Istoriile lui Roderick

Decembrie 18, 2011

Menta, mantia şi altele

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:53 am

Numele atât de comun al mentei  -planta medicinală- are o origine necunoscută dincolo de limba greacă ( „from Gk. minthe, personified as a nymph transformed into a herb by Proserpine, probably a loan-word from a lost Mediterranean language” (etymonline.com) ).

Este remarcabilă însă asemănarea cu numele pe care îl are schinduful în limbile dravidiene (tamil mēntu , kannada mente , din proto-dravidianul *ment-).

E vorba de două plante aromatice.

*

Dacul mantia (la Dioscoride; mantua– la Ps.-Apuleius ) – mure, rubus – mi se pare înrudit cu grecul βάτος pe care îl traduce ( alternanţa bm , prezentă şi la numele zeiţei Bendis / Mendis , plus o nazalizare).

Nu pare înrudit de aproape, în ciuda asemănării „după ureche”  cu menta ( vezi cuvintele greceşti minthe vs. bátos ).

După unele surse , bátos ar avea origine ebraică (?); cuvântul ar putea aparţine, cred, ca şi minthe, unui substrat pre-indo-european.

Înrudit cu mantia ar putea fi chiar „mătură” ( în DER: „Origine obscură. La baza lui trebuie să stea lat. matta„covoraș”, de unde sard. matta „tufă, arbust”, abruz. mattęlę „mănunchi”, Lucania mattǫrrę „mătură de nuiele”, Liparimattulu „vreascuri”, calabr. máttulu „scul”, cat., sp. mata (Corominas, III, 287, cf. REW 5424). Lat. matta și-a schimbat genul. ” ).

Tracul mandaces „legătură, mănunchi” ar proveni (cf. Decev, I.I. Russu, din IE *mand- „legătură de nuiele” )

*

Mai amintesc aici un alt cuvânt obscur – engl. bent „iarbă tare, stuf ” (corad. cu germ Binse, dintr-un w.germ.  *binut- „stuf” ).

12 comentarii »

  1. (Yerba) mate – ceaiul băut de gauchos argentinieni – e un cuvânt din quechua

    Comentariu de Roderick — Decembrie 26, 2011 @ 7:02 pm | Răspunde

  2. Gauchos – sinonimi cu binecunoscuții cowboy din Nord – desemnau o anumită categorie („vagabonzi” – cauchu, în limba mapuche și/sau „orfani” – huachu, în limba quechua) a populația din unele părţi ale Argentina, Uruguay, Chile şi sudul Braziliei.

    Ceaiul mate – „mati” în limba quechua – este consumat în special de aborigenii din nord-estul Argentinei și de cei din sudul ținuturilor din Paraguay, Brasilia și Uruguay. Prin „mati” ei se refereau la plosca / vasul în care se păstrau ierburile acestei plante numite și „oro verde” (aurul verde) pentru proprietățile sale.
    Mati-le quechuan se mai traduce și prin „calabaza” care înseamnă dovleac.

    Comentariu de Daniela — Decembrie 30, 2011 @ 9:09 am | Răspunde

    • Da, aşa se pare; mea culpa, până eventual la o probă contrară :)

      Comentariu de Roderick — Decembrie 30, 2011 @ 4:41 pm | Răspunde

      • O, nu! Mea culpa pentru micile mari scăpări ale tastaturii…
        Nu intenţionam să ne contrariem, din contra:
        O plimbare prin Patagonia şi mai ales la sfârsit de an, este un real cadou pentru mine. Aşadar, nu pot decât să vă mulţumesc! :)

        La Mulţi Ani sănătoşi şi voioşi!

        P.s.
        Îmi permiteţi să adaug şi Istoriile dvs. în lista blogurilor pe care le urmăresc? Observ că dvs. deja aţi făcut-o, deci încă o dată
        Mulţumesc!

        Comentariu de Daniela — Decembrie 30, 2011 @ 10:19 pm

  3. Dacicul „mantua” pare că are corespondente clare în spaniolă şi portugheză: matorral, resp. matagal ( hăţiş ).

    „matorral” apare în wikipedia într-o listă de cuvinte cu origine semitică
    http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_Spanish_words_of_Semitic_origin

    Comentariu de Roderick — Decembrie 30, 2011 @ 4:45 pm | Răspunde

  4. engl mat „O.E. matte, from L.L. matta „mat made of rushes” (4c.), probably from Punic or Phoenician (cf. Heb. mittah „bed, couch”). Meaning „piece of padded flooring used in gymnastics or wrestling” is attested from 1903.”
    ( etymonline.com )

    Comentariu de Roderick — Decembrie 30, 2011 @ 4:50 pm | Răspunde

  5. Ce zici de ie mand- to adorn, din care a ieșit un dacic mîndră- (iubită, prietenă); mîndrenie, s. f. (Trans., frumusețe); mîndreță (var. mîndreață), s. f. (frumusețe, splendoare)..nu poate fi doar influența sl.mondru-înțelept.Pare mai degrabă apropiat de germ. mandag (“joyful, happy, DASHING”).
    și lat.mundus http://en.wiktionary.org/wiki/mundus
    Mîntuitorul ar putea fi numit astfel pentru că purifică lumea de păcat/ne spală de păcate; dar nu găsesc un singur derivat conex pentru acest latin mundus.Să fie „mîntuirea” tot!?

    Altceva:
    Proto-IE: *mAnd-
    Meaning: slow
    Old Indian: mand- (impf. á-maman, imp. mamandhi) `to tarry, stand still’; manda- `moving slowly, idle, lazy’
    Slavic: *mǭdī́tī
    rom.„moșmondi” cu redupicare inițială ca skt.mamandi

    Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 12, 2012 @ 11:43 pm | Răspunde

  6. Menta, dacă e tracică, ar trebui să aibă o denumire practică, ceva legat de proprietățile sale medicinale(sau miros „pregnant”). Sinonimul său, izma, are orig.nec. dar i se mai spune și „minta lîngoarii” printre altele.
    http://dexonline.ro/definitie/izm%C4%83

    Mă gîndesc că ar fi al doilea derivat după „iazmă” din IE *yeng- „illness” http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=++11&root=config
    În spațiul dedicat slavilor se găsesc și cîteva derivate alb., între care una are sensul de „bitter” care s-ar putea apropia oarecum de numirea științifică „menta piperita”.

    http://dexonline.ro/definitie/iz ar putea să vină tot din IE *yeng’, să aibe sensul de „iz” fetid al bolii/morții (?) și să fie o particularitate păstrată numai în spațiul tracic.

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 31, 2012 @ 4:21 pm | Răspunde

  7. Se pare că acest „mantia” apare în albaneză: „NGheg Alb. mandë, Alb. mën, man „berry, mulberry”; borrowed into Romansch mani „raspberry” ” ( http://en.wikipedia.org/wiki/Illyrian_languages )

    Comentariu de Roderick — Iulie 11, 2012 @ 12:15 pm | Răspunde

    • Vorbeai recent de „mutație consonantică” în tracă. Albaneza are multe asemenea mutații, chiar și între împrumuturile latine.

      Comentariu de sorin5780 — Iulie 11, 2012 @ 12:24 pm | Răspunde

      • E posibil să apară mutaţii consonantice doar la nivelul unui dialect.

        Mai e posibil ca unul şi acelaşi cuvânt să se fi transmis în forme dialectale diferite; şi să nu existe vreo consoană misterioasă şi unică, scrisă diferit după împrejurări, ci două sau mai multe consoane.
        Dacă un străin ar auzi în România cuvintele piept, chiept, cept nu le-ar transcrie diferit ?

        Comentariu de Roderick — Iulie 11, 2012 @ 12:40 pm

  8. „iásmă (iásme), s. f. – Spectru, fantasmă, strigoi. – Var. iazmă. Origine incertă. Este posibil să fie vorba de o simplă reducere de la aghiasmă „apă sfințită”, cf. forma aiasmă, întrucît aceasta este maniera tipică de a alunga aparițiile fantastice; ar fi, în acest caz, o formulă eufemistică, așa cum este cruce’n casă sau bată-l crucea „diavolul”. Celelalte explicații nu sînt suficiente: din sl. jazva „plagă”, cf. rus. jazva „flagel” (Cihac, II, 146; Scriban); din sl. jazka (Conev 106); din sb. jêzna „îngrozitoare” (Skok, ZRPh., 1923, 193 și Skok 60); din v. germ. ethma „spirit” (Diculescu, Dacor., IV, 1552); din sl. jasna „luminoasă” (DAR).” (DER, dexonline.ro)

    Există și două posibile corespondențe în latină: chasma ”an opening of the earth, a chasm, abyss” (latinlexicon.org), din care ar putea proveni -plauzibil fonetic- rom. iasmă și phasma ”an apparition, spectre, phantom” (latinlexicon.org), care are exact înțelesul rom. iasmă. Acest phasma (grec la origine, ca și chasma) ar putea fi originea lui ”iasmă”, explicații pentru dispariția lui f inițial putându-se găsi (una ar fi chiar confuzia cu chasma).

    Comentariu de Roderick — Mai 2, 2016 @ 9:10 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: