Istoriile lui Roderick

Februarie 24, 2012

M protetic

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:17 pm

Cu ceva timp în urmă sesizam posibilitatea ca unele cuvinte din română să se fi format prin adăugarea (când şi de ce -nu ştiu) a unui m- iniţial.

Câteva exemple:

-măniţă = răţuşcă , cf. lat. anas  „raţă” – vezi aici

(Moş) Martin – cf.  celt art , grec arktos – “urs” 

+

-În aromână mecanu sau ocanu = bulgar ( cf. Dicţionarului aromân al lui Papahaghi)

+ 

-„MACIOÁLĂ, macioale, s.f. (Reg.) 1. Femeie proastă, urâtă. 2. Vacă sau oaie slabă. – Et. nec.” ( DEX 98 )

Întâlnim însă cu un sens aproape identic

acioalăacioale s.f. (intl.) fată sau femeie urâtă” ( Dicţ. de argou, G. Volceanov) 

+

-DEX 98 menţionează pentru măcriş  „Et.nec. Cf. a c r u

Dealtfel în „Dicţionarul de sinonime” (M. Seche ) apare acriş  = măcriş  ( ! )

 *

Exemplele care s-ar putea găsi sunt, bănuiesc, mult mai multe.

Ceva mai puţin evident ar fi „marinică” – numele unei specii de şoim- posibil înrudit, cred, cu „erete”, „hărău”.

Cu un m- protetic s-ar fi putut forma „măgură” , din PIE *Agʷer- „top, upper” (hitt. hekur „vârf stâncos”, v. ind. ágra- „vârf” ).

Prezenţa lui m- protetic ar putea să fie în unele cazuri foarte veche, la nivelul rădăcinilor PIE.

Englezul maple  (cu origini „misterioase” dincolo de limbile germanice) ar putea să aibă doar acel m- în plus faţă de latinul opulus „arţar”.

( De menţionat că starling.rinet.ru oferă pentru opulus nu mai puţin de 4 rădăcini înrudite – *op-, *ob-, *nop-, *dob- „a sweet-juiced plant” ; posibil ca rom. „nipru”, numele unui copac, să însemne tot „arţar” şi aibă o origine germanică – vezi comentariile de aici )

 Posibil doar o coincidenţă, dar remarcabilă, există între grecul Ares şi latinul Mars , zeul războiului.

*

Ipoteza „adăugării” unui m- în plus mi s-a părut cea mai la îndemână; e posibil (?) ca în unele cazuri m- iniţial din unele limbi IE să fi evoluat dintr-o consoană care în alte limbi IE a dispărut.

E frapantă însă prezenţa în aceeaşi limbă (româna, aromâna) a unor cuvinte cu înţeles identic şi care diferă doar prin acel m- .

Anunțuri

37 comentarii »

  1. Macioală (Vacă sau oaie slabă) vine din ie *māk’- „înalt și slab”, poate și primul sens..ca „antiteză” la „grasă și frumoasă”
    latin macer(rom. macru)?
    Ori e autohton, ori e din latină.
    Mars e mai simplu, am mai discutat despre el și nu e nici un mister: lat. mart (bătălie), țig.mardo, arm.mart și altele..cred că era ie. mardh , (s)mard.
    Ce mă nedumerește pe mine e de ce n-am păstrat mai multe cuvinte ..„mart” de exemplu. Ce naiba însemna baba Marțolea ca mitologie, n-ar fi trebuit să fie un bărbat?

    Comentariu de Ioan Albu — Februarie 24, 2012 @ 11:53 pm | Răspunde

    • Mars Ultor = Marțolea Altoitoarea, care altoiește femeile ce muncesc seara de Marți spre Miercuri.

      Comentariu de Ioan Albu — Februarie 25, 2012 @ 12:00 am | Răspunde

    • Am discutat aici https://hroderic.wordpress.com/2011/06/28/pe-urmele-lui-marte/. Lingviştii nu leagă Marte de PIE *(s)merd, oricât de asemănătoare ar părea, dar cine ştie?

      Marţolea ar putea să fie nume de bărbat la origine ( ca Ţugulea ).

      Cu „macioală” s-ar putea să ai dreptate, dar are şi dublul „acioală”.

      Poate şi IE *māk’- are vreo legătură cu *ak’- „ascuţit”.

      Comentariu de Roderick — Februarie 25, 2012 @ 4:03 pm | Răspunde

      • „Răzmerița” e un cuvânt interesant în legătură cu un „mart”(război) balcanic, făcând abstracție de prefixul răz-. Chiar mă întreb de ce nu putem abuza de violență fără să punem un „răz” în față: răzbatem, războim, răzmeriță(-im) :)
        Marțolea ar putea fi consoarta lui Mărțișor, fiind numită după el ca-n vechea obște românească.Cred că am să pot comenta mai cu pricepere după ce termin cartea lui Mihai Coman, „Studii de mitologie”.
        PS: marod cred că e un vechi cuvânt românesc, rotacizat și „uitat” (înlocuit azi de maladie), coradical cu fr.malade(boală, bolnav, suferind).

        Comentariu de Ioan Albu — Februarie 25, 2012 @ 5:47 pm

  2. ie. *(a)merd-, *smerd- to damage, to destroy
    MARÓD adj. v. bolnav, lovit, nesănătos, rănit, suferind. ??

    Comentariu de Ioan Albu — Februarie 25, 2012 @ 12:47 am | Răspunde

  3. Nu sânt convins de existența acestui „m” protetic. Măniță(rățușcă) cred că e un cuvânt descriptiv (ca murg sau roib) și vine din ie. *manw- / -e- „small, little”

    Tokharian: B meṅki „less, low”
    Armenian: manr, gen. manu `small, thin, fine ‘, manuk `Child, boy, servant ‘
    Old Greek: ion., att. manó- (Telekl.), mānó- (Emp.)`thin, loose, sparse, rare ‘; mánü = mikrón (cod. pikrón) Hsch.
    Celtic: OIr menb `small’, menbach `Particles’; Cymr di-fenwi `reduce, reproach ‘

    Alt derivat poate fi monic (reg.dâmb mic, moviliță) și altele.
    Îmi pare rău că nu completezi o pagină separată cu toate cuvintele analizate de tine și pentru care instinctul îți spune că-s tracice, dând sumar rădăcina și grupul mai larg de derivate.Ar fi ceva de referință în spațiul virtual, cum e situl Duridanov sau Pokorny.

    PS: fără post scriptum aici! :)

    Comentariu de Ioan Albu — Februarie 25, 2012 @ 6:23 pm | Răspunde

  4. Un m sau un n protetic ar putea fi apropiat numai de limba albaneză, poate același substrat care a dictat adoptarea prefixelor „în” și „îm” pentru formarea de cuvinte.Totuși, exemplele date mai sus nu-s de ajuns.

    Comentariu de Ioan Albu — Februarie 25, 2012 @ 6:44 pm | Răspunde

    • măgar ar putea fi un compus cu m protetic și alb. i egër(sălbatic) sau gr.agria.. chiar și acest lat.onagrus din sursă greacă sau pre-IE ar fi interesant. Ar putea fi un compus care conține același termen balcanic pentru sălbăticie, plus un prefix „ana”-lângă, în vecinătatea.(tracic totuși dacă e ac. cu alb.në ).
      Sau e comun cu acest necunoscut termen http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=nagge&searchmode=none
      deși cred că vine din latină cumva, poate prin intermediar francez.

      Comentariu de Ioan — Martie 4, 2012 @ 11:26 pm | Răspunde

  5. In greaca „argos” -alb, „arguron” – argint. Tot in greaca „margarites” = perla, margaritar ( cu etimologie necunoscuta ).

    Ar mai fi si alte consoane aparent adaugate protetic, poate doar coincidente.
    In germana arm = sarac, din PIE *erm- „poor, ill” ( vezi rom. sarman , care ar putea trimite insa si la PIE k’ormo- „suffering, pain” – in dict. lui Pokorny )

    Comentariu de Roderick — Martie 5, 2012 @ 2:36 pm | Răspunde

  6. […] Poate că lat. *gardea ori rom. barză ar fi putut să ia naştere şi prin adăugarea unei consoane protetice la *ardea ( vezi fantasticul meu articol, https://hroderic.wordpress.com/2012/02/24/m-protetic ). […]

    Pingback de Pe urmele berzei « Istoriile lui Roderick — Martie 31, 2012 @ 10:31 am | Răspunde

  7. IE: *anǝt-, *nāt- „duck” ar putea fi, ipotetic vorbind, la originea „rățoiului”. Hai să ne imaginăm că dacii încep rotacizarea lui „n” într-o fază primară a dezvoltării lor, înainte de intrarea romanilor în Balcani. Strămoșii albanezilor la fel, dar fiind în contact cu lumea grecilor anticii (rotacizează și ei „n”-ul ) se adaptează la „Old Greek: nǟ̂ssa, att. nǟ̂tta f.- duck ”.

    E o idee bună zic eu! Ar fi păcat să stricăm noi unanimitatea grupului nostratic.

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 14, 2012 @ 6:01 pm | Răspunde

    • Nu mi se pare prea „fezabil”. Câte ar fi trebuit să se rotacizeze î.a.c. ?

      Pentru raţă ar merge poate şi PIE *rē- „a vâsli” (Row, row, row your boat/ Gently down the stream )

      Comentariu de Roderick — Mai 14, 2012 @ 8:39 pm | Răspunde

      • Merrily, merrily, merrily, merrily,
        Life is but a dream

        Rotacizarea e prezentă la italici(s<r) și sanscriți(l<r) și nu-i deloc recentă. Dacă ar fi fost importat de coloniștii romani, atunci din care parte a peninsulei veneau? De ce au și albanezii tosk această particularitate?
        Singura rotacizare evidentă am întâlnit-o în cadrul dialectului romanesco, dar foarte slabă, nicidecum la scara largă.

        Poate să-mi explice cineva de unde vine „ RÁȚĂ s. v. ploscă, urinar.”?

        Comentariu de Ioan Albu — Mai 14, 2012 @ 9:08 pm

      • „raţă” poate fi un cuvânt din acela imemorial, desemnând o pasăre de apă; şi „duck” la fel.
        Pe vremea civilizaţiei cretane raţa era domesticită.

        proto-sem. *laḳlaḳ- „barză” – akkad. raḳraḳḳu
        sanskr. lakSmaNA „goose” sau „female of the Ardea Sibirica”

        Mai este un proto-sem. *di/ak- „duck”, arab dīk- , amharic dakǝyye „duck”

        If you see a crocodile,
        Don’t forget to scream.

        Comentariu de Roderick — Mai 15, 2012 @ 5:24 am

  8. „Row, row, row your boat,
    Gently down the stream.
    Throw your teacher overboard
    And listen to her scream”

    Eu totuși insist pe ideea mea, cuvântul „rață” e forma rotacizată din IE *anǝt-, *nāt- „duck”. http://en.wiktionary.org/wiki/ros%C3%AB
    Probabil că în Balcani s-a propagat doar forma scurtă *nāt, conform celor trei idiomuri (patru dacă acceptăm scr.raca). De altfel am căutat toate întorsăturile pe care lb.română le-ar fi permis, dar n-am găsit decât următoarele:
    rúță! interj. (reg.) strigăt, chemare a rațelor.
    rúscă2, rúsce, s.f. (reg.) – 2. deal, râpă, drum peste deal sau prin râpi (am regăsit urmașul dacicului Rusidava conf.lui Duridanov) :)
    În schimb am găsit în insulele britanice coradicale pentru „sanskr. lakSmaNA – goose” : http://en.wiktionary.org/wiki/lacha
    Rațele erau legate de un zeu al războiului celtic; nu știu dacă nu cumva era Lug!

    N-am să-mi iert dacă nu profit de ocazie să mai propun vreo două dacisme (?):
    hárcă, (hârcă), s.f. – (mit.) Pește uriaș; balenă; „tata peștilor” (Papahagi 1925) „În Maramureș, deși lipsesc apele mari, întâlnim totuși mitocredințe ale apelor, unele născocite din rațiuni de ordin practic, având drept scop îndepărtarea copiilor de la apele curgătoare” (Bilțiu 1999: 26-27). – Probabil din hârca (< ucr. hyrka).?????
    Coincidență sau nu: lat. orca(balena ucigașă) http://en.wiktionary.org/wiki/orca
    sau mai degrabă din IE: *(a)skʷal-, *kʷal- „a k. of big fish; whale” :
    avestan kara- `a mythical fish' http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=1050&root=config

    IE: *klaud- / -e-
    Meaning: defect, corporal defect; lat claudus – „lame”

    chiud, chiúduri, s.n. (reg.) nărav (rău), fire, minte; melic. S-ar putea să fie slavic, apropiat de „ciudă”, dar următorul are șanse mari să fie din substrat:
    melíc, melíce, s.n. (reg.) 1. obicei; nărav. 2. inflamarea glandelor de la gât la cai.
    MELÍC s. n. (Reg.) Nărav, obicei prost (la animale). Ex.: spunem că un cal are melic, atunci când lovește cu piciorul, când mușcă sau când, înhămat fiind, se sperie de obiectele care-i apar în raza vizuală, devenind greu de controlat. Termenul este frecvent folosit în satele de pe valea Vâlsanului, județul Argeș.
    Pare coradical cu lat.malus- rău.

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 15, 2012 @ 9:54 am | Răspunde

    • Interesant „harcă”, ar mai fi orkn „focă”, din care derivă numele insulelor Orkney.

      Comentariu de Roderick — Mai 15, 2012 @ 9:27 pm | Răspunde

    • „Eu totuși insist pe ideea mea, cuvântul „rață” e forma rotacizată din IE *anǝt-, *nāt- „duck”. http://en.wiktionary.org/wiki/ros%C3%AB

      Deci tu ai scris articolul wiki ? :)

      S-ar putea ca originea „raţei” să fie onomatopeică (cf. S. Paliga ).
      După Pokorny câteva nume de păsări derivă din aceeaşi rădăcină ca şi „a râgâi”, „eructaţie” – reu-b- şi reu-g- „to vomit, retch” ; anume let. rubenis „cocoş de mesteacăn”, danez rüpe „prepeliţă”.
      Vezi rom. răcănel.

      P.S.
      Mai e o ciudăţenie, engl. drake „male duck,” c.1300, unrecorded in O.E. but may have existed then, from W.Gmc. *drako (cf. Low Ger. drake, second element of O.H.G. anutrehho, Ger. dial. drache).” (etymonline.com)
      Cf. starling.rinet.ru, rădăcina este *reg’- „chief, king” ; OHG anutrehho (anet-rehho, anet =raţă), germ. Enterich. Deci răţoiul e un rege peste raţe, dar engleza reţine doar faptul că e rege. (?)

      Comentariu de Roderick — Mai 15, 2012 @ 10:11 pm | Răspunde

      • Nu cunosc albaneza decât superficial, dar ce mă interesează scot din următoarele:
        http://mudrac.ffzg.unizg.hr/~rmatasov/Albanian.pdf
        http://books.google.co.uk/books?id=xvKH56aT5mEC&pg=PR13&dq=vladimir++albanian&hl=en&sa=X&ei=TumyT8GxKcmGswbGooy8Bg&ved=0CGUQ6AEwCA#v=onepage&q&f=false
        http://www.geocities.ws/protoillyrian/tocharian.html

        Chestiunea asta cu rotacizarea lui n fără o regulă aparentă ar putea fi prezentă printre cele mai vechi moșteniri lexicale.Îmi aduc aminte cât mă irita faptul că nu pot să găsesc un reg. pentru rână în dreptul căruia să scrie „cot” sau „parte a mâinii între cot și palmă” (cum au alb.) http://en.wiktionary.org/wiki/b%C3%ABrryl
        Eram (și mai sunt încă) de părere că „rână” (râlă) vine din IE *ol- „elbow, funny-bone” > lat.ulnus (idem pentru arin/anin din IE *alis- *elis- alder; poate fi dacic iar forma anin să fie o derotacizare greșită, forma primitivă fiind rotacizare unui *l)
        Onomatopeiele nu pot fi distinse uneori de numele normal al animalelor; când chemi orătăniile din coteț spui „pui,puiiiii, pui” ori remixul: piu, piu , piuiiiuuuuu
        așa și cu acest „ruță”, o fi exact pe dos….de la numele lor.
        Sanscrita rotacizează într-o veselie, oriunde și oricând.O fi valabil și pentru o fază mai veche a tracilor.
        PS: am insomnie cu rața asta; pare simplă explicația dar nu e! :)

        Comentariu de Ioan Albu — Mai 16, 2012 @ 12:06 am

      • Uite o chestie de luat în considerare.

        PIE *alk’- „elk” a dat v.ind. ŕśya- m. `male of a sp. of antelope’ şi un iranian rus „oaie sălbatică, muflon”

        Mai este un PIE *alk(‘)- ” a k. of waterfowl, kingfisher” (lat. alcedo) şi aici cred că este cheia „raţei”. Forma rădăcinilor e aproape identică. În limbile iranice, dacă evoluţia fonetică a fost ca a rădăcinii anterioare, pescăruşul ar fi fost tot „rus” sau poate „ruk” ( pt. că (‘) este pus în paranteză…)

        Poate asta explică şi irlandezul lacha „raţă”

        Comentariu de Roderick — Mai 16, 2012 @ 7:14 am

      • Cum am mai punctat odată IE *el desemnează o culoare brun roșiatică, poate la asta se referă și slavicul (?) rysь – „râs”, care-i rotacizat, caz unicat pentru slavi ,necaracteristic chiar (doar dialectul sorbian are forma lys, probabil erau mai departe de influența costobocilor/alb.tosk sau ..a iranicilor)
        http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Slavic/rys%D1%8C
        ?? trei posibilități acum: culoare, țepi sau IE *al- aliment.

        Fac și o mică paranteză referitor la rațe în general, dar mai ales legat de ex.date din graiurile celtice și sanscrită plus alte intervenții. Dacă la origine, aceste păsări erau numite în funcție de trei parametrii : culoare, mediul lor ambiant (IE *nat- *anat) și trend migratoriu (IE *al- „to wander” > rom.a olicău,ulicar- (Despre oameni) Care umblă brambura; vagabond, plimbăreț; care bate drumurile)?
        După ce au fost domesticite (anumite specii) s-au pricopsit pe veci cu numele date în negurii istoriei.

        Ar ajuta foarte mult dacă oamenii ăștia ar scoate un mic dicționar cu morfeme. Nu-mi ajung întotdeauna aceste reconstrucții dacă nu înțeleg și resortul original.
        De exemplu cerbul (Ie *elen sau IE *elk)ar putea conține două morfeme distincte, unul care indică culoarea, iar celălalt caracterul migratoriu.
        http://en.wikipedia.org/wiki/Elk http://en.wikipedia.org/wiki/Red_deer
        PS: indiciul că acest râs ar însemna culoarea ruginie e derivatul folosit de unii slavi legat de acest animal; am putea spune c-a fost animalul și apoi culoarea în fcț.de el, dar dacă e fix pe dos?

        Comentariu de Ioan Albu — Mai 16, 2012 @ 10:44 am

      • vezi un comentariu de aici – https://hroderic.wordpress.com/2011/02/15/oameni/

        Dicţ. lui Vasmer leagă numele slav al râsului şi de cehul “rysavy” – ruginiu.
        Răd. nostratică a rădăcinii IE ar fi *loḳV “râs, vulpe”. Un numitor comun ar fi culoarea ( oarecum ) roşcată a celor două animale, ca şi faptul că sunt prădători.

        Eu cred că numele animalelor de obicei sunt foarte vechi şi foarte neevident legate de alte cuvinte. Să legi numele de un aspect al animalului (de ex. râs pentru că pare să râdă ) duce de obicei la „etimologii populare”.

        Comentariu de Roderick — Mai 16, 2012 @ 12:17 pm

      • Minunat atunci, aproape uitasem de comentariile asupra „râsului”.
        Eurasiatic: *loḳV
        Meaning: fox, lynx
        Indo-European: *luḱ-
        Altaic: *l[ù]k`V
        Uralic: *lujV (? = *luKV); *lokka (Coll. 3) (see AD)
        Kartvelian: *leḳw-
        Dravidian: *nakk-
        Chukchee-Kamchatkan: *ɫeqɫŭ (cf. also *lhiɣ(ʷ)ŋǝ ‘wolf’)

        Slavii interpetează coruperea numelui printr-un taboo, dar nu prea ține. http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/vasmer&text_number=+12018&root=config
        Mai degrabă a fost influențat de IE *reudh, ceea ce se putea întâmpla și pentru traci.
        Înțeleg că accepți rotacizarea asta dar pentru IE *anat (rață) ai încă reticențe? :)
        Încă ceva, IE *lūk’s-, *lūnk’s- au câte un „u” lung, și mă întreb dacă în tracă n-ar trebui să presupunem o formă care să acomodeze această circumstanță. Dintre toate derivatele, numai balticii respectă acest u lung.Slavii au i foarte scurt, noi după ei.
        Ce efect ar avea pentru traci grupul k’s ?

        Comentariu de Ioan Albu — Mai 16, 2012 @ 1:48 pm

      • De ce este râsul cu r şi nu cu l ? Probabil datorită vreunei influenţe iranice, cum bănuieşti şi tu, ca şi la „raţă” deci.

        PIE *leuk- „to shine; light, white” > v.ind. roká- m. `light, lustre’, roci- f. `light, beam, ray’, avest. raočant-, v.pers. raučah-

        Comentariu de Roderick — Mai 16, 2012 @ 2:26 pm

  9. http://translate.google.com/?hl=en
    alb.cen are toate înțelesurile pe care un derivat din IE klaud le-ar fi avut. De asemenea, nu știu dacă rom.chiud acoperă și sensul doi al lui „melic” ca să …corespundă definiției.
    PS: care-i scorul cuvintelor dacice până acum? :)

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 15, 2012 @ 10:10 am | Răspunde

  10. Ce strajnic ar fi ca cei din domeniul lingvistic să centralizeze și să recompună o limbă adamică planetară în cincizeci de ani! S-ar reduce semnificativ toate costurile comunicării, n-am mai avea monopoluri distructive cum are engleza azi etc.

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 16, 2012 @ 10:52 am | Răspunde

    • Ar fi straşnic în sensul rusesc, adică groaznic. Vrei să tai o pădure vie şi să o înlocuieşti cu un model de copac de plastic ? În plus, să nu uităm că toate reconstituirile lingvistice = ipoteze şi toate limbile vii = realităţi.

      Sper că Europa şi modelul pluralităţii va înlătura monopolul distructiv al englezei. Nu că aş fi fan UE.

      Comentariu de Roderick — Mai 16, 2012 @ 11:40 am | Răspunde

  11. Că tot suntem la discuția despre „roșu”, ce ar fi ca larice (lat.larix- brad roșu, brad de vară) să fie exact despre ce discutam mai sus legat de IE *el sau *al- roșu, roșcat, brun roșcat?

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 16, 2012 @ 5:07 pm | Răspunde

  12. […] Am încercat în mai multe rânduri să apropii numele lui “Moş Martin” de rădăcina IE din care derivă nume ale ursului (gr. arctos etc.), problema fiind m-ul iniţial. […]

    Pingback de Ursoaica Marina « Istoriile lui Roderick — Septembrie 8, 2012 @ 9:42 pm | Răspunde

  13. […] fantastică, nisetru vs. slav isetru ar fi încă un caz în care apare acel misterios m protetic (https://hroderic.wordpress.com/2012/02/24/m-protetic/ ), aici transformat (explicabil) în […]

    Pingback de Nisetru și scobar | Istoriile lui Roderick — August 3, 2013 @ 11:13 am | Răspunde

  14. Cred că pot explică pe măgură (var.măgulă) mai mult decât ieri, adăugând câteva sensuri care nu era evidente înainte (să apar eu pe lume). :)
    Sufixul -ul nu e diminutival, deci împlinește altă funcție. Dacă îl aplicăm sensului de „heap” din albaneză merge conectat cu reg. mâglă, o formă cu sincoparea lui ”u”, dar fără transformarea spre *ghe (deci o formă nu foarte veche):
    mấglă, -e, (mâglie), s.f. – 1. Grămadă, morman. Mâglele, „loc situat în pădurea dintre satele Glod și Văleni, renumit prin faptul că adăpostește un mormânt acoperit cu o grămadă de pietre, care ar fi aparținut unui haiduc ce l-ar fi trădat pe Pintea Viteazul. Fiecare om ce trece pe la Mâgle aruncă câte o piatră pe grămada ce acoperă mormântul zicând: Aici e îngropat glodeanul care l-a vândul pe Pintea” (Ivanciuc 2006: 16). 2. Sloi de gheață plutitor (Chioar). – Din magh. magla (din máglya) „rug” (Candrea cf. DER; DEX).

    Giuglea spune așa: ”măgura a însemnat la început târlă”. Ar putea semnifică că sufixul -ul indică un adj. cu sensul „adunat grămadă” (grămădesc!), ceea ce are o logică excepțională pentru sensul de târlă sau stână, pierdut azi din limbajul curent. O fi având mai multe sensuri, în afara culturii păstorești arhaice, adică unul general de a aduna în grămezi, fie pietre, oameni și animale sau chiar gheața ce plutea pe râuri iarna formând ”răgălii” (*răgal cu suf latin -ie ce semnifică „pluritate”). Și acesta din urmă a fost comentat de vreo două ori, dar, mă întreb, în lumina celor explicate azi, dacă nu avea o formă *răgulă” (înmănuchiat, adunat la un loc), căci legătura cu sl.roka(mâna) sau alb.rangë (home work; proto-alb.*wranka cf.lui Orel) e indubitabilă. Adăugam mai anul trecut și reg.nostru (moldovenesc) răgulă cu sensul de neam, pus greșit de unii lângă lat.regula. Se pare că n-au observat latiniștii lipsa rotacizării, piatră de opintire privind multe etimologii, apoi nu s-ar fi coalizat în *regla spre un rom. răghie? Nu, eu cred că morfologic -ul îndeplinea o funcție, iar accentul și motiarea gramaticală a aspectului împiedica sincoparea lui ”u”.
    Și iată cum avem un sinonim carpic al alb. bashkë (împreună; IE *bhask-)

    IE *mag(‘)h- ”earth” e un candidat redutabil și mai degrabă fără palatală. (la fel și radicalul care a dat sl.hram)
    Merge și acel radical de care vorbeam anul trecut pentru ”putere”, ce pare să fi dat vreo două nume tracice la sud de Dunăre. Eu (sau altcineva) îl asociam cu expr. ”de măganul lui” (pe cont propriu, pe puterile lui), deși poate este celtic, din aceeași sursă cu eng.maiden sau ir.mac.
    Ar mai fi reg. smagă (putere) undeva mai la sud, prin Crișana și Banat. E conectat cu proto-slav.snaga.

    Prin urmare, măgulă ar putea sintetiza semantismul lui ”tărie” și sensurile luate de acesta ( altitudine, înălțime; (concr.) vârf, pisc), nu că ar fi înregistrate astfel de sensuri, dar să fie spus…căci eu scriu articole, nu comentarii. :)
    Las pe Ace Ventura, c-o spune mai bine: https://www.youtube.com/watch?v=rVoKlqbz1l4

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 20, 2014 @ 12:02 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: