Istoriile lui Roderick

Februarie 10, 2012

Ortoman

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 12:59 am

(articol scris la 3 noaptea, deci susceptibil de modificări ulterioare :) )

Variantele acestui cuvânt –iortoman , hartomanindică prezenţa unui sunet iniţial, probabil o consoană care a dispărut.

La originea lui ar putea sta PIE *kert- „puternic” ( > engl. hard ).

Dacă nu,  PIE *kerdh- „rând, turmă” ( v. engl. heordman, engl. herdsman ).

O transformare fonetică posibil similară lui Carsium > Hârşova.

Alte variante mai sunt prin comentariile de pe aici, propuse de d-l Ioan Albu şi de mine.

 

9 comentarii »

  1. http://en.wiktionary.org/wiki/artus#Latin
    Cred că ortomanul nu se poate delimita de radicalul IE ar- „a uni” din care au ieșit lat.artus sau armentarius(cioban) și armentum(turmă).
    Nu cred că e o metateză din armentarius, dar să nu ocolim nici ideea asta.Mai degrabă e un derivat paralel dacic,coroborat cu IE *ar-/e – miel, copil (lat.aries/arete, arm. oroǯ, gr,arni, let.jēra , lit.ėriukas).
    Pe de altă parte cuvinte ca herghelie sau ban.arghel pun iar probeme, din IE ar sau turcești, din dacică cu corespondent balt. arklis(armig,armăsar),însemnînd probabil „bine legat, puternic” și arghel(turmă)?
    Ar fi interesant de argumentat dacă lat.admisarius (cal de prăsilă) nu s-a contaminat cu un baltoidic arklis, ieșind ceea ce avem azi..nici latin evident, nici chiar baltoid(dacic)…deși armig poate fi o simplă nazalizare.(cred că încep să mă repet ca un roboțel)

    E o chestiune foarte interesantă legată de numirea cailor în armeană și indiană, deoarece se pornește de la un verb ie „a sări”; se pare că același „morfem” ( *ǵʰēyos ) a dat lat.haedus(ied). Citiți aici vă rog: http://en.wiktionary.org/wiki/%D5%B1%D5%AB
    În alt comentariu de-al meu am propus pentru cal și căluș o derivare din ie skal- a sări. Tot aici ar fi intrat și scaloi(copil zburdalnic, vioi)
    Cred că nici banalul ied nu e latin deloc http://en.wiktionary.org/wiki/edh#Albanian
    Văd că sînt cîteva coradicale pentru lat.arma(armă). bulg.orŭzhie , let.ierocis, cr.oruzje(idem.sb.și slovenă)..what’s up with that? :)
    Sînt neologisme sau paralele IE?

    Comentariu de Ioan Albu — Februarie 10, 2012 @ 11:09 am | Răspunde

    • Mă gîndesc acum că poate nu e imposibil ca și cuv.„viedzure” să fie de fapt un derivat din acest IE *ǵʰēyos. Animalul ăsta vînează sărind efectiv în spatele altor animale, crează ambuscade deoarece nu e capabil să alerge cu viteza corespunzătoare prăzii.
      Deci forma originală ar fi iedzure, dar cu siguranță s-a petrecut și o contaminare datorită cuv.vizunină. Pe de altă parte poate fi o coincidență și v-ul e doar protetic.
      PS:era chiar atît de simplu!? :)

      Comentariu de Ioan Albu — Februarie 10, 2012 @ 11:22 am | Răspunde

      • Sînt cîteva toponime dacice cu a protetic: eu cred că era folosit exact cum făceau românii odată: „la scăldătoare”, „la mori” „la livadă”
        deci Aiezis e clar, Amutria însemna la rîul Motru și așa mai departe.
        Adică „a” vine din traco-dacicul „ad” direct.

        Comentariu de Ioan Albu — Februarie 10, 2012 @ 11:29 am

      • Confirmarea asupra existenței vb.a sări (*ǵʰēyos ) ar putea veni din albaneză: hidhem (jump).
        În graiul nostru dh ar fi dz, deci iedzure/viedzure are o explicație argumentată acum.(amatoricește)

        Comentariu de Ioan Albu — Februarie 29, 2012 @ 10:15 am

    • ortoman- bogat în turme
      http://en.wiktionary.org/wiki/artzain#Basque
      o nouă coincidență cu bascii sau rădăcină boreană?! :)

      Tot la cap.oieriei, atrag atenția asupra unui termen pastoral scoțian, cìobair http://en.wiktionary.org/wiki/c%C3%ACobair#Scottish_Gaelic
      Ce zic specialiștii, e un cuvânt lăsat de traco-dacii legionari sau e cuvânt celtic de sine stător? M-am gândit și la ideea ca sarmații sau sciții să fi lăsat acest cuvânt peste tot unde s-au așezat, inclusiv în Marea Britanie..deși ar fi un pic improbabil.Au fost prezenți în cavaleria romană, dar nu în număr la fel de mare ca dacii.

      cìobair m, cìobairean pl. – shepherd :)
      PS: pe lângă faptul că scoțienii au păstrat acel radical „al” – a curge, acum și asta? Au lăsat dacii colonizați o amprentă lingvistică sau e doar o coincidență?

      Comentariu de Ioan Albu — Februarie 27, 2012 @ 9:07 pm | Răspunde

      • E vreo legătură etimologică între eng.sheep și cioban? Poate ne scapă ceva aici!
        Mă gîndesc la o rădăcină ie. despre blana oii.

        Comentariu de Ioan Albu — Februarie 27, 2012 @ 9:14 pm

  2. În limba engleză „hard” înseamnă „tare, țeapăn, solid”, iar „hardy” îndrăzneț, temerar, pripit. „Hartoman” este omul puternic, îndrăzneț (unde man înseamnă om, bărbat)

    Comentariu de sabinus — Februarie 10, 2012 @ 7:48 pm | Răspunde

  3. hartan e iar un cuvânt interesant http://dexonline.ro/definitie/hartan

    Comentariu de Ioan Albu — Februarie 20, 2012 @ 5:31 pm | Răspunde

  4. *ar- „to join” (lat.armentum- turmă, armentarius- cioban, păcurar; văcar)
    https://en.wiktionary.org/wiki/armentum ..
    https://en.wiktionary.org/wiki/armentarius

    Pe lângă argea (clește), sau fără el, am putea avea și entopicul arioiu/arămuc, „grup de oi despărțit de turmă” (rev.Ion Creangă, V. 316)
    http://adevarul.ro/cultura/istorie/revista-ion-creanga-1_50ba087f7c42d5a663b10b22/index.html
    Aș fi interesat dacă fondul acestei reviste este pus pe net. A avut mulți colaboratori celebri.

    S-ar putea totuși să provină din rad. ares-, *ars- „to be angry, to lose one’s temper”, dacă lat. errare vine din această sursă. https://en.wiktionary.org/wiki/r%C4%83t%C4%83c

    Cea mai înțeleaptă sugestie ar fi să avem chiar o moștenire latină, și astfel errare să se transforme în arioi (*arioniu) la fel ca arici din lat. ēricius.
    https://en.wiktionary.org/wiki/errare

    Dar totuși, fiind limbaj tehnic păstoresc, ar fi indicat să-l considerăm o formă autohtonă, mai ales arămuc, pe care-l văd ca pe un compus din rad. ar- cu sufixul de agent -mno (-men, -mon), ce a dat în albaneză sufixul -im.
    Sufixul diminutival -uc nu-i prea greu de intuit.

    Pentru ortoman (iurtoman, hartoman) m-am gândit și la posibilitatea asta de a avea o formă originală (h)artoman cu „h” protetic sau parte din radical, caz în care avem un „v” sau „f” palatalizat (hrapă din *vrapă, fire – hire, vulpe – hulpe, etc.)

    Ceea ce știm sigur este că sufixul augmentativ-peiorativ -man se găsește și-n albaneză (-aman), deci o temă de căutat prin vechile cazanii/dicționare este *(h)artă și *ortă (la fel ca daină și doină).
    Exemple alb. : frikaman (fricos), shurdhaman (surd).

    Semantismul între puternic, bogat, iute s-a dat când discutam despre etimologia lui oțel.

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 20, 2015 @ 1:34 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: