Istoriile lui Roderick

Decembrie 7, 2011

Codrul

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:19 pm

După B. P. Hasdeu,

” „Codru” reprezintă dar exactamente, cu scăderea regulată a vocalei, formaţiunea sanscrită kadru din ka+dru , „ce arbore !” adecă „ce mulţime de arbori !”

Fără a cunoaşte termenul româno-albanez, Pictet bănuia că din acelaşi grup exclamativ ar deriva grecul κέδρος; şi este ciudat că, fără a fi fost câtuşi de puţin lingvist, bătrânul episcop transilvan Bob deducea pe al nostru din „cedrus”.

Este evidinte că nici κέδρος nu provine din codru, nici codru din κέδρος ; ambele însă au decurs pe o cale nedependinte din aceeaşi tulpină ariană Kadru.”  ( „Viaţa de codru în Dacia – Studiu filologic” )

„Cedrul” ar proveni însă, conform altor studii (cf. starling.rinet.ru ), dintr-un PIE *ked- „ienupăr” (ca şi lit. kadagis „ienupăr” ). Acest *ked înseamnă la Pokorny „a fumega”, fiind la originea OCS kadilo „tămâie” ( din care avem „cădelniţă” ).

Oricare ar fi originea gr. kédros , e plauzibilă înrudirea cu rom. codru.

Mai mult, cred că e posibil ca numele de codru să fi fost purtat în vechime numai de pădurea de brad (răşinoase) -„codru verde”, prin extensie atribuindu-se apoi şi altor păduri.

*

După S. Paliga,

„codru, -i s.m. 1. dense forest; 2. in codru de pîine ‘big piece/loaf of bread’ is derived from (1). Related with Alb. kodër, kodrë ‘a hill’. There are two basic explanations: (a) from IE *kadh- ‘to cover; to protect’; (b) an ‘expressive’ construction with co- and Thracian root -dru ‘wood, forest’ (as A. Poruciuc believes). • The old explanation from Lat. quadrum ‘a square’, starting from meaning (2) is erroneous. We rather incline to explain the form from IE *kadh.”

*

O altă etimologie posibilă a „codrului” este, cred, PIE *k(‘)ait- „pădure” ( aflat la originea engl. heath , germ. Heide, galez coed , v.irl. ciad „pădure” ). Probabil că e mai dificil de explicat î.a.c. de ce -t- devine -d- în „codru”.

Aş crede că sensul de „bucată” al lui „codru” indică doar un omonim.

11 comentarii »

  1. În aromână situaţia lui „codru” este interesantă.

    Există „codru” şi „coduru” cu dublu sens: de pădure şi piaţă publică.
    Pentru al doilea, etimologia latină ( quadrum ) pare plauzibilă, cf. „cartier”.

    Va fi fost codrul frate cu românul, dar nici chiar aşa.

    *

    Pentru „pădure” am două explicaţii fantastice:

    1. pădure = compus pă + dure, precum coduru = co + duru ; „dure” , „duru” ar reflecta IE *deru- , *doru- „copac”

    Cât despre „pă-„, ar putea fi acel „expressive prefix of indigenous origin, used for derivational
    means, mainly for verbs. Seemingly related with păi” ( S. Paliga, care admite posibilitatea prezenţei lui pă- în „părâu” şi „păcăli” )

    2. Dacă pentru „codru” 1. Parte, bucată, felie. = 2. Bucată de pămînt. = 3. Pădure ,

    există o rădăcină PIE care ar însemna „parte, bucată”, anume *ped- ( cu hitt. peta- `loc’ ), un bun candidat pentru „pădure”, cf. aceleiaşi logici a dicţionarelor ( care se aplică şi în cazul lui „deal” : „delí (-lésc, -ít), vb. A da, a împărți. Bg. deliă „a împărți”, din sl. dĕlŭ „parte”; cf. deal.” – DER )

    Comentariu de Roderick — Decembrie 8, 2011 @ 2:45 pm | Răspunde

    • Mi-a atras atenţia -deşi e probabil doar o aparenţă- dubletul coduru-pâduri (în aromână), asemănător cu columbus-palumbus (porumbel, în latină).

      La fel, potârnichea e în latină coturnix, din PIE *kʷok’t- ; columbus, din PIE *kolomb- .

      Comentariu de Roderick — Ianuarie 30, 2012 @ 11:09 pm | Răspunde

      • E foarte posibil, „mîțule”! :)

        Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 31, 2012 @ 8:41 am

      • În poză e un mâț fără coadă, antropoid, un lynx …

        Comentariu de Roderick — Februarie 1, 2012 @ 12:25 am

    • coduru ( piață publică) ar putea veni din albanezul qëndër ( centru; din lat.centrum), numai la aceștia s-a produs mutația consonantică t>d și p>b pentru moștenirile latine.
      Bineînțeles, originea din quadrum ar fi mai logică, doar aromâni provin în mare parte din sudul Dunării unde urbanizarea a fost mai de lungă durată.
      Eu aș asimila multe cuvinte aromânești, din acestea moștenite, decît să împestrițăm limba cu mai multe neologisme.
      De unde vine următorul: condúr2 s.m. (reg.; despre copii) drac împielițat ?

      Comentariu de Sorin5780 — Iulie 31, 2012 @ 4:43 pm | Răspunde

    • Arom. codru-piață publică ar putea reda chiar forma pătrată a pieței (lat. quadrum – pătrat); cf. Roma quadrata, prima incintă a Romei antice, construită pe colina Palatin.

      Comentariu de Roderick — Aprilie 10, 2014 @ 10:02 pm | Răspunde

  2. O confirmare pentru autohtonia lui codru ar fi osetinul „qæd” – pădure, deși în cîteva alternanțe cu celelalte idiomuri iranice, „d” din osetină are un „t” în celelalte. Concluzia ar fi că PIE kait e originea glosei osetine, la fel și românescul cătun (Reg.) Pădurice, hățiș, desiș.
    Altele: qwɨn, qis= păr(cosînzeana, cosiță), sær = cap(sărîmb), χætsɨn = mușcătură (haț, înhață?)
    „dzidzi” = țîță ,
    biræ, birætæ \ beræ, beuræ = mulți (burebista, burii)
    tærsɨn = frică(tîrșă??)
    t͡sarɨn = a trăi
    battin= a lega
    dur= piatră
    mig = ceață (negură)
    moj, læɡ \ mojnæ, læɡ =soț(aici se suprapune peste slavi ca sens, probabil ie mos- (latin mascul))
    http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Ossetian_Swadesh_list

    Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 24, 2011 @ 2:54 pm | Răspunde

    • Hățișul este o pădurice atât de deasă, că copacii ei te înhață cu crengile, agățându-te, „mușcând” din tine

      >>>>xaetsin – haetsin poate da și hap = îmbucătură, mușcătură plină din ceva

      Comentariu de sabinus — Decembrie 24, 2011 @ 3:55 pm | Răspunde

  3. Mari word codra – “forest” http://www.v-stetsyuk.name/en/Alterling/SettlEastEur/FU.html
    Dacă urmăriți predicțiile următoare, tracii ar trebui să aibe ceva cuvinte de contact cu fino-ugrii și turcii http://www.v-stetsyuk.name/en/Alterling/SettlEastEur.html
    http://www.v-stetsyuk.name/en/Alterling/SettlEastEur/IE.html
    Dacă avem ceva cuvinte fino-ugrice sau turcice pe care le împărțim cu indo-iranienii s-ar confirma supozițiile.
    Să fie oare influența fino-ugrilor cea care a hotărît fracția satemică a grupului IE?

    Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 30, 2012 @ 9:36 pm | Răspunde

  4. Nu știu dacă am mai expus părerea asta, dar iată. Codrul cu sensul de munte și alb. kodër (deal) ar putea fi principal și legat de IE *(s)ker- „to cut” cu sufixul adjectival -dho, așa cum erau celebrii munți Scardona (sau Scordona) de unde vine numele scordiscilor.
    Dacă atît albanezii cît și noi avem termeni apropiați ca sens (mai ales ca fonetism), e de presupus ori o sursă iliră comună pentru „îmbe” popoare, ori una curat tracică prin acele triburi de la Dunăre fugărite de sciți spre sud-vest (cf. lui Pîrvan). Aceste triburi (din Banat și Oltenia zice Pîrvan) nu erau dintre cele mai slabe probabil, căci își fac loc printre iliri în chiar munții lor. Legendele albanezilor spun că trăiau în Bosnia cînd au fost nevoite/forțate să se mute în Albania modernă și unde au găsit oameni care vorbeau limba lor. Tot în Bosnia e acel Thermidava cred, deci albanezii, măcar teoretic, ar putea fi urmașii acelor daci împinși de către sciți.

    Apropo, nu cred că acest kodrë e o formă corectă. Mai degrabă kodra cu articol hotărît e ceea ce voiai să scri.
    Chiar numele orașului Shkodër se articulează astfel, Shkodra. E luat drept una din dovezile că ilirii au fost prezenți neîntrerupt în zona aceea cf.cu atestările din greacă și latină. http://en.wikipedia.org/wiki/Shkod%C3%ABr
    Problema e de evoluție în timp. Dacă Scordona („abrupții”: azi munții Shar) e originalul, atunci Skodra antic are deja metateza.

    Legat de iliri am citit la Pîrvan niște teorii și istorii foarte interesante. Presiunea pusă de celți asupra ilirilor, atacînd de-a lungul malului Adriaticii de la veneți pînă aproape de Albania modernă a împins multe triburi ilire mult spre răsăritul Balcanilor unde se infiltrează fix de-a lungul Dunării formînd o cultură arheologică în sudul Olteniei, cam pe unde circula balada cu Vidrosul. Nu toți ilirii ăștia ar fi numai din Croația/Bosnia, ci și de pe cursurile rîurilor Sava și Dunărea mijlocie împinse de taurisci și boi.

    Aceștia sau alți ilri împreună cu celții împing pe tribali pînă la rîul Oeskus unde devine centrul lor și de unde atacă Abdera la Marea Neagră.
    Se pare că legăturile tracilor de nord cu ilirii sînt foarte vechi și foarte strînse, arheologic vorbind.

    Comentariu de Sorin5780 — August 27, 2013 @ 2:25 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: