Istoriile lui Roderick

Ianuarie 10, 2012

Diiii ! .. . Hăis ! .. . Cea ! .. .

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 1:04 pm

Înainte de a dezvolta subiectul, plasez aici un tablou de Nicolae Grigorescu, pentru inspiraţie:

(sursa imaginii: wikipedia )

*

Îndemnul „diii !” este tratat de către dicţionare ca onomatopee ori creaţie expresivă:

di interj. – Servește la a îndemna caii. Creație expresivă, cf. hi. Pare identică, în ce privește intenția și mijloacele expresive, cu diha, interj., cu care țiganii îndeamnă ursul dresat, cînd vor să-l facă să danseze (după Tiktin și Candrea, această ultimă interj. ar fi abreviere de la dihanie „animal”). ”  ( DER )

DI interj. (Adesea cu „i” prelungit) Cuvânt cu care se îndeamnă la mers animalele de tracțiune, mai ales caii. [Var.: díe interj.] – Onomatopee. ” ( DEX 98)

Cred însă că ar putea fi legat de PIE *deye- „a fugi, a se grăbi” ( v. gr. díō „fugă”, v.irl.  dīan „rapid” ).

*

Pentru a merge la stânga ori la dreapta, boii se îndeamnă cu „hăis”, respectiv „cea”.

Aceste direcţii spaţiale nu au nicidecum aceeaşi importanţă mistică.

Dreapta este … dreaptă, corectă, normală, justă, direcţie principală.

Stânga este secundară, dubioasă, cotită, strâmbă; vezi de ex. etimologia engl. left ( „from Kentish form of O.E. lyft- „weak, foolish” ” – etymonline.com ). Şi în română „a trage hăis(a)” = a nu fi de acord cu alții.

Semantic, dualitatea ceahăis ar putea fi aceea dintre încoace şi încolo (cf. expresiei „a merge încolo şi încoace” ; stânga fiind „încolo”, iar dreapta „încoace”)

Aşadar, cea ar putea fi coradical cu latinul cis- ( =””on this side of”; de ex. în „cisalpin” ), din PIE *ki-  ( sau *k’e- ? )

De cealaltă parte, hăis ar putea fi înrudit cu lat. ex- , din PIE *eg’ .

Desigur, mai sunt şi alte posibilităţi.

„Hăis” ar putea fi un derivat al PIE *seuy „stânga” ( avest.  haoya-, galez aswy, aseu „stânga” ).

„Cea” aminteşte de aici, aicea … ( cu aceeaşi origine în PIE *k’e- )

aíci, adv. – În acest loc. – Var. aice(a), ici, (a)icișa, ai. Lat. *ad hῑcce (Philippide, Principii, 92; Candrea-Dens., 26). Var. ai (Maram.) reprezintă lat. ad hic (Pușcariu, Dacor., VI, 305). Cf. aci. ” ( DER )

*

Tot un îndemn la mers, aplicat însă măgarilor, este „ciuş”:

„ciuș interj. – Se folosește pentru a îndemna măgarii. Origine probabil expresivă; coincide cu bg. și ngr. (DAR). Cf. ciuș, s.n. (înv., Munt., spate, spinare), din bg. na čuš. – Der. ciuști (var. țuști), interj. (exprimă o mișcare rapidă, ca săritura unui iepure, zgomotul unei palme etc.), cf. bîșticiuști, vb. (a țîșni, a sări brusc un iepure); ciușdi (var. ciujdi), vb. (a se ghemui; a ciuli urechile; a tăia crengile; a fura), ale cărui prime două sensuri îl imită pe a ciuli, iar ultimul pe a ciupi (DAR consideră sensul de la a fura drept primar și derivă cuvîntul de la bg. čužd „ciudat”). „

În ultimă instanţă, ciuş ar putea deriva din PIE *kyew- „a pune în mişcare” (…energia cinetică ; gr. kio, lat cio „a pune în mişcare”).

Aceeaşi origine o poate avea  „HI1 interj. Strigăt cu care se îndeamnă caii la mers. – Onomatopee.” ( Dex 98 )

*

Mai rămâne să oprim carul ( cu „aho” sau „ho”) sau să îl dăm îndărăt ( „a stui „).

„Aho” seamănă interesant cu „aha” ( „exclamație care exprimă mulțumirea cuiva că s-a lămurit sau că a găsit răspunsul la o întrebare care îl frământa ” ), dar nu sunt neapărat legate etimologic.

Ar putea fi înrudit cumva cu „a se ogoi” ( ? )

ogoí (ogoiésc, ogoít), vb. A liniști, a împăca. – Var. ogoia. Sl., dar lipsește veriga cea mai apropiată, cf. v. sb. goi„pace”, sb. ugoiti „a crește”. – Der. ogoi, s.n. (liniște, calm); neogoi(a)t, adj. (neconsolat). ” ( DER )

M-aş mai gândi la lat. quies ( engl. quiet , corad. cu while) , PIE *kʷey(e)- „to rest”.

„A stui” ( (reg.; despre boi) a face să dea carul îndărat ) poate să conţină la origine acel prefix ex-  (sau unul înrudit).

Am putea să ne gândim la ideea de „înapoi” (cf. ex- ) şi/ sau la ideea de a împinge (asta fac boii când dau carul îndărăt; o operaţie inversă trasului).

PIE *(s)teu-1 ( Pokorny ) „to push, hit” sau stem- ” to push; to stumble, stutter”.

18 comentarii »

  1. a trage hăis(a)” = a nu fi de acord cu alții
    Mai e hină- (reg.) partea dindărăt a plutei și eng behind de origine necunoscută http://www.etymonline.com/index.php?term=hind&allowed_in_frame=0
    *kʷey(e)-, *kʷyē- to rest, a dat în mod natural „a se aceua, aciua..respectă regula de trasnformare spre dacică, unde kʷe = ce
    ie deye- dya- to run, to hurry, to move quickly mi-ar place să cred că tribul dacic emigrat în Rodopi al diilor venea de aici.Orașul Diilor, adică Vidinul, e iar interesant; mai ales cum a rezistat un nume atît de bizar și scurt. Alte cuvinte vechi, așa scurte și neexpresive, au dispărut(de ex.ai-usturoi sau au-strugure).

    Comentariu de Ioan Albu — Ianuarie 10, 2012 @ 2:48 pm | Răspunde

    • Deinde de calea evoluţiei fonetice.

      Pentru „ho” m-am gândit şi la PIE *sēy- „to reach, to stop”.
      Fonetica pare ciudată în acest caz. Avem însă şi alte cuvinte care dau de bănuit:
      „hăreán s.m. (reg.) zerul ce rămâne după ce se bate untul.” nu e înrudit oare cu lat. „serum” < PIE *serw ?(nu e singura opţiune, mai e reconstruit un PIE *gewǝr- "zer" , plus engl. whey, care are "rude" aparente doar prin limbile germanice)

      La originea lui "ho" ar putea sta un *vo (vezi dubletele vulpe-hulpe, vultan-hultan)

      Comentariu de Roderick — Ianuarie 11, 2012 @ 9:36 am | Răspunde

      • un *vo (>”ho”) din PIE *wes- ( * u̯es-1 la Pokorny ) -„to stay, live, spend the night”, cu :

        lat. „Vesta” ( zeiţa ), mirl. „fossad” ( locuinţă, aşezare; ce tare seamănă cu lat. fossatum, alb. fshat ! măcar ca o coincidenţă) , engl. „was”, got. „wisan” (a fi, a rămâne )

        Comentariu de Roderick — Ianuarie 13, 2012 @ 11:09 pm

      • Sub PIE *gewǝr- „zer” ar putea intra măcar reg.zăvoi,dacă nu și zăvîrdacă.

        Comentariu de Ioan Albu — Mai 22, 2012 @ 1:49 pm

    • Ar mai fi tracicul „skaivas ‘left’ [Greek skaiós ‘left’, Latin scaevus ‘the same’]. ”
      O fi căzut „s„”-ul iar kaivas a devenit hăiș. Nu neg posibilitatea ca unele cuvinte sau graiuri dacice să fi avut un „ch” în pronunția uzuală, altfel cum expicăm hamneș, hamuri, hotar ?

      Comentariu de Ioan Albu — Februarie 15, 2012 @ 4:04 pm | Răspunde

      • „„ The only universally acknowledged source for Albanian h-, however, is from PIE *sk’-, cf. hije ‘shadow’ < *sk’eh2i- (G ski<, 9
        OInd. chayá-), hënë ‘moon’ h- , adică:
        Proto-IE: *sk’āy- „shadow, indirect light”
        Old Indian: chāyā́ f. `shade, shadow; reflection’

        După cum se vede sanscrita are un „ch”, acesta cred că e faza intermediară și a albanezei până s-a ajuns la „h”.
        La o adică, ”efortul” aparatului fonator de a reproduce ch sau ks e același și probabil că acest proces a avut loc atunci când africatele lor dz, ts au devenit dh și th. http://www.argjiro.net/albi/green/?book=2&chapter=0&subchapter=0
        Timotei Ursu remarca ceva foarte captivant referitor la albanezi și români privind pronunția unor grupe de litere, semn că poți schimba limba dar substratul răzbate : http://conexiuni.net/arhiva/2011/2011Mai/Timotei_Ursu_Mai_2011.htm

        Alt ex. doar pentru sanscrită: Proto-IE: *sk(‘)ēy- (-kh-)- „to split; to distinguish” >> Old Indian: chyati `to cut off’,
        Sanscrita mai are o regulă: IE *g’h devine h (traci cum o rezolvau oare?)

        Un ex. doar pentru română acum: Proto-IE: *(s)k(‘)ew-
        Meaning: sky, cloud
        Germanic: *skeu-ja- n.
        Celtic: OIr cēo `heaven’

        HĂU1, hăuri, s. n. 1.Prăpastie adâncă; abis, genune, adânc (II). ◊ Expr. (Pop.) Cât (e) hăul = niciodată; cu nici un preț. – Et. nec.
        2.greutate, sarcină.

        PS: am să revin cu exemple mai bune zilele astea! tracic skaevus = rom. hăis

        Comentariu de Ioan Albu — Mai 16, 2012 @ 8:43 pm

  2. Din alta perspectiva, „aho” e interesant de similar si ca forma si ca sens cu „ahoy” din limbajul marinaresc…

    Comentariu de valachus — Ianuarie 13, 2012 @ 2:25 pm | Răspunde

    • „ahoy- 1751, from a + hoy, a nautical call used in hauling.” ( etymonline.com ).
      google translate îl redă prin rom. „ei”, „hei”

      Formă – da, sens – ?

      Comentariu de Roderick — Ianuarie 13, 2012 @ 10:56 pm | Răspunde

  3. „aho aho copii si frati” vs „ahoy matey” – sensul e chiar identic din cate inteleg eu Plugusorul.. e drept ca se poate interpreta si in sensul DEX potrivit caruia „aho” = „ho” = „stati”. Dar atunci in legatura cu „ahoy” il avem cert pe „hăi” (folosit ca apelativ mai ales prin Moldova daca nu ma insel). Etymonline are pentru „ahoy” o simpla explicatie „a+hoy”, lasand pe „hoy” fara nici o lamurire (exista aparent un verb in dialect, „to hoy” = to throw – http://en.wiktionary.org/wiki/hoy#Etymology_3 dar nu vad logica lui in „ahoy”)…

    Comentariu de valachus — Ianuarie 14, 2012 @ 4:14 pm | Răspunde

    • „Aho, aho, copii şi fraţi,
      staţi puţin şi nu mânaţi

      „Carul apropiindu-se de vulpe, ţăranul ce mâna boii o vede şi, crezând că-i moartă cu adevărat, strigă la boi: Aho! Aho! Boii se opresc.” ( din „Ursul păcălit de vulpe” )

      „Apoi își ia și el carul și pornește tot la vale înapoi spre casă.
      — Aho! car nebun, aho! Când te-oi încărca zdravăn cu saci de la moară, ori cu fân din țarină, atunci să mergi așa!” ( din „Dănilă Prepeleac”)

      Comentariu de Roderick — Ianuarie 14, 2012 @ 11:20 pm | Răspunde

  4. Hăis vine de la verbul „a hâi” (cu accent pe i), care înseamnă a muta într-o altă poziție decât cea normală. Un obiect „hâit” este cel care nu mai este la locul lui, fiind mutat PUȚIN din loc

    Comentariu de sabinus — Februarie 16, 2012 @ 6:52 pm | Răspunde

  5. Am găsit o găselniță: verbul „a găsi” e dacic. :)
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=1673&root=config
    http://dexonline.ro/definitie/g%C4%83si

    Wiktionary: IE *ghédni̯e/o—”get” – alb. gjej „to find” (Gheg gjêj)
    În DER este menționat acest termen albanez, dar se optează pentru sl.gasiti(a stinge). Nu pricep firul gîndirii!!

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 2, 2012 @ 5:50 pm | Răspunde

  6. S-ar putea ca aceste îndemnuri să fie un fel de onomatopee folosite încă din perioada cea mai veche a indo-europenilor. Surpriză, surpriză, și englezii au aproximativ aceleași îndemnuri ca noi, românii: http://en.wikipedia.org/wiki/Gee_and_haw
    Era și într-un film cu actorul Cuba Gooding Jr. , Snow Dog’s din 2002.

    Comentariu de sorin5780 — Decembrie 29, 2012 @ 10:06 am | Răspunde

  7. CEA interj. Strigăt cu care se mână boii spre dreapta. ♦ (Substantivat) Partea dreaptă; dreapta. [Var.: (reg.) ceála interj.] – Onomatopee.
    „PIE *kʷeloh- ‘I turn’ > Alb. sjell ‘bring, fetch, turn, Gr. (Hom.) pélo ‘turn, move, become”

    Așa cum spunea Russu, labiovelarele urmate de o vocală anterioară devin č și ǧ. La albanezi nu era valabilă regula căci ei palatalizează labiovelerale respective în s și z. (dacă erau urmate de vocalele posterioare deveneau velare simple k, g).
    Ceala ar fi însemnat „a întoarce” și cuprinde doar o diftongare a lui [e].

    Sau e doar o interjecție!

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 23, 2013 @ 1:27 pm | Răspunde

  8. În macedoneană sau altă limbă balcanică(?) : ”addee imp. ”hurry up” ἐπείγου (Attic thee of theô run)” ( http://en.wikipedia.org/wiki/Ancient_Macedonian_language )

    După I.I. Russu, acest imperativ ”addee” ar fi frigian.

    Comentariu de Roderick — Iulie 30, 2013 @ 9:04 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: