Istoriile lui Roderick

Aprilie 18, 2012

O lege fonetică (?)

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:27 pm

E vorba de PIE ks care în română devine ţ .

Corespondenţe remarcabile între:

-PIE *kseip-  „to throw, be thrown” şi rom. a ţipa/ţâpa = a arunca

„ŢIPÁ2țip, vb. I. Tranz. (Reg.) 1. A arunca, a azvârli. ♦ Spec. A arunca de pe sine o haină, un obiect de îmbrăcăminte etc. 2. A scoate, a da afară. 3. A alunga, a goni. – Et. nec. ” ( DEX 98 )

-PIE *k’sewl-, *k’swel-  „log” şi rom. ţuleap.

„țuleápțulépi, s.m. (reg.) 1. țăruș, par, stâlp, bârnă. 2. tulpină retezată.”  (DAR)

*

-Rom.

uțupínăuțupíne, s.f. (reg.) vită, dobitoc.” şi

oțopínăoțopíne, s.f. (pop.) 1. mârțoagă, gloabă” (DAR)  reflectă, cu mare probabilitate, PIE *uks- „bou, taur” ( ca şi engl. ox ) .

Însă sensul al doilea al lui „oţopină” – „femeie vulgară, mitocancă” ar putea indica un omonim, provenind de fapt din PIE *ōuk’s- „soţie” ( vezi de ex. sensurile peiorative ale lui  „lele”, „cumătră” etc. )

-Verbul „a grunţăi”  (şi subst. „grăunţi” ?) poate proveni din PIE *grAuks- „to pound, to break in pieces”.

„pâţă” = scamă poate reflecta PIE *pAks- „păr” ( NPers pašm „lână” )

La fel

laţe „Șuvițe de lână netoarse și nepieptănate (de pe un animal); p. anal. (la om) șuvițe de păr care atârnă în mod dezordonat; mițe. – Et. nec.” ( DEX 98 ) reflectă    PIE  *lAks-   „cârpă”

-Am putea privi şi rom. „maţ” ca provenind din PIE *maks- „bag, bellows, belly”

etc…

Anunțuri

36 comentarii »

  1. E foarte atractivă supoziția.
    La cap. *ōuk’s- ”soţie” ar putea intra reg. „húță2, húțe, s.f. (reg.) fiecare din fetele care gătesc mireasa; una din femeile care duc la mire cămașa acestuia ” însă oțopină “femeie vulgară, mitocancă” ar putea veni din termenul pentru mîrțoagă,gloabă.(.sau din țoapă)

    Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 19, 2012 @ 7:43 am | Răspunde

    • http://oananuta.blogspot.ro/p/obiceiuri-si-traditii-romanesti.html
      „Tot în ajunul Anului Nou, fetele, cîte 2-3, se duc la un coteț de porci și dau cu piciorul, zicînd pe rînd:
      – Haț îi în est an? Dacă porcul grohăește, însamnă că fata se căsătorește în anul nou; dacă nu, mai șede mult.
      Fata mai întreabă odată:
      – Hața la anu? Dacă nu răspunde nici atunci, iarăși înseamnă că trebue să mai aștepte. Fiecare fată întreabă pe rînd.”

      Comentariu de Sorin5780 — Iulie 23, 2013 @ 10:11 am | Răspunde

  2. oțopínă, oțopíne, s.f. (pop.) 1. mârțoagă, gloabă” (DAR) e foarte interesantă,dar nu din prisma IE *uks- ”bou, taur”, ci din
    IE *ek’w- cal. E deja o lege fonetică argumentată de specialiști unde k’ dă ț foarte natural.

    Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 19, 2012 @ 4:01 pm | Răspunde

    • Nu mai sînt așa sigur pe derivarea din IE *ek’w- „cal”, acum mi se pare o prostie. Nici din *uks nu e chiar așa limpede, în ciuda faptului că legea ta fonetică pare să fie corectă. Cînd se aplică? Prin exemplele date pare să dea efecte cînd grupul de litere *ks se găsea la început, pe cînd la finalul cuvintelor e discutabil. În interiorul cuvintelor poate fi cu totul altceva, mai ales că-n alt articol dai cazuri unde *s cade complet(la fel se întîmplă în albaneză).

      În mod normal ar trebui să avem *uțină sau *uțan. Ce caută acel -pină, care-i funcția lui? Eu n-am mai întîlnit asemenea sufix. Dacă luăm albaneza, în stadiul său cel mai vechi, vedem că sufxul -ena e uzitat în cazul animalelor. Pare să fie vorba de un sufix care transformă verbe (proto-alb.serpena din IE serp-to crawl) în substantive. Poate același caz și pentru tracicul „mezeenai”.
      Nici albaneza nu accepta grupul *ks (sau *sk).
      .
      uțupan, uțupani s. m. 1. naiv, credul. 2. prost, nepriceput. (?)

      IE *kseud- „to cut very small, to pound” de unde ks > ț și *eu>u
      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=1053&root=config
      http://dexonline.ro/definitie/%C8%9Band%C4%83r%C4%83

      Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 22, 2012 @ 1:02 pm | Răspunde

    • „ks” nu se transforma mereu în ț, altfel aniarsexe sau dîrmoxin ar fi avut altă formă.
      http://toponime.wordpress.com/2011/09/06/darmoz-darmox/
      http://dexonline.ro/definitie/d%C3%A2rmoz

      E posibil ca în aceste cazuri să fie vorba de un sufix -sa/-se pentru ambele. Ai studiat cumva numele plantei dîrmoz, că ar putea avea înțelesul explicat prin numele englez „wayfaring tree” (copacul călător). Spun asta gîndindu-mă la numele grec Dromichaites din IE* drem (to run about, roam) sau IE: *derǝ- (?), *drā- to run, to escape.

      Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 27, 2012 @ 9:58 am | Răspunde

      • >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>Atestări:

        localitate Dârmoxa (sau Dârmocs) pe valea Negrişorii afluent al Bistriţei Aurii (toponim atest. la 1800)>>>>>>>>>>>>>>>.

        Dârmoxa – scurtă descriere, obiective turistice şi informaţii utile

        Scurtă descriere
        Localitatea Dârmoxa este situată în judeţul Suceava, fiind amplasată chiar în sud-estul bazinului hidrografic al Dornelor. Administrativ-teritorial, Dârmoxa aparţine de localitatea Broşteni, aceasta din urmă fiind menţionată în romanul scris de Ion Creangă, „Amintiri din Copilărie”.
        Turismul în regiune se bazează în principal pe turiştii care, citind operele lui Creangă, au vrut să vadă personal zona. Aceasta este cunoscută însă şi pentru frumuseţea peisajelor formate de Bistriţa şi munţii Stânişoarei, aşa cum evocă şi Creangă în povestirile sale. Acest lucru a stimulat dezvoltarea unităţilor de cazare în zonă, existând acum atât vile, cât şi pensiuni agroturistice care oferă condiţii moderne de cazare, având totodată şi tarife pentru toate buzunarele.
        Ca posibilităţi de agrmenet, turiştii care vor să viziteze regiunea pot practica pescuitul sportiv pe râul Bistriţa sau pot porni în drumeţii prin zonele montane din împrejurimi.
        Atracţii turistice – obiective şi locuri de interes

        Situată într-un decor natural deosebit, evocat de Ion Creangă în „Amintiri din Copilărie”, localitatea Dârmoxa nu reprezintă o destinaţie de vacanţă, dispune de peisaje impresionante prin frumuseţea lor. Singurul punct de atracţie care poate fi considerat obiectiv turistic este Valea Bistriţei, care permite şi pescarilor să-şi încerce norocul la o partidă de pescuit sportiv. De asemenea, cei care preferă plimbările în natură sau drumeţiile montane pot face aceste lucruri pe traseele marcate prin Munţii Bistriţei.
        Date geografice – localizare, componentă, climă

        Accesul în Dârmoxa este posibil doar prin intermediul autoturismului, pe drumul judeţean DJ 174E, care face legătura între Dârmoxa şi principalele artere rutiere care conectează localităţile din împrejurimi: Catrinari, Glodu şi Neagra.
        Căi de acces
        Din punct de vedere administrativ, localitatea Dârmoxa se află, alături de satele Cotârgaşi, Hăleasa, Lungeni, Neagra, Frasin, Holdiţa, Holda şi Pietroasa, sub administrarea localităţii Broşteni.
        În ceea ce priveşte hidrografia zonei, aceasta este formată din râul Bistriţa şi pârailele care o alimentează periodic.
        Istorie
        În urma săpăturilor arheologice care au avut loc în această zonă au fost descoperite urme ale unor aşezări umane care datează încă din paleolitic. Izvoarele istorice indică faptul că localitatea Dârmoxa a făcut parte, în perioada 1488-1807, din Braniştea Voroneţului, o moşie donată de Ştefan cel Mare Mănăstirii Voroneţ, şi pe care a avut-o sub administrare până în 1775, când a fost confiscată de Imperiul Habsburgic. Ulterior, în 1807, moşia este vândută către Constantin Balj, iar în 1877 ajunge proprietatea lui Carol I.

        http://www.pagitur.ro/informatii/D%C3%A2rmoxa?t=city-10960

        Comentariu de sabinus — Noiembrie 28, 2012 @ 4:03 pm | Răspunde

  3. N-ar fi mai logic să admitem doar o simplă alternanță s cu ț? Adică ks să se propage/simplifice ca în slavă doar spre s, și apoi să se realizeze mutația spre ț, ca-n cazul țîmburuș cu sîmbure.
    Verbul „a țîpa” se găsește și-n Banat cu aceeași semnificație.

    Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 26, 2012 @ 5:41 pm | Răspunde

    • Aici comentariile tale urmează un drum clasic, de la o simpatie iniţială către dezacordul total.:)

      Comentariu de Roderick — Aprilie 26, 2012 @ 8:12 pm | Răspunde

      • „Simpatia” rămîne, dar se preschimbă o leacă: îi dau o liposucție, puțin botox și silicoane, apoi o pun iar sub formă de comentariu. :))

        Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 28, 2012 @ 12:47 pm | Răspunde

      • Grupul sk și ks din proto-alb. a dat h sau q de cele mai multe ori. Just saying! :)
        alb.hedh(to throw,to shoot)<ie. skeud
        alb. huaj(foreigner)< PA.kson(w)ja (gr.ant. ksenos)
        alb.hënë (moon)< PA.ksanda (skt.candati-shines; candra-moon)
        de Vladimir E.Oriel
        PA = proto-alb.

        PS: verbul „a țîpa” e și pe blogul „ciobanofilului” (reg.momîrlănesc) :)

        Comentariu de Ioan Albu — Mai 3, 2012 @ 8:54 am | Răspunde

      • Cred că proto-albaneza transforma IE*ks în kh (iar azi e h) la fel ca armeana (IE *ksē- to burn, to dry> arm. chav- pain, grief, hurt; chamakh- dry, arid).
        E posibil ca legea ta fonetică să fie corectă doar în ce ne privește pe noi ca urmași de daco-traco-moesieni (DTM), însă nu sînt dovezi că s-ar fi întins și peste jumătate sudică a Balcanilor.

        alb. thatë sau tharë- „dry” ar putea veni din *IE *ksē- to burn, to dry (deși pare o coincidență) ori din IE *ter[a]s-, *trās- „to be thirsty, to dry”.

        Dacă se dovedește că legea ta fonetică e corectă, cum ai s-o numești? :)
        Fă-i botezul cît mai grabnic ca să rămînă în eter, în caz că se trezește vreun individ care va scrie o carte și te citează sau plagiază!

        Comentariu de sorin5780 — Iulie 17, 2012 @ 5:08 pm | Răspunde

      • Mă gândesc să-i spun „legea ţoiului”.

        Dacă mă plagiază careva cu discernământ şi liber arbitru, de-amar să-i fie.

        Comentariu de Roderick — Iulie 19, 2012 @ 3:45 pm | Răspunde

  4. țuleap poate veni și din IE k’alam- straw.

    Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 29, 2012 @ 3:33 pm | Răspunde

    • Apropo de legi fonetice, ce zici de acest IE k’ care se transforma, deseori probail, în „ci” și abia apoi în ț(dar nu mereu). Eu mă gîndesc că la un moment dat proto-tracii din nordul Balcanilor transformau acest K’ numai în „ci”.Astfel avem cioară din IE k’oro(crow) sau reg.mold. cimotie din IE *k’eiw-, *k’eim- ( tribesman, relative).
      În interiorul arcului carpatic, „ci” se transformă de foarte multe ori în ț, chiar și pentru regionalismele luate din germană,slavă sau maghiară.E aproape universal. În Moldova „ci„ se comută în ș, fiind o particularitate locală binecunoscută.În Țara Românească se păstrează mai des acest „ci”.
      Legat de aromâni, mi se par interesante apropierile de graiul moldovenesc.Odinioară, mă gîndeam că poate carpii ce au emigrat spre sud în imperiu erau jumătate romanizați, jumătate traci vechi dar cu limba împestrițată de cuvinte latine(romanizați pe sfert sau moștenire comună latino-tracică).Aceștia din urmă puteau da, în parte măcar, albanezii de mai tîrziu.
      PS: cimotie e mag.la origine probabil: http://en.wiktionary.org/wiki/csemete O fi o traducere ungurească a rom.viță, dar mi s-a părut interesantă suprapunerea perfectă peste IE k’eim

      Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 29, 2012 @ 4:39 pm | Răspunde

  5. Proto-IE: *k’Ap-
    Meaning: to curse
    Hittite: kappilahh- (I) ‘seinen Hass (Ärger) austoben’, kappilai- (I) ‘aufhetzen’, kappilalli- ‘verhasst’, h.l. kapilali- ‘feindlich’ (Tischler 492-493)
    Tokharian: B kapille ‘fever, illness’ (rather here than, as Adams 140, to *kap- ‘take’)
    Old Indian: śapati ‘to curse, swear’

    țâpătúră, -uri, s.f. – (mag.) Azvârlitură; orice obiect vrăjit și aruncat în drum, socotit ca aducător de rele (Papahagi 1925). „Cârpe legate cu mai multe noduri în care se leagă semințe, păr din cap, oase mici sfărâmate, carne stricată etc., care se aruncă în grădiniță la fete și la feciori, pentru a aduce răul în casa lor” (Hotea 2006). – Din țâpa + -tură.

    Comentariu de Ioan Albu — Aprilie 29, 2012 @ 4:48 pm | Răspunde

    • Chiar irelevant. Provine, simplu, din „a ţâpa”, ca şi „legătură”=vrajă din „a lega”.

      La fel de bine (sau mai bine) puteai să te referi la „a ţâpuri” sau „a săpuni” (a certa)

      Comentariu de Roderick — Aprilie 29, 2012 @ 8:24 pm | Răspunde

    • „săpornicár, săpornicári, s.m. (reg.) ființă imaginară care ar omorî sau îmbolnăvi oamenii; sapornoi.” (DAR)

      Comentariu de Roderick — Aprilie 29, 2012 @ 9:04 pm | Răspunde

      • săpornicar , sapornoi
        let.sāpināt- hurt, pierce, afflict, prick, grieve, wound (probabil sapă și a săpa sânt balcanice)
        sāpēt- hurt, pain, ache
        Tokharian: B kapille ‘fever, illness’

        lat.sopor- stare de somnolență, comă. sapor-nicar =„care omoară în somn” (fantezist!) :)

        Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 24, 2013 @ 10:55 am | Răspunde

  6. Ceva posibil tare:

    „țúică (-ci), s.f. – Vinars de prune, băutură tipică a țăranilor rom. Origine necunoscută, dar probabil creație expresivă. Cf. sb., cr. cujka (Cihac, II, 437), care provine din rom., ca și săs. tsuikĕ. – Der. țuicar, s.m. (fabricant de țuică); țuicărie, s.f. (alambic).” (DER)

    PIE *ksē- „to burn, to dry” ; v.ind. kṣāra- `caustic, corrosive’

    Comentariu de Roderick — Aprilie 30, 2012 @ 2:56 pm | Răspunde

  7. Aceeaşi origine poate să o aibă „ţiţei”, cuvânt cu et.nec. ( ţiţeiul este inflamabil, ţuica „arde” şi pe gât )

    Comentariu de Roderick — Mai 3, 2012 @ 1:59 pm | Răspunde

    • În aceași idee avem: hopấc, s.n. – 1. Petrol (pentru lampă); opaiț, fotoghin. Formă atestată în Strâmtura și Bârsana (ALR 1971: 330): „Aprinzând un hopâc ce era în casă, vede în gura cuptorului o pită de grâu” (Lenghel 1979: 200). 2. Minge la jocul de-a oina (Calendar 2007). – Et. nec.
      opáiț, -e, s.n. – Petrol lampant (în Berbești, Oncești, Vișeu, Moisei); dohot, naft, hopâc (ALR 1971: 330). – Din sl. opjaecǐ (Cihac cf. DER).

      Find un grai nordic în locul lui h corespunde un v, iar la o un ă: văpaie.

      Comentariu de Sorin5780 — August 13, 2013 @ 3:46 am | Răspunde

  8. Proto-IE: *k’sewl-, *k’swel- „log” nu mi se pare o reconstrucție adecvată și corectă. Dintre toate idiomurile care au păstrat o formă, numai greaca avea grupul „ks”, deci poate fi o contribuție strict grecească, poate o contaminare cu alt cuvânt, poate un mod intern de prefixare/sufixare.

    Totuși, nu poți separa țuleap de acest radical IE.

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 13, 2012 @ 10:33 am | Răspunde

  9. IE kseip are concurență acerbă:

    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=2444&root=config

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 13, 2012 @ 8:31 pm | Răspunde

  10. PIE *k’sweizd- „to whistle” – rom. „a ţistui”

    Comentariu de Roderick — Iulie 22, 2012 @ 11:24 pm | Răspunde

  11. […] Ori, poate, spre PIE *ksew- “to scrape, to cut”  (v. gr. ksǘō ”scrape, rub”) – vezi “legea ţoiului”. […]

    Pingback de Ţiclean « Istoriile lui Roderick — August 8, 2012 @ 1:51 pm | Răspunde

    • V.Orel crede că alb.shut (var. shyt- fără coarne) s-ar datora IE *kseu- „a tăia”. Ca să respecte transformările fonetice clasice ale albanezei, [sh] nu poate veni decît dacă avem *k’s în radicalul IE. În cazul de față (*kseu) albaneza ar fi avut „hut” (IE *ks > alb.h). Exemple: huaj (străini), hënë (lună), hedh (a arunca). Chiar mă mir că Orel n-a reamintit de această transformare. El propune foarte clar un etimon slav și poate de asta nici transformările proto-alb. nu-și aveau rostul aici.

      Înclin și eu să cred că poate avem o transformare comună cu albaneza: IE *k’s > rom. ș (alb.sh). Dacă-mi permite onorata audiență, am să-i spun „legea șoșoiului” (șoșoi- iepure) :)) Pentru că nu se dezvăluie azi decît foarte timid, ca un iepure. Spuneți-i cum vreți, numai să fie adevărată.
      În albaneză e argumentată cu exemple(de două îmi aduc aminte acum, dar transformarea era în interiorul cuvintelor), la noi mai puțin. Poate e această var. șută (ciută).
      Revin cu exemple dacă le găsesc.

      Comentariu de Sorin5780 — Iulie 13, 2013 @ 9:40 am | Răspunde

  12. […] mai demult o transformare a PIE ks  în ţ , în cazul unor cuvinte românești autohtone; vezi https://hroderic.wordpress.com/2012/04/18/o-lege-fonetica/ , ”legea țoiului” :) ; tot acolo, o altă etim. posibilă pentru ”țiței”, PIE *ksē- […]

    Pingback de Țiței | Istoriile lui Roderick — Iunie 28, 2013 @ 9:21 pm | Răspunde

  13. […] *wiks-ē̂-  ”shake, move”, din PIE *wisk- ”to move quickly, to shake” (vezi și art. https://hroderic.wordpress.com/2012/04/18/o-lege-fonetica/ , în care remarcam niște cazuri bizare în care IE ks ajunge în română ca […]

    Pingback de Văcărița – bâțâitoare | Istoriile lui Roderick — August 12, 2013 @ 8:50 pm | Răspunde

  14. ”ȚIU2, țiuri, s. n. (Reg.) 1. Unealtă de fier în patru muchii ascuțită ca o daltă, cu care se fac găuri în gheață pentru pescuit, se desprind blocurile de gheață etc. 2. Unealtă asemănătoare cu o daltă, folosită în dulgherie. 3. Târnăcop de oțel, de forma unei bare cu secțiune a pătrată, ascuțită la capete și puțin arcuită, folosit de mineri. – Et. nec.” (DEX 98, dexonline.ro)

    ”țíu interj. – Imită zgomotul vibrației sau al flexiunii, al încovoierii. – Var. țîu, și der. Creație expresivă, cf. fiu. – Der. țiu, s. n. (secure mică; daltă);” (DER, dexonline.ro)

    Posibil PIE *ksew- ”to scrape, to cut” (la Pokorny kes- ”to scratch”, ks-eu-).

    O altă mai puțin probabilă, dar interesantă aplicare a ”legii țoiului” ar putea fi ”țărâna”, dacă sensul originar a fost de ”pământ uscat”: PIE k̂sē̆-ro- ”dry” (Pokorny), v.gr. ξερόν ”pământ tare, uscat” (seamănă destul de bine cu ”țărâna”), ξηρός ”uscat, arid”; avem ca termen botanic ”xerofitele”, neol. ”xeric”.

    Comentariu de Roderick — Decembrie 13, 2013 @ 1:26 pm | Răspunde

    • Eu cred că țărnă (var.țărână) e doar o extensie indo-europeană cu -n din radicalul *k’er-, ce trebuie corelat cu „țâră” din expr. a se face țâră = a se rupe, a se face bucăți.
      Alte derivate: „a.ir. sr̥ṇāti `breaks, crushes, av. sari- fragment, shard ; alb.ther- I cut, slaughter; thërrime – crumb (aici avem sfixul IE *-mno; var: -men, -mon)
      Der: țărnós, -oasă, adj. – Pământ fărâmicios; puhab. (cu sufix latin clasic)

      IE *k’era- to damage, to delete (desintegrate). http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+929&root=config

      alb.ther- I cut, slaughter; prick, pierce, (cred că sunt doi radicali IE separați: *k’e- to sharpen, whet).

      Țărână poate fi influențat de existența termenului țarină (arh.țearină din lat.terra, la fel ca câmpină din lat.campus) sau e vorba de o modificare simplă, pentru eufonie.

      Comentariu de Sorin5780 — Martie 18, 2014 @ 7:34 pm | Răspunde

      • Referitor la țarină, cred că avem mai multe sensuri care-l recomandă ca fiind înrudit cu țarc și alb. thark/thur din IE *ḱer- ‘to bind, plait’; altele ar putea fi legate de alb.ther (cut, separate)
        Dau definiția așa cum am găsit-o în noul meu dicționar de regionalisme, cu sensuri care nu apar în dicționarele de pe internet:

        țarină 1. (Olt.) loc la marginea satului. 2. (Ban.) pământ nearat, necultivat. 3. (Trans.Olt.) răzor care constituie limita între două proprietăți sau două comune. 4. (Olt.) șanț făcut la capătul unui teren, pentru a opri vitele să treacă dintr-o parte în alta. 5. (Trans.) gard făcut în jurul unei clăi de fân, pentru a o fri de animale. 6. (Trans.) loc împrejmuit unde se păstrează nutrețul. 7. (Trans.) loc împrejmuit în care dorm mieii. 8. (Munt.) zăgaz la moară.

        – sensurile 3, 4, 8 în dreptul radicalului pentru alb.ther (slaughter, butcher, tingle, bite, sting, cut, knife, smart,

        – 5, 6, 7 în drept cu țarc.

        Apropo, eu n-am găsit acel sb.carina cu sensul de câmp, ci doar vamă (customs, tariff, duty, revenue). https://en.wiktionary.org/wiki/carina#Etymology_3
        Nici nu știu dacă vorbea și de un sens de graniță sau doar taxă vamală datorată țarului. Un termen ca țarină, polisemantic după cum am arătat, nu poate proveni din sudul Dunării.

        Concluzia este că în afară de sensul de mai jos, restul pot fi analizate separat, fiind, după cum pare, doar omonime.
        țarină – câmp lucrat: arătură, holdă, ogor. [Derivat din țară (cu înțelesul primitiv de «pământ»)].

        Nici acesta nu mă convinge că ar proveni din lat.terra. Curios că avem două sensuri diferite, și agru lucrat și nelucrat.

        Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 18, 2015 @ 8:09 am | Răspunde

      • Avem numeroase entopice pentru fiecare formă de relief și cadru geografic. Oare să nu fi păstrat și dacii un tipar mental similar lainescului terra?
        Țeară (câmpie, întindere), țară, țearină alb.thaj, thatë, tharë (dried) https://en.wiktionary.org/wiki/thaj#Albanian

        Cum de s-a păstrat expresia „umblă tărălenga (terra longa)” dar și țeară/țară? Albanezii au păstrat și ei ceva din rad. ăsta: terë (dry land) https://en.wiktionary.org/wiki/ter%C3%AB#Albanian
        N-ar fi bizar să avem tărălenga din alb. terë?

        Același semantism pentru:
        țeară/țară – țărm conform alb.ter (dry, dry off) și teră (dry land) – term (plot of land)

        Comentariu de Sorin5780 — Iunie 9, 2016 @ 7:57 am | Răspunde

  15. […] acesta fiind încă un exemplu în care IE ks devine în cuvintele românești autohtone ț (vezi https://hroderic.wordpress.com/2012/04/18/o-lege-fonetica/ ). Această ipoteză a lui lek-s- nu e însă […]

    Pingback de Ițari | Istoriile lui Roderick — Decembrie 14, 2013 @ 9:52 pm | Răspunde

  16. […] și originea în PIE *kseip- ”to throw, to hit” (comună cu a lui a țipa = a arunca; v. https://hroderic.wordpress.com/2012/04/18/o-lege-fonetica/ ), poate cf. v.ind.  kṣiprá- `springing, elastic; quick, swift’, cu referire la forma […]

    Pingback de Țipar | Istoriile lui Roderick — Ianuarie 7, 2014 @ 11:52 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: