Istoriile lui Roderick

Ianuarie 9, 2012

Hambarele lui C. Daicoviciu

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 9:07 am

Observaţia din cele ce urmează nu îmi aparţine mie, ci unei persoane cunoscute din viaţa de zi cu zi, cititor discret al acestui blog, care preferă să rămână anonim în această privinţă; se înţelege că am acordul lui.

Acesta a remarcat o aparentă asemănare între sanctuarele rectangulare dacice şi un anume fel de hambare de piatră întâlnite în nordul Portugaliei, numite espigueiros.

Nu cunosc istoria acestor espigueiros; e interesant faptul că poartă cruci pe acoperiş (fapt care totuşi nu ar fi neobişnuit la clădirile unei ţări catolice). Partea de sus a coloanelor seamănă într-adevăr cu tamburii rămaşi din templele dacice.  Totuşi, la grânarele portugheze există doar două şiruri de coloane (acestea fiind dealtfel în număr mic).

Unele sanctuare dacice au fost luate drept hambare de către C. Daicoviciu (părere pe care, fireşte, nu o împărtăşesc); să fi contribuit la asta asemănarea cu „espigueiros” ?

(sursa imaginii: wikipedia )

Anunțuri

3 comentarii »

  1. suedez härbre – grain store, wooden storehouse, (norv.stabbur – alb shtip, rom stup?) Dacă termenul ăsta e prezent pînă în nord înseamnă că nu-i doar persan, pamirian cum o dau bulgarii: http://en.wiktionary.org/wiki/%D1%85%D0%B0%D0%BC%D0%B1%D0%B0%D1%80
    Mai sînt sinonimii stivă(stăvit, steavă și alte coradicale balto-slave), mogtar(orig?)

    hambár (hambáre), s. n. – 1. Magazie de grîne, grînar. – 2. Covată, albie. – 3. (Înv.) Cală. – 4. (Arg.) Tabacheră. – Mr. ambare, megl. ambar.
    Proto-IE: *ambhor- tub, bucket(vadră, ciubăr, albie, hambar)
    http://en.wikipedia.org/wiki/Granary tehnologia nu e doar dacică, ci mult mai veche.

    Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 9, 2012 @ 9:58 am | Răspunde

  2. În numărul curent al ”Magazinului istoric” (mai 2017) un articol semnat Coriolan Horațiu Opreanu confirmă cele spuse aici.
    Constantin Daicoviciu a susținut inițial că structurile rectangulare sunt temelii similare cu cele ale depozitelor de cereale romane (numite horreum; azi, în Galicia și Asturia, se numesc horreos). Mai apoi, însă, a revenit asupra teoriei, iar ”hambarele” au devenit sanctuare urano-solare (cf. cu părerea mai veche a lui D.M. Teodorescu).

    Din partea mea, există un argument pro și unul contra ”teoriei hambarelor”.

    Cel pro: înaintea celui de-al doilea război dacic, o poartă a cetății de la Costești a fost blocată preventiv de apărătorii cetății cu coloane luate din sanctuare. Dacă aceștia erau daci, episodul dovedește caracterul mai degrabă ”profan” al clădirilor: e greu de crezut că oamenii și-ar dărâma un templu, o biserică, pentru a folosi pietrele din ea, chiar dacă scopul -supraviețuirea- pare atât de practic în zilele noastre.

    Cel contra: un celebru medalion de lut ars reprezentând o zeiță (Bendis, după unii) a fost descoperit într-unul din sanctuarele rectangulare de la Sarmizegetusa (”sanctuarul vechi”). După H. Daicoviciu, e o imitație după reversul unui denar roman republican, imaginea reprezentată pe acesta fiind cea a zeiței Diana cu tolba de săgeți pe umăr. Medalionul a avut, după toate aparențele, un rol cultic. Desigur, nu e exclus ca el să fi fost plasat într-un hambar; însă î.a.c., zeița reprezentată ar fi fost mai degrabă una a vegetației, agrară, asemănătoare lui Ceres de la romani, nu Dianei.

    Comentariu de Roderick — Mai 17, 2017 @ 8:25 pm | Răspunde

  3. Un argument ”pro” că acele construcții ar putea fi hambare dacice la origine vine din Anglia:
    http://www.formula-as.ro/2008/842/societate-37/dacii-de-la-capatul-lumii-10366
    https://en.wikipedia.org/wiki/Hórreo

    Nu știu ce să zic de acel oier Radul din secolul 12! Am propus mai demult probabilitatea ca numele să aibă dublă origine, slavică și dacică, dar mă bazam pe niște regionalisme din graiurile nordice. Nu știu cât de întins era spațiul pe care se regăseau. Găsim anual câteva cuvinte dacice în puncte extreme ale românimii, dar nimeni nu le adună la un loc ca dovezi ale perenității acelor comunități antice.

    Mai e un nume interesant, de data asta autentic dacic: Blaes (probabil *Blaeș; plantă dacică blis). Aduce oarecum cu numele Blajului, mai vechi Blaș, așa cum avem vechiul Cluș față de actualul Cluj.
    Este numit după numele fiului lui Herbord, Blasius. (villa Blasii) https://ro.wikipedia.org/wiki/Blaj#Localizare

    Probabil că numele sfântului Vlasie/Blasiu de Sebastia era la modă în sec.XIV, dar în Română a circulat sub forma Blaj și Blașu, dacă-mi aduc bine aminte. Vlasie vine mai târziu, odată cu slavizarea cultului. https://ro.wikipedia.org/wiki/Blasiu_de_Sebastia

    Am mai remarcat în trecut numele fortăreței aceleia, Banna. Nu-mi dau seama dacă e celtică, mai nouă, sau măcar antică. Nu pare a fi denumire latină, iar celtică nu cred că avem prea multe informații.
    https://en.wiktionary.org/wiki/banna#Etymology_1
    Conexiunile pe care le fac, nu prea au sens: arom. bană, înrudit cu corespondenții albanezi:
    https://en.wiktionary.org/wiki/banë#Albanian
    https://en.wiktionary.org/wiki/banor

    Bană, regionalism care ar putea indica un sens primordial de .. beleag (Cant. Semn de recunoaștere; Ur. Tabără, loc de adunare): https://dexonline.ro/definitie/bană
    Cred că-n trecut l-am pus sub rad. *bʰeh₂- ‘shine’. Vezi alb. bënj https://en.wiktionary.org/wiki/bëj

    Mai remarc un lucru despre acei daci. Așa cum spune Robin Birley, sunt trimiși la sacrificiu într-un avanpost la nord de zid; ”the expendables” ar zice americanii. Și sub unguri sau austrieci, urmașii dacilor sunt trimiși în avangardă la sacrificiu. Chestiunile astea nu se schimbă niciodată.

    Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 13, 2017 @ 12:47 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: