Istoriile lui Roderick

martie 31, 2012

Pe urmele berzei

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:31 am

Despre „barză”, cuvânt considerat îndeobşte autohton, Al. Ciorănescu scrie în Dicţionarul său etimologic:

bárză (bérze), s.f. – Pasăre călătoare, cocostîrc. – Var. (Olt.) bardăș, bardoș. Cuvînt obscur, provenind probabil din lat. *gardea, în loc de ardea „bîtlan”. Existența lui g- în lat. este atestată de it., sp. garza, port. garça. Este dificil de explicat alterarea inițialei în rom. Este posibil să fie vorba de un b- primar, alterat tîrziu în it. și sp., ca în cazul lui vadus ›guado sau vastare › guastare (cf. Meyer-Lübke, Ital., 103; Rohlfs, Gramm., 250); sau mai curînd de o confuzie balcanică a lui g cu b, permanentă în sl. (cf. sb. briziti față de sl. griziti; sb. bozduvan din tc. bozdugan etc., și care se produce în rom. numai inainte de un u (rubus › ruglingua › limbănebula › negură; cf. lat. gula › sard. bula). Posibila der. de la ardea apare deja în REW 619. Totuși, se consideră în continuare, în mod tradițional și general, că este vorba de un cuvînt din fondul autohton (Hasdeu, Col. Traian, 1873, p. 140), identic cu alb. barth (f. bardhë) „alb” (cf. Hasdeu 2526; DAR; Philippide, II, 698; Meyer 27; Barič, Albanorum. Studien, II; Capidan, Raporturile, 519; Candrea; Rosetti, II, 110).  …… ”

Din păcate, cred că în acest caz Ciorănescu are ceva mai multă dreptate.

*

Spaniolul garza „stârc” se traduce în catalană prin bernat şi în lituaniană prin garnys ( care înseamnă şi „barză” ).

Lit. garnys ar proveni din PIE *geran- „cocor” ( ger- „a ţipa”, la Pokorny ).

*

Din PIE gʷer- „greu” provin v. ind. gurú- , lat.  gravis , dar şi brūtus (cf. Pokorny, un împrumut din alte limbi italice), m.irl. bair ,  v. gr. báros.

Aceste corespondenţe fonetice ar putea fi similare celei dintre it., sp. garza şi rom. barză. Nu e neapărat nevoie ca „barza” din română să provină din *gardea pentru a fi înrudită cu garza.

Mi s-a părut interesantă asemănarea dintre it., sp. garza (din ipoteticul lat. *gardea) şi numele păsării mitologice Garuda.

Acesta ar proveni (cf. starling.rinet.ru ), dintr-un PIE *gʷol- „aripă” ( v. ind. garut „aripă de pasăre” , lat. volare ).

*

Poate că lat. *gardea ori rom. barză ar fi putut să ia naştere şi prin adăugarea unei consoane protetice la *ardea ( vezi fantasticul meu articol, https://hroderic.wordpress.com/2012/02/24/m-protetic ).

Ca o curiozitate, o pasăre din zona arctică are denumirea ştiinţifică Uria, în engleză este murre  (cu etim. necunoscută), iar în rusă am impresia că se numeşte garie.

P.S. (adăugat în 7 aprilie 2012)

O soluţie foarte potrivită fonetic şi semantic: PIE gʷer(ǝ)- “to raise the voice; praise”, rădăcina cuvântului celtic “bard” ( poet, cântăreţ ).

Sp. “garza” şi rom. “barză” conservă un sens probabil mai vechi, acela de “a striga”.

Din *kan- “to sing, sound” provine barza latină, ciconia

Ciconia, având aceeaşi origine cu cântăreţ, iar barza – cu bard.

17 comentarii »

  1. Barza e deja explicată satisfăcător, mai bine caută printre următoarele http://www.dracones.ro/?operatie=subiect&locatie=ziarul_personal&fisier=ETIMOLOGIA_UNOR_CUVINTE_ROMANESTI

    Comentariu de Ioan — aprilie 2, 2012 @ 7:24 am | Răspunde

  2. m-am tot gandit si eu la barza… daca o avea legatura cu ciocul lung nu cu penajul… de exemplu radacina *bhars- „projectile, point, bristle.”…ha?

    Comentariu de mona lupu — aprilie 6, 2012 @ 10:07 am | Răspunde

    • Mie mi-e clar că acest cuvânt care în română sau catalană este cu bar- / ber- în spaniolă şi italiană este cu gar-

      Ai să găseşti de ex. şi rădăcina *gherdh- „pole” din care provine oland. gard – „baghetă” ; nu cred că explică „barza”, poate doar dacă ne gândim la o pasăre „lungă”; cioc lung, picioare lungi…

      Rădăcina ar putea fi acel *ger- al lui Pokorny, sau *gʷol- „aripă” sau alta încă nepusă în evidenţă.

      Linkul lui Sorin Olteanu nu l-am pus eu şi cred că nu se referă la ce ai scris tu :)

      P.S. bârzoi = ridicat în sus nu cred că are legătură cu barza

      Comentariu de Roderick — aprilie 6, 2012 @ 12:14 pm | Răspunde

      • cred ca ma gandeam la posibilitatea sa existe aceeasi radacina pentru brad si barza. Am vazut acum, linku’ nu era pus de tine, asta e… la mine-n cap nu e inca foarte clar treaba asta cu barza… n-am postat inca nimic, dar sunt convinsa ca e neaos…
        vorbim. seara faina.

        Comentariu de mona lupu — aprilie 6, 2012 @ 7:22 pm | Răspunde

      • Abia acum văd faza de care spuneai, din articolul respectiv

        ” Demiraj este cel care, în EtimAlb, pune în legătură cuvântul albanez derivat de la *bhēr(ə)ĝ, anume barth, bardhë (dintr-un proto-albanez direct *barĝ(ā)), cu numele bradului, care este bredh…”

        Nu ştiu ce să zic.

        Comentariu de Roderick — aprilie 6, 2012 @ 8:14 pm | Răspunde

  3. acum vad ca intalnesc asta si in linkul pe care l-ai trimis al lui sorin olteanu…

    Comentariu de mona lupu — aprilie 6, 2012 @ 10:10 am | Răspunde

  4. Interesant mi se pare cuv. „bară” = teren mlăştinos, după S. Paliga de origine posibil pre-i.e.

    Poate că aceste nume desemnând fie barza, fie stârcul, înseamnă la origine „pasăre de baltă”.

    Comentariu de Roderick — aprilie 6, 2012 @ 12:26 pm | Răspunde

  5. „O.E. bird, rare collateral form of bridd, originally „young bird, nestling” (the usual O.E. for „bird” being fugol), of uncertain origin with no cognates in any other Germanic language. ” (etymonline.com )

    Comentariu de Roderick — aprilie 6, 2012 @ 12:52 pm | Răspunde

  6. :) O soluţie foarte potrivită fonetic şi semantic: PIE gʷer(ǝ)- „to raise the voice; praise”

    Este rădăcina cuvântului celtic „bard” ( poet, cântăreţ )

    Sp. „garza” şi rom. „barză” conservă un sens probabil mai vechi, acela de „a striga”

    Din *kan- „to sing, sound” provine barza latină, ciconia …

    Comentariu de Roderick — aprilie 7, 2012 @ 6:44 pm | Răspunde

  7. lit. bartis – brawl, scold, quarrel, bicker, curse, swear < IE *bhera- "to beat, to hew, to struggle, etc."
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=++2086&root=config

    Radicalul daco-baltic ar fi *bhar :

    bărătá vb. I (reg.) a mustra, a critica, o ocărî.
    bara(n)gă s. f. (Reg.) 1. Lup bătrân care conduce o haită și urlă înaintea celorlalți. 2. Taurul cel mai puternic care conduce cireada și căruia i se pune clopotul. 3. Poreclă dată unui om care strigă tare…. "om (copil) cu gură mare". DAR 2002
    BĂRĂNÍ, bărănesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A stărui, a insista. – Et. nec. https://dexonline.ro/definitie/b%C4%83r%C4%83ni
    bărănì v. Mold. a dori foarte, a râvni: poate că tu ai bărăni atunci să-mi iei sufletu din mine? CR. [Origină necunoscută].

    Conexiunile astea le-am mai făcut de două ori până acum, dar acum mă întreb dacă tema dacică *bard n-a dat aceste denumiri ale berzei: *bardja (bardză) și *bardiș (bardăș – barză, cocostârc).
    Bardăș era un adjectiv pe care-l atribuiam dardanilor (strămoși probabili ai albanezilor) conform NP Bardylis interpretat de albanezi prin etim.populară drept "steaua albă".

    E posibil ca acest *bard să fi avut sensul de "certăreț, bătăuș", de ce nu?

    Comentariu de Sorin5780 — iulie 14, 2016 @ 4:20 pm | Răspunde

    • *bhAr- ”to foretell, to judge”
      Cred că Lat.fors și forum sunt coradicale prin acest radical iar sensul primordial este de a vorbi tare, a vocifera, apoi a judeca pe cineva, a predestina ceva, etc. Termenii noștri, foarte probabil dintr-un dialect geto-dacic târziu, se trag din sensul principal, iar derivările cu afixele respective ot fi considerate aproape clasice.
      https://en.wiktionary.org/wiki/foro#Etymology_1

      Chiar și Lit.bartis are ceva din acest radical și se întrepătrunde cu *bhera- „to beat, to hew, to struggle (=jihad).
      Dacă punem și Lit.burts (“mark carved on a tree”) probabil se poate imagina încă o împletire a doi radicali, unul fiind *bhor- cu accentul pe temă, ceea ce face ca /o/ să devină /u/, la fel probabil ca-n Dăcie.

      Comentariu de Sorin5780 — septembrie 2, 2019 @ 1:01 pm | Răspunde

  8. bhred(h?)- „to wade, jump, wander”: alb.bredh, probabil Prus. ”Bārdaits – the god of navigation”, rom.brod, brodină, arh. brudi(a) – a naviga, brudiu var.brodiu, brodiv adj. ”aiurit, zăpăcit, nesăbuit, bezmetic” (probabil din *bredivus > *brădiv și brodiv). http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+289&root=config
    https://en.wiktionary.org/wiki/bredh

    Am încercat mai demult să găsesc o altă explicație etimologică pentru barză și bardăș(-oș) decât cea coloristică, dar singura care ar putea fi valabilă este supoziția din dreptul eng.stork – PIE *sr̥ǵos ”wading bird”) https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Germanic/sturkaz

    Poate se face o confuzie voită între un mai vechi *bredă sau *bredaie, cf. tracicului Bρέδαι/Bredai (un vad), și un adjectiv traco-ilir.
    Amintesc că-n Dobrogea era un obicei numit Bredaia/Brezaia (la Oltina), dar nu cred că era ciocănitoarea la origini, ci barza călătoare, care prevestea venirea sezonului cald. http://www.povestilemariinegre.ro/credinte-obiceiuri-si-superstitii-in-dobrogea-acum-132-de-ani-ii-chestionarul-hasdeu/

    Chiar și gr. πελᾱργός (pelārgós) cred că are altă explicație decât cea coloristică [*pela- corad. cu pélagos „mare”, și lat.palūs, lit.pelke, alb. pell(ë)g + *sr̥ǵos?]: https://en.wiktionary.org/wiki/%CF%80%CE%B5%CE%BB%CE%B1%CF%81%CE%B3%CF%8C%CF%82#Ancient_Greek

    Comentariu de Sorin5780 — iunie 6, 2019 @ 7:26 am | Răspunde

  9. […] Altă părere, a onorabilului @Sorin5780 : PIE *bhera-  ”to beat, to hew, to struggle, etc.” > lit. bartis ”brawl, scold, quarrel, bicker, curse, swear” (comentariu la https://hroderic.wordpress.com/2012/03/31/pe-urmele-berzei/). […]

    Pingback de A bărăta | Istoriile lui Roderick — august 19, 2019 @ 6:56 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: