -dh?

        Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 18, 2014 @ 7:10 pm

      • Cred că orăștică are toate șansele să fie un dacism, dar tema originală trebuie individualizată corect: *arișcă.
        Avem astfel sufixul -isk (devenit -ișk prin RUKI), un sufix de agent care se găsește pe larg în albaneză (azi doar sub forma -h; ex: gjah, vânătoare). Acum am un lapsus, nu-mi amintesc dacă acest sufix denumește și obiecte concrete, nu doar concepții abstracte. ex: bleasc (putere, etc.)

        Orăștică a trecut printr-o transformare clasică orășcică – orăștică. Nu știu ce vrea să însemne -ică, un sufix diminutival sau unul care indică aparteneța: Burika, Dhenteletika, ..Românica.
        Dacă am porni de la o temă *arișa, atunci un sufix -ka ar fi doar cu rol diminutival. arișca (areșcă)

        Comentariu de Sorin5780 — Iunie 3, 2016 @ 8:27 am

  2. […] gros, corpolent”)-idee pe care a avut-o și mr. I. Albu (vezi comentariile de la https://hroderic.wordpress.com/2011/11/02/socoteli )-, iar -rasta -corespunzând slavului list ”frunză” , lit. laĩškas ”frunze” (pe varză […]

    Pingback de Riborasta și ebustrone | Istoriile lui Roderick — Iulie 8, 2013 @ 9:04 pm | Răspunde

  3. „într-o legiuire[5] veche, dată la anul 1646 la Iaşi, la punctul 67 se zice: „Cela ce va omorî dulău de turmă …..: acestuia să-i dea 100 de toiage şi să dea dooă preţuri: pre cât va fi plătind dulăul ….., iară de să va fi făcut vreo pagubă în turmă să o plătească toate ….. pentru căci au omorât pre socotitorul turmei”. Aşadar, nu puţin făcea atunci, ca şi acum, acest „socotitor al turmei”!”

    https://limbaromana.org/revista/cainele-ciob%C4%83nesc-romanesc-o-abordare-plurivalent%C4%83-v%C4%83zut%C4%83-dinspre-voine%C5%9Fti-covasna/
    Care-i sensul acela vechi din cuvintele de mai sus? Vrea să zică urmăritor (lit.seku, a urma) sau un derivat semantic de apărător.

    https://en.wiktionary.org/wiki/shoh#Albanian
    https://en.wiktionary.org/wiki/shikoj#Albanian

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 3, 2016 @ 8:13 am | Răspunde

    • Sensul acceptat în dicționare este de „contabil”, cel care face socoteli, calcule, numără, dar la nivelul primar al păstorilor e posibil să mai fi însemnat ceva.
      Am găsit și un sens de „secretar”, ceea ce poate fi la fel de vechi: „Neagoe Basarab era ca şi predecesorul său un principe foarte bigot care-şi întărise încă această plecare sufletească fiind în tinereţe „socotitorul” (secretarul) patriarhului Nifon, acel care se refugiase în Muntenia. ”
      http://www.cimec.ro/Istorie/neacsu/rom/renastere.htm
      https://dexonline.ro/definitie/socotitor

      Comentariu de Sorin5780 — Iulie 17, 2016 @ 8:32 am | Răspunde

  4. Sensul era În DEX, împrumutat sau preluat direct din lexicul dacic nordic și la ruteni:
    socotitor, adj. (calculator; înv., paznic, supraveghetor);
    a socoti 9. (Refl., înv.) A se păzi, a se adăposti.
    ” [..] nesotit, adj. (lipsit de judecată, îndrăzneț, grăbit; infinit, fără a socoti). Din rom. pare să provină rut. sokotyty „a păstra”, sokotak „supraveghetor”, sokotno „prevăzător” (Miklosich, Wander., 10; Miklosich, Fremdw., 126; Candrea, Elemente, 400), bg. sokotiti „a îngriji, a păzi”, săs. sokotin, gesoketit.”

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 3, 2016 @ 8:38 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: