Istoriile lui Roderick

Martie 7, 2012

Pârș

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 11:31 pm

Un animăluț care are norocul de a hiberna șapte luni pe an. Probabil mai prieten cu dacii, pentru că romanii îl mâncau.

PÂRȘ, pârși, s. m. Nume dat mai multor specii de mamifere din familia rozătoarelor, cu aspect intermediar între veveriță și șoarece, lungi de circa 20 centimetri, cu coadă lungă și stufoasă, cu blană moale și bogată, cu ochi mari și cu bot ascuțit, care trăiesc mai ales prin păduri, cățărate în copaci (unde își au de obicei culcușul și unde hibernează) (Glis glis, Muscardinus avellanarius, Dryomus netedula). ◊ Pârș de stejar = mamifer rozător asemănător cu pârșul, dar cu câte o pată neagră pe obraji. (Eliomys quercinus). [Var.: pâș s. m.] – Din sl. plŭchŭ.”  ( DEX 98 )

(sursa imaginii: wikipedia ; aici e specia necomestibilă (?) Eliomys quercinus )

În DER

”pîlș (-și), s. m. – Hîrciog (Myoxus avellanarius). – Var. pîs, pîluci. Sl. plŭchŭ (Tiktin; Byck-Graur 27). ”

Numele ar putea fi înrudit, cred, cu lit. (și let.) pele  ”șoarece”, v.prus. peles ( miegapele = miega + pele , literal ”șoarece care doarme” , înseamnă în lituaniană pârș). Site-ul starlig.rinet.ru pune un semn de întrebare în fața presupusei origini în PIE *bhel-  ”squirrel, marten, wild cat” , din care provine și germ. Bilch ”pârș”.

Pe seama acelei rădăcini putem să punem alt nume al pârșului:

BÉLHIȚĂ, belhițe, s. f. Animal mic, din ordinul rozătoarelor, cu coadă lungă acoperită cu păr des (Myoxus glis).” (DLRM) ( Myoxus glis = Glis glis ).

Aș crede că ”pârș” e cuvântul moștenit, probabil influențat de cel împrumutat din slavă, ”pâlș” sau ”pâș”.

Dacă numele generic al pârșilor provine de la pârșul de stejar ( cel din poză ), s-ar putea ca numele lui să aibă de-a face cu stejarul, PIE *perkʷ- ( lat. quercus ). Dealtfel, pârșul de alun se mai numește alunar.

*

Mai avem

”pârști! interj. (reg.) cuvânt cu care se strigă iepurele de casă.  ” ( DAR)

pârș interj. (reg.) strigăt cu care se cheamă sau se alungă măgarul.  ” ( DAR )

Iepurele și măgarul sunt doi ”urecheați”; să fie acesta elementul comun pe care se bazează apelarea similară a lor ?

23 comentarii »

  1. Sânt curios cum se transformă sl.pluchu în pârș? Altfel, pârș ar putea fi doar o altă formă de „pâșin” sau Proto-IE: *perk’-
    Meaning: motley, coloured
    Old Indian: pŕ̥śni- `variegated’
    alb.popuri = let. popurijs= motley
    ..dacă are blana astfel: „Pârș de stejar = mamifer rozător asemănător cu pârșul, dar cu câte o pată neagră pe obraji”.
    Mai e și IE *pers- snowy, „speck of dust”, drop
    Mi s-ar părea incredibil ca numele stejarului dacic să se fi păstrat doar prin numirea unui guzgan de scorbură.

    lit.pele nu vine din IE bhel, ci are un loc în altă rădăcină, așa cum am mai comentat cu altă ocazie.E legat de culoarea cenușiu (IE pel- grey, blueish ) http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=+899&root=config
    cu destule cuvinte în albaneză, baltică și ceva în română.

    Comentariu de Ioan — Martie 8, 2012 @ 7:45 pm | Răspunde

    • Lit. pele nu cred că are de-a face cu culoarea șoarecelui. (faza apare și aici – http://en.wiktionary.org/wiki/pel%C4%97#Lithuanian )
      S-a spus că ”bear” ar însemna ”the brown one”, din cauza unui tabu vânătoresc, care ar interzice pronuțarea numelui unui animal. Nici azi numele ursului nu se prea pronunță la stână (e numit ”ăla”).
      Dar a șoarecelui? Le-o fi fost frică pentru depozitele de cereale? ”pele” apare și în maghiară, unde înseamnă pârș, nu șoarece.

      Cred că e mai degrabă vorba de o rădăcină înrudită cu *bhel, dar mai pe departe.
      ”Pârș” ar putea fi un ”peles” trecut prin rotacizarea acelui l intervocalic.

      Cu PIE *perkʷ- ”stejar” este o exagerare; tehnic posibil, totuși.

      Comentariu de Roderick — Martie 8, 2012 @ 9:03 pm | Răspunde

      • Tocmai de șobolanul baltic vorbeam, dar și alb.plak(barbă sură,bătrânețe,ghiuj). Maghiarii puteau împrumuta ceva cuvinte baltice de la ultimele triburi estice care atingeau Volga,asimilate ulterior slavilor.

        Apropo de baltici,am discutat cumva despre IE *k’as- hare(iepure) și regionalismul nostru șoșoi(iepure)?
        Hittite: sasa- ‘a mammal, rabbit?
        Baltic: *čas-in-[a]-s m. Old Prussian: sasins – iepuroi
        Germanic: *xás-an-/*xaz-án- m.;
        Celtic: Cymr ceinach
        Ori e o coincidență extraordinară, ori avem de-a face cu o moștenire veche geto-dacică!

        Comentariu de Ioan — Martie 8, 2012 @ 9:26 pm

      • Au omis lingviștii să menționeze și contribuția indiană: bengal sasaka și gujarat sasalum ?

        Comentariu de Ioan — Martie 8, 2012 @ 9:38 pm

      • Cu „șoșoi” nu e coincidență, dar nu cred că e nici geto-dacic. E cuvântul cu care denumesc țiganii iepurele; unii din ei, cel puțin.

        Comentariu de Roderick — Martie 8, 2012 @ 10:07 pm

      • Exemplul care ar arăta posibilitatea pele = gri ar fi rom. grivan = șobolan.
        Dar și acesta ar putea reprezenta o contaminare; IE *ghrebh- ”to scrape, to dig, to bury” e ceva mai relevant pentru manierele grivanului.

        Comentariu de Roderick — Martie 8, 2012 @ 10:22 pm

      • Să nu fie vorba de o coincidență sau un împrumut al lor de la noi. Am găsit șoșoi aici(tocmai în Anglia): http://www.globusz.com/ebooks/Romano/00000012.htm
        Eu mă încăpățânez să cred că aveam acest cuvânt la fel ca prusacii.(slavii au transformat s în kh: bulg.zaek)
        Între țigani și traci sânt cuvinte comune: tr.kamoles (beloved)și țig.kamova(love) n-ar avea sens ca împrumut, ci ca moștenire comună.
        La fel țig. kuro – mânz. și cârlanul nostru, sau m protetic :))))))))))))))))

        Comentariu de Ioan — Martie 8, 2012 @ 10:43 pm

      • P.S. am scris aici despre ”șoșoi”, la capitolul șuică – https://hroderic.wordpress.com/2009/12/28/suica/

        Comentariu de Roderick — Martie 8, 2012 @ 10:49 pm

  2. !
    „ȘOÁRECE s. 1. (ZOOL.; Mus musculus) (reg.) paruș, șoacăț.” ( Dicț.de sinonime )

    P.S.Dacă e să speculez, PIE *par-/-e- ”to bore” ar da și găuri de șoarece

    Comentariu de Roderick — Martie 8, 2012 @ 10:40 pm | Răspunde

  3. Am mai găsit un chițăitor dacic( *probabil): GHERLÁN s. v.= 1.guzgan, șobolan. 2.hoț, tâlhar
    Proto-IE: *(s)ker-
    Meaning: shrew
    Slavic: *čьrtьcь: Ukr черте́ць `large dormouse
    Baltic: *kar̃-st-a-, *ker-(s)t-uk-a- c. dormouse
    Germanic: *skir-ō(n)- f. idem.

    Comentariu de Ioan — Martie 11, 2012 @ 4:12 pm | Răspunde

  4. În turcă fare= șoarece. Se spune că (wikipedia) originea cuv. este arabă. Mai departe, nu poate fi decât acest proto-semitic
    *paʔr- ”șoarece”

    arab faʔr- ”șoarece, șobolan”, akkad. pērūrūtu ”șoarece de casă”

    Rom. ”pârș” și ”paruș” pot să fie non-IE.
    Or fi venit pe urmele agriculturii neolitice. :)

    Comentariu de Roderick — Martie 11, 2012 @ 6:57 pm | Răspunde

    • pârșéte, pârșéți, s.m. (reg.) persoană vicleană lipsită de caracter.

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 22, 2015 @ 11:36 am | Răspunde

      • Ar putea fi cf. cu ”parșiv”.

        Comentariu de Roderick — Septembrie 22, 2015 @ 12:00 pm

      • pârșă s.f. (Munt., Olt.) 1. bucată de mușchi preparată în diverse feluri. 2. (Trans.) Carne de calitate proastă. 3. (Trans.) Murdărie a capului.

        pârșoácă s.f. (reg.Olt.) țuică de calitate inferioară.

        Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 3, 2015 @ 11:34 pm

  5. Cele trei rozătoare numite pîrș n-au multe în comun în afară de aspectul pufos(și sînt „rozătoare”), de asta cred că forma cea mai corectă ar trebui să fie pâș, coradical cu alb. push (fluff, fuzz, flue, pile, nap, pussy)..probabil din IE paks http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=1982&root=config

    Mi se pare caraghioas că ungurii au și ei „pele” dar aceștia nu se gîndesc la slavi, ci la baltici: http://en.wiktionary.org/wiki/pele Mă mir că n-au zis și de ung. „pele”(pulă) că-i baltic..„pula este grivă, deci Proto-Baltic: *pel-ē̂k-a- (2) adj. – grey :)
    Pîlș ar putea fi, de dragul discuției, slav; adică forma mai veche să fi fost pîluci din sl.pluchu, apoi o formă contractată pîlci – pîlș. Dacă nu mă înșel *pluchu tot pufos înseamnă.
    Pîrșul de stejar ar putea fi numit datorită petei din jurul ochilor, însă Muscardinus avellanarius e castaniu cu o ușoară tentă de roșu(dacă disting eu corect culorile!!) și avem un adj.paroș(roșu aprins)..cine știe?

    pircít, -ă, adj. (reg.) 1. care a rămas mic, nedezvoltat, chircit. 2. (om) care este rău la suflet, închis, sucit sau zgârcit.
    mai e și pîșin din pașnic
    Problema e destul de complicată! În afară de belhiță nu știu care ar putea fi sigur tracic.(în afară de gherlan, of course!)

    Comentariu de Ioan Albu — Iunie 2, 2012 @ 9:49 am | Răspunde

  6. Paruș(șoarece) putea parcurge ac.rotacizare prin care am primit porumbac, porumbel și să fi însemnat cenușiu-albăstrui.Specia Glis glis e așa!

    Comentariu de Ioan Albu — Iunie 2, 2012 @ 10:39 am | Răspunde

  7. Ar putea avea legătură și cu numele Mucaporus

    muca – porus (în it. muca înseamnă vacă), unde probabil porus = parus = pițigoi

    http://en.wikipedia.org/wiki/Parus

    Comentariu de sabinus — Iunie 3, 2012 @ 4:50 am | Răspunde

    • Hai că asta ai spus-o la plesneală, nu-i așa? :))

      Comentariu de Ioan Albu — Iunie 3, 2012 @ 7:13 am | Răspunde

    • Ei , da, nu prea se potrivește :). Un fel de struțocămilă :)

      Comentariu de sabinus — Iunie 3, 2012 @ 12:43 pm | Răspunde

  8. am si eu parsi:

    http://bebetorrent.wordpress.com/parsii-nostri/

    Comentariu de bebetorrent — Octombrie 12, 2012 @ 12:55 pm | Răspunde

  9. Cum s-ar traduce etimologic oronimul Perșani?

    Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 29, 2015 @ 12:10 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: