Istoriile lui Roderick

Decembrie 16, 2011

Indrea

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:17 pm

Numele popular al lunii Decembrie – „Îndrea” , „Indrea” sau „Undrea” – mi s-ar părea natural să fie legat de engl. winter.

„…O.E., „fourth season of the year,” from P.Gmc. *wentruz (cf. O.Fris., Du. winter, O.S., O.H.G. wintar, Ger. winter, Dan., Swed.vinter, Goth. wintrus, O.N. vetr „winter”), possibly from PIE *wed-/*wod-/*ud- „wet” (see water), or from *wind- „white” (cf. Celt. vindo- „white”). ” ( etymonline.com )

Explicaţiile dicţionarelor trimit la numele Sfântului Andrei:

îndreá s.m. – Decembrie. Lat. Andreas, din gr. ’Aνδρἐας (Pușcariu 832; Tiktin; DAR), cf. v. sard. sant-andria„noiembrie”, alb. šën-ëndre „decembrie” etc. (Hasdeu 1172). ” ( DER )

E posibil ca o omonimie să fi făcut ca numele sfântului să coincidă cu vechiul nume al iernii.

*

Nu e lipsit de importanţă faptul că antroponime masculine foarte asemănătoare cu „Andrei” preexistau în onomastica tracă: Andra , Andrabys (după I.I. Russu, posibil din IE *andhos „floare” ).

Cât despre „Andrei”, „masc. proper name, from O.Fr. Andreu (Mod.Fr. André), from L. Andreas, from Gk. Andreas, from andreios „manly,” from aner(gen. andros) „man” ” ( etymonline.com )

*

Curios apare bascul andraandre „femeie” ( „Andra Maria” – Fecioara Maria ) , din proto-bascul *andere.

Anunțuri

16 comentarii »

  1. Daca „Andra” era un nume masculin, atunci „Andrada” era unul feminin? Apare un personaj cu acest nume in fimul „Dacii” (sau in „Columna”?).

    Comentariu de MihaiD — Decembrie 26, 2011 @ 9:09 am | Răspunde

  2. Dacă căutăm o semnificație ascunsă pentru luna lui Îndrea(Undrea) ce ar fi să ne concentrăm pe ie *h₂entíos- forward, before, outer side.
    http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Indo-European/antios
    skt.antyas- ultimul(antiakas- om al triburilor de castă joasă) sau anta- sfîrșit și alb.anë ( http://en.wiktionary.org/wiki/an%C3%AB#Albanian ) sau lat.antia-moț.
    Ultima precizare e chiar amuzantă, să fie Andrei unul dintre „cei cu moț în frunte” din vorbele românilor? :)
    Mai e alb.endje- a țese, care se potrivește cu activitățile noastre din luna decembrie legate de „andrea”.

    Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 26, 2011 @ 1:00 pm | Răspunde

    • Din seria „citate celebre din mine însumi”, mi-am adus aminte ce scriam pe vechiul forum de la dacia.org (vremuri grele…:) :

      „La subiect: „indrea-undrea” poate proveni din IE ndher- ( care a dat în engleză „under” şi în latină „infernus” -vezi http://www.bartleby.com/61/roots/IE335.html ) – e luna cînd Soarele straluceşte cel mai puţin.”

      Comentariu de Roderick — Decembrie 26, 2011 @ 7:18 pm | Răspunde

      • Iar în alb.nën, dintr-o formă mai conservatoare ndën, acesta la rîndul său din ndë.
        „Andrea (Indrea, Undrea) m. ziua sfântului Andreiu (30 Noemvrie) când, după credințele poporului, morții ies noaptea din morminte: noaptea sfântului Andreiu. ”
        Putea evolua semantic spre oameni „morți”.

        Comentariu de Sorin5780 — August 16, 2013 @ 3:44 pm | Răspunde

  3. E o plantă numită „sîngele voinicului” , care are un sinonim mai ciudat „indrușaim”. Originea sa pare a fi un turcism, itirșahi (sweet pea). Am zis pare, deoarece eu am o altă teorie.Cred că ar putea fi un cuvînt traco-dacic care se traduce prin sintagma „sîngele voinicului”, sau mai băbește „al voinicului sînge”.
    Prima parte „indru” ar putea veni din aceeași sursă ca sufixul „andru” din copilandru, băiețandru, poate și nandralău.Cred că vine dintr-o răd.tracică pentru „sănătos”( deci tare) și e coradical cu germ. gesund (http://en.wiktionary.org/wiki/gesund ), end sound(sănătate), alb. shëndet(sănătate, dar și ca urare cînd cineva strănută) alb. nu e un derivat din lat.sano? Etimologia tuturor ar putea rezida în ie su- well, good, sound.(Sandava?)
    Sau poate mă înșel și vine dintr-un derivat autohton necunoscut din ie doru,dru- lemn, copac , apoi tărie, sănătate,mărime etc. plus un sufix „an”.
    Sl.zdravy(helth) http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Slavic/s%D1%8Adorv%D1%8A ..zdravăn, înzdrăveni, zdrahon.(zdrulă- om nebun)
    A doua parte „șaim” ar fi coradical cu grecescul „haima”-sînge, din ie saim- thick liquid (Someș/Samus?).Mai e și letonul asinis(sînge).

    Comentariu de Ioan Albu — Decembrie 26, 2011 @ 4:38 pm | Răspunde

    • Interesant şi plauzibil

      Comentariu de Roderick — Decembrie 26, 2011 @ 7:04 pm | Răspunde

    • Mă întreb dacă sintagma asta ‘sângele voinicului” nu face aluzie la povestea salvării soarelui (ipostază feminină) din mâinile zmeilor , cu vărsarea de sânge clasică și invenția mărțișorului.

      Dacă are vreo legătură cu Indra și Indreyin din Nuristan e doar pe linie lingvistică. https://en.wikipedia.org/wiki/Kalash_people

      E interesant că voinicul ăsta (Indrean, Îndrea?) nu e pus degeaba între cel două anotimpuri. El salvează soarele (pe Ileana) așa cum Indra se bate tot cu un fel de zmeu/un balaur numit Vritra pentru a salva „apele lumii”. Fiecare cu ce-l doare!
      Totuși, la poporul kalasha, Indra eliberează soarele: Noted linguist and Harvard professor Michael Witzel summarizes the Kalash religion with this description: „In myth it is notably the role of Indra, his rainbow and his eagle who is shot at, the killing of his father, the killing of the snake or of a demon with many heads, and the central myth of releasing the Sun from an enclosure.

      Aș zice că am păstrat esențialul.
      https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83r%C8%9Bi%C8%99or

      Comentariu de Sorin5780 — Iunie 24, 2016 @ 10:49 am | Răspunde

    • Conform acestui scurt documentar, băutura sacră a indienilor, soma, era ..sângele menstrual. Yachhhh!

      https://en.wikipedia.org/wiki/Soma

      Comentariu de Sorin5780 — August 7, 2016 @ 3:09 pm | Răspunde

  4. andrea (var.undrea, îndrea) [..] 1. talpa sau bârna care ține podul morii; 2. fierul lung care prinde fierul lat de grindeiul plugului;
    http://en.wiktionary.org/wiki/%D5%A1%D5%B6%D5%B8%D6%82%D6%80#Old_Armenian
    Depinzând de forma acestor invenții populare, se poate să avem IE *ano- inel (lat.anus) …sau rad.ndher- pentru primul sens ;i *ano- pentru sensul 2
    http://www.etymonline.com/index.php?term=under&allowed_in_frame=0

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 13, 2014 @ 9:53 am | Răspunde

    • O coincidență morfologică sau o paralelă pe liinie indo-europeană?: http://en.wiktionary.org/wiki/%D5%A1%D5%B6%D6%80%D5%A1%D5%AF#Old_Armenian
      vechi arm. andrak (cred că avem despicarea consoanei n în nd).
      anrak, From անուր (anur) +‎ -ակ (-ak). Modelled on Ancient Greek κλείς (kleis- închizătoare).

      Asta în caz că avem și noi sensul de claviculă format similar din radicalul pentru inel: *an-ro /an-dro (cu suf.-dro nu mai e nevoie de aceea despicare). Lipsește sensul de inel „dacic” din *āno- sau *ano-

      Celălalt cuvânt pentru claviculă este Old Armenian գինդ (gind, “ring”), coradical cu alb.unazë și vëth din radicalul *wendh: http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Germanic/windan%C4%85
      http://en.wiktionary.org/wiki/unaz%C3%AB

      Deci undrea- „claviculă” s-ar reconstrui *wandra sau zero grade *wndra.
      Pe viitor s-ar putea căuta toate formele ca să fie delimitate clar și să nu mai avem omonime.

      andrele(var. îndrele, undrele) = ”pl. vine emoroidale” (probabil îndrelă, pl.îndrele). Sensul acesta nu mai lasă loc de ghicit, e comparabil cu udmă (vgr. oidma și oidema, din oidéo, unflu) dar vine direct din derivatul IE *in-dro- ”swelling /’strong’ ”/ (Pokorny *oid- ”to swell”).
      În cazul în care sufixul de plural era de fapt unul diminutival sau adjectival, verbul dacic trebuie să fi fost lărgit cu -r iar forma de bază trebuie să se fi păstrat în reg. a se îndrica:
      îndricá, pers. 3 sg. îndrícă, vb. I (reg., înv.; despre nori) a se ridica.

      Sensul original era „a se umfla”, apoi evoluează semantic în ceea ce înseamnă azi.

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 13, 2014 @ 12:40 pm | Răspunde

      • Alte nume pentru linariță (Linaria vulgaris) sânt indrică și sculătoare. Termenii sunt indiscutabil congruenți.
        Linarița era „folosită în medicina populară în special ca laxativ și diuretic, dar și împotriva… impotenței!”
        http://www.muntesiflori.ro/garbovana-album/

        Un alt fel de..ardicare: îndricá, pers. 3 sg. îndrícă, vb. I (reg., înv.; despre nori) a se ridica.

        Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 27, 2015 @ 6:32 pm | Răspunde

      • Am mai găsit câteva coradicale interesante.

        „îndrica, vb. refl. (a se așeza peste), pe care DAR îl derivă de la ridica, și Graur, BL, VI, 154, de la sensul 2, atribuindu-i accepția de „a pune, a așeza”. „DER https://dexonline.ro/definitie/dric

        Nu cred nici în explicațiile date pentru următoarele: dricar, s. n. (Banat, pătură), din mag. derekal; dricală, s. f. (Banat, plapumă), cuvînt identic cu cel anterior (cf. Gáldi, Dict., 125);
        Aș zice că sensul de plapumă se potrivește cu rad.*in-dro- ”swelling /’strong’ ”/ (Pokorny *oid- ”to swell”), iar mag.derékalj (feather bed) este un împrumut românesc adaptat legității limbii lor (silabe deschise).

        Comentariu de Sorin5780 — Iunie 7, 2016 @ 2:27 pm | Răspunde

      • alb. ndreqje = correction, mending, refit, repair, adjustment, rectification.

        ndreq = mend, correct, repair, tune up, tidy up, spruce up. https://en.wiktionary.org/wiki/ndreq

        Am impresia că ultimele sensuri sunt primordiale, apoi vin celelalte. Deși se spune că acestea ar fi înrudite cu arh.a direge (a drege; dis- +‎ regō ) prin etimonul latin binecunoscut, cred că e vorba de altceva aici.
        ‎https://en.wiktionary.org/wiki/dirigo#Latin

        Comentariu de Sorin5780 — Decembrie 26, 2016 @ 2:47 pm | Răspunde

    • Dăcițele purtau un „sexy” androc (< germ.untterrock)? :)
      http://en.wiktionary.org/wiki/Unterrock

      Sensul din română nu e același ca-n germană și de asta aș vrea să cred că provine din aceeași sursă ca undrea (ac de împletit) din *u̯endh ”to turn, wind, plait”.
      Ar fi atractiv un dacism identic cu eng.under și alb. (arhaic) ndën. Costumul femeiesc e compus din mai multe piese.

      ANDRÓC, androace, s. n. (Regional) Fustă de flanelă sau de lină purtată la țară mai ales de femeile bătrîne. Era forfotă…, de gîndeai că au venit toate muierile de pe lume să se afle în treabă, foindu-și androacele dintr-o odaie în alta. VORNIC, O. 177. Șterge-ți mina pe androc. BIBICESCU, P. P. 215. – Săs. angderrock, onderrock.

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 11, 2015 @ 4:50 pm | Răspunde

      • veleandră „haină de dimensiuni prea mari pentru cel care o poartă” (Maramureș; zona Codru) https://dexonline.ro/definitie/veleandr%C4%83
        Pare exagerată folosirea unui sufix augmentativ aici, corect? Putem avea vreun cuvât necunoscut pentru haină (*vel, cf. cu velință, a înveli, etc.) cu sufix augmentativ sau un adj.vel- (ex: vel-boier, vel-logofăt) și *andră (haină) conform cu acest reg.androc și verbul alb.endje (a țese).

        Comentariu de Sorin5780 — Decembrie 28, 2016 @ 1:30 pm | Răspunde

  5. “An Indrik composite from all the variants of the ballads depicts the Indrik as dwelling in the Holy Mountain, which it consumes for sustenance. It is the mother or the father of all animals. It wanders unseen on the plain by day. When other beasts encounter it they must do obeisance. The Indrik saves the world from draught by digging springs of pure water. By night it wanders in the subterranean world, forging a path with its horn. There it purifies all the waters and releases them from any blockages.”
    http://scienceheathen.com/2012/11/27/elasmotherium-the-origin-of-unicorn-legends-survived-until-at-least-50000-years-ago-possibly-until-much-more-recently/

    Comentariu de Sorin5780 — Martie 14, 2017 @ 2:33 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: