Istoriile lui Roderick

Martie 16, 2012

Gândaci

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 2:32 pm

Pe lângă înțelesul obișnuit, ”gândac” mai are unul destul de ciudat:

”GÂNDÁC s. v. ofidian, șarpe. ” ( Dicționar de sinonime, M. Seche ).

Aș crede că ”gândacul” s-ar putea revendica din reconstruitul PIE *gh[o]nid- ”lindină, păduche” ( v. gr. konidos ”ouă de păduchi/ ploșnițe” , danez dial. gnit ”musculiță”, let. gnĩd ”păduche”). Însă, pe lângă sensul atribuit acestei rădăcini, trebuie să-l fi avut și pe cel de ”vierme” sau ”șarpe”, dovadă fiind cuvântul din română. Probabil (?) că asemănarea dintre șarpe și gândac rezidă în faptul că depun ouă (foarte nedorite).

Mai puțin plauzibil, dar nu imposibilă ca origine mi s-ar părea PIE *ghlend(h)- ”lindină” ( din care îl avem pe ”lindină”, lat. lendinem ).

Cumva asemănător șarpelui este viermele.

Din PIE *g'(h)em- ar proveni alb. dhémje ”omidă” și lit. žemašliaužē ”șarpe” ( rom. zmeu , de origine slavă sau nu, este asociat acestei rădăcini). De asemenea *(s)k(‘)ol- a dat lat. colubra ”șarpe” și gr. skōlks ”vierme, larvă”; PIE *(a)sker- a dat gr. askarís , alb. hárdhje ”șopârlă”, lit. skērīs ”lăcustă”. ( radicalii PIE și derivatele- cf. starling.rinet.ru ).

*

După Sorin Paliga,

„gîndác, -i s.m. A generic name for (black) beetles and cockroaches,[…]Obscure, probably indigenous from IE *ghed-, nasalised *ghend- ‘to get, to catch’. It seems, though not easy to identify the archaic derivation, related with gînd (see), with a reconstructable evolution ‘to get with the mind = a thought’, whereas gîndac preserves the basic meaning of the root: ‘to get, to catch’, i.e. ‘to catch/crawl’. ” ( Etymological Lexicon of the Indigenous (Thracian) Elements in Romanian)

Gândacul și șarpele pot fi reduși la numitorul comun de ”târâtoare”.

Ca o paralelă, cred că din PIE *g’hengh- ”a merge” ar putea deriva ”goangă”, un ”umblăreț” așadar.

*

Origini destul de obscure și tenebroase pentru simpaticul nostru gândăcel. Câtă vreme nu stă pe pielea sau în casa noastră și nu ne devorează produsele agricole, putem să-l privim cu încredere moderată.

11 comentarii »

  1. IE *k[o]nid-, *gh[o]nid- are doar o singură formă satemizată din toată lista aia de pe sit, cea albaneză „thëni”- lindină(probabil forma primară era k'(o)nid). Prin comparație am putea spune că și noi am avut probabil o formă țînă sau țeană/țoană, azi pierdută.
    Întrebarea e de ce lit.gnid nu a a suferit satemizarea din gh(o)nid ?
    IE (s)k(‘)ol putea da verbul rom. a colcăi.

    Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 29, 2012 @ 9:53 am | Răspunde

  2. „GÂNDÁC s. v. ofidian, șarpe. ” ( Dicționar de sinonime, M. Seche )”
    Un exemplu de suprapunere între gîndaci și șerpi ar fi următorul:
    zérme, -i, (zierme), s.m. – Șarpe; gândac: „Am crezut că tu ești dor, / Da ești zierme mușcător” (Calendar 1980: 63). „Cine-i mușcat de zierme, se teme și de șopârlă” (Lenghel 1979: 215). Tăul cu ziermi, toponim în zona Glod (M-ții Țibleș-Văratic). – Lat. vermis (> rom. vierme).

    Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 30, 2012 @ 1:37 pm | Răspunde

    • În limbile germanice șarpele și dragonii sînt numiți după un coradical IE al lat.vermis: http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=2151&root=config

      Dacii liberi din Maramureș puteau avea și ei un derivat care să însemne șarpe, ca acest regionalism, sau vine odată cu triburile germanice care au înfrînt pe costoboci.

      Comentariu de sorin5780 — Octombrie 4, 2012 @ 1:55 pm | Răspunde

    • Acum un an cred, discutam despre etimologia alb. dhelpër (vulpe). https://en.wiktionary.org/wiki/dhelp%C3%ABr
      https://en.wiktionary.org/wiki/vulpe#Alternative_forms_2
      Iar acum apare acest dhemje (omidă) concurat de vemje: https://en.wiktionary.org/wiki/vemje

      Nu cumva avem palatalizarea lui v în z (*dz) la fel ca în acea mică zonă din Maramureș? Particularitate care se răspândește în toată Moldova (inclusiv Basarabia)
      Hașdeu spune că dialectul tosk reprezintă pe coisstoboci/costoboci (prezenți și-n Maramureș), iar ghegii pe carpi. Poate chiar este adevărată această înrudire îndepărtată în timp, iar Românii au păstrat această inconfundabilă paralelă.
      Ducând raționamentul mai departe, am putea avea un clan sau un trib dacic mai mic cu această palatalizare dusă la extrem.

      Vemje are sens și dacă ar veni din radicalul *wr̥mis (*wer- to turn, la fel ca reg.cormalău cu sufix augmentativ -ău din IE *kʷr̥mis; și reg.cormi- conci) cu sincoparea lui [r]. Se mai întâmplă în albaneză astfel de cazuri. La fel și introducerea unui [r] neetimologic.
      https://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Indo-European/wr%CC%A5mis
      https://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Germanic/wurmiz

      Alb.rrime (rainworm) nu provine din *kʷr̥mis. Sunt sigur de asta.

      Rămâne întrebarea dacă ciormă, -ag nu sunt influențe ale grupului balto-slavic asupra unui autohton *corm sau chiar e autentic (dacic).
      *corm poate fi o rotacizare după un mai vechi *colm, la fel ca autohtonul curpen dintr-un dacic *kulpina dhatë f. place, location https://en.wiktionary.org/wiki/dhat%C3%AB#Albanian

      Nu cunosc atât de bine albaneza încât să-mi dau seama dacă în afara acestor două mai au alte exemple. Îmi imaginez că nu-i foarte răspândit, cum nici la noi nu e generalizat în graiuri.
      Atrag atenția că zierme înseamnă șarpe și gândac. Foarte probabil avem un termen costoboc cu precădere, și nu un decalc.

      Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 3, 2015 @ 2:52 pm | Răspunde

  3. alb.gungë – tubercle, overgrowth, tuber, knob, knot, hump
    gușă = lit.gunzis, guzys(gușa ar fi denazalizare timpurie pentru alb.și rom.)
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=+569&root=config

    hangă- înv. pribegie(hoinar)
    goángă, s.f. – 1. Nume generic pentru insecte. 2. Șină de lemn, utilizată în exploatarea forestieră: „Un mijloc mai perfecționat de deplasare a lemnului la drumul de acces era goanga, care funcționa după principiul șinelor, doar că acestea nu erau din fier, ci din lemn; trunchiul glisa, fiind tras de cai” (Dăncuș 1986). – Formă onomatopeică (MDA).
    gugúț, adv. – A sta pe vine; ghemuit. – Probabil din gugu „bulgăre de pământ” (< germ. Kubel "glob") sau guguș "porumbel" (< bg. guguška).
    guz, -i. (guj, guzgan), s.m. – Nume dat unor animale rozătoare (mari): șobolan, cârtiță. – Din magh. güzü "șoarece".
    gjbă, gujdit

    Comentariu de Ioan Albu — Iunie 12, 2012 @ 6:50 am | Răspunde

    • Gânganie = insectă

      GÂNGÁNIE, gângănii, s. f. Nume generic dat insectelor (sau, p. gener. animalelor) mici. – Din sl. gongnanije.
      Sursa: DEX ’98 (1998)

      gîngánie f., pl. ăniĭ (vsl. gonganiĭe, bîzîit, d. gongnati, a bîzîi, gongnavŭ, bîzîitor, murmurător, de unde și rom. gîngav. V. gîngă, goangă). Insect [!] orĭ altă vietate stranie și nu prea mare, ca liliacu, șopîrla ș. a. V. jiganie, jivină.
      Sursa: Scriban (1939)

      Larvele de insecte, zemoase, mai sunt denumite și viermi (pronunțat jierme / gierme uneori; vezi și germene)

      Comentariu de sabinus — Octombrie 4, 2012 @ 6:09 pm | Răspunde

  4. Musca din expresia „rea de muscă” ( „Rău de muscă = a) (despre cai) nărăvaș; b) (despre oameni) care nu-și poate înfrâna simțurile; senzual. ) cred că are de-a face cu PIE *musk- „vulva, genitalia” ; probabil vreun împrumut din neogreacă ( ? )

    Comentariu de Roderick — Iulie 22, 2012 @ 11:02 pm | Răspunde

    • Dacă a existat un mǘskhon – „vulva” la grecii antici, în mod sigur nu era al lor. E afectat de legea lui Pedersen (Ruki), ceea ce numai la un grup satem e posibil. http://en.wikipedia.org/wiki/Ruki_sound_law
      Apoi greaca elimină în mod constant pe „s” din mijlocul cuvintelor.
      Altfel, „muscă” poate fi un termen argotic pentru „vulvă” referitor la pilozitate, așa cum în alte dăți se spune muscă la mustața mai mică sau diverse pete de culoare etc.

      Comentariu de Sorin5780 — Iulie 23, 2012 @ 5:24 am | Răspunde

      • Musca este o insectă cu fire de păr pe ea, poate și de aici asemănarea cu mustața

        Comentariu de sabinus — Iulie 23, 2012 @ 8:59 pm

  5. Din forma *k[o]nid- s-ar putea să avem ”condrățel”=păduche

    ”condrățél n., pl. eĭ (d. condrat adică „chiriaș cu contract”). Munt. Iron. Păduche (saŭ și purice).” (Scriban, dexonline.ro)

    Comentariu de Roderick — Februarie 28, 2014 @ 12:57 pm | Răspunde

  6. […] de ”șarpe” pe care îl mai are cuvântul gândac; subiect despre care am mai vorbit (v. https://hroderic.wordpress.com/2012/03/16/gandaci/), fără să fi obținut totuși o concluzie […]

    Pingback de Curea și alte nume ale șarpelui | Istoriile lui Roderick — Octombrie 29, 2014 @ 1:20 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: