Istoriile lui Roderick

Mai 6, 2012

Badea

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 8:06 am

Un cuvânt cu mare probabilitate autohton.

BÁDE s.m. (Pop.) 1. Termen politicos de adresare către un om matur sau mai vârstnic (de la țară); nene. 2. Termen mângâietor folosit de femeile de la țară pentru bărbatul iubit. [Art.: badea] – Et. nec. ” (DEX 98)

Cele două sensuri mă contrariază oarecum; de ce o femeie poate să îl numească „badea Ion” pe om mai în vârstă şi „bade-al meu” -pe iubit ?

Poate fi la mijloc un sentiment de protecţie „paternă”; dealtfel, de multe ori diferenţa de vârstă dintre „bade” şi „mândră” este considerabilă.

Însă e posibil ca sensurile diferite să fie datorate unei coincidenţe omonimice.

„Bade”=iubit ar putea reflecta PIE *bhAd- „good” ( v. ind. bhadrá– `bun, fericit, norocos”‘ , avest. hu-baδra- „fericit” , engl. better, best).

Un arhaism căruia nu i-am aflat originea (pare un împrumut regional) este

îmbadíu, -íe, adj. (înv.) bun, frumos.” (DAR, cf. dexonline.ro).

Despre bade, Al. Ciorănescu scrie între altele că „poate fi vorba de forma autohtonă a rădăcinii indoeuropene pentru „tată”, cf. baci și rus. batjuska„.

Sorin Paliga îl leagă de „Thr. -bates in kapnó-batoi ‘priests of the Moesians’ (priest = ‘leader of a community’) and ND Batalde-ouenós ‘an epithet of Dionysos’. De asemenea, „Gr. basileus is derived from *batileus, root *BaT(T)-, presumably of Preie. origin. In the Greek mythology, Battos also appears as a shepherd turned into stone by Apollo. • We surmise that Preie. *BaT(T)- was the term for denoting a local leader, as preserved in Greek basileus < *batileus and Thracian, hence inherited in Romanian.”

Aceasta s-ar potrivi primului sens al lui „bade”.

 

Anunțuri

15 comentarii »

  1. Cred că sensul de „persoană iubită” e cuprins în radicalul IE bheidh- „to persuade, to agree” din care au ieșit lat.fido(mă încred),fides,fidelis și federat.
    http://en.wiktionary.org/wiki/fides#Latin
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=+210&root=config
    Câteva derivate sunt prezente și-n albaneză, deci nu văd cum am putea disocia „bade” de IE bheidh.
    Trebuie să existe o legătură între IE bheidh și IE bhend.
    Îmi place acest îmbadiu, e o surpriză interesantă..va intra în colecția mea de cuvinte. :)
    Aș vrea să știu contextul în care a fost menționat prima dată, dacă mai sunt derivate.Îmbădit (înfrumusețat) sau îmbăditură ar fi corect?Mi se pare că verbul a podobi(împodobi) ar putea avea niscai legături; în slavă are alte sensuri.Poate e vorba de alternanța p/b:
    pădăí¹, pădăiesc, vb. refl. – A se găti, a se dichisi. – Et. nec. (MDA).
    pădác, -ă, adj. – Dichisit, aranjat, curățat, îngrijit: „Mai frumoși și mai de neam, / Nu ca tine-un ardelean; / Mai frumoși și mai pădaci, / Nu ca tine de săraci” (D. Pop 1970: 177; în Gazeta pop. 1887). https://ro.wikisource.org/wiki/Dic%C8%9Bionar_de_regionalisme_%C8%99i_arhaisme_din_Maramure%C8%99/Litera_P

    IE bhad ar putea fi explicația corectă pentru bade., chiar ambele sensuri s-ar putea trage de aici. Primul ar fi că vârsta aduce înțelepciune,deci devii cel mai bun, un lider în comunitate..de aici să vină bade ca titlu arhaic și nicidecum din dialectul reg.Lazio.

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 7, 2012 @ 9:20 am | Răspunde

  2. Acum hai să cârcotesc şi eu. Diftongul acela ei a dat de obicei i în tracă şi uneori e din cauza pronunţării deschise (cf. Russu); vezi şi formele din albaneză – bint, bindem, bē.

    Pe urmă, sensul de bază ar fi, cf. *bheid, cel de făgăduială, jurământ; adică badea ar fi un fel de logodnic. Pe o idee asemănătoare puteai să te legi şi de „wedding”. Nu cred că ăsta e sensul.

    Perechea lui „bade” este „mândra”, care cred că provine din PIE *mAnd- „to adorn” (lit. mandagù-fermecător, curtenitor, lat. mundus -împodobit, frumos) , deci mândra=frumoasa. De aşteptat e ca şi badea să fie un „frumos”.

    Chiar şi în poeziile populare badea poate avea mai multe mândre (fapt imoral, care îngraşă) , deci nu e legat „contractual” de mândră.

    Comentariu de Roderick — Mai 7, 2012 @ 12:44 pm | Răspunde

    • Or fi zicând cântecele de bădica cel cu multe mândre,dar cred că era doar în visele unora. Era mai multă moralitate înainte, iar o mândră „vergură” prețuia ceva față de una tăvălită care putea rămâne nemăritată cu toată zestre ei.
      Badea poate fi doar o formă de respect față de partener care e mai în vârstă(dar nu fosilă ca Irinel Columbeanu).
      Chestiunea diftongilor din IE spre tracă nu cred că e foarte relevant.Traca rămâne un mister în această privință, iar albaneza a suferit o pleiadă de transformări chiar din medieval până la forma actuală.De fapt chiar ei știu foarte puține despre limba lor înainte de secolul XVI.Eu nici acum nu pot accepta transformarea africatelor dz și ts spre dh și th.
      N-am citit cărțile lui Russu, sunt de negăsit în librării; nici măcar Vinereanu sau Ciorănescu.Nu cumpăr ceva pe care să nu-l pot răsfoi puțin.
      IE bheid mi s-a părut interesant pentru că mariajul înseamnă și încredere reciprocă pe lângă ceva iubire(deși cred că dragostea romantică era mai mult un moft sau subiect de cântec, decât realitate), apoi într-un alt comentariu am menționat pentru aceeași rădăcină un nume tracic Baedarus(era propunerea unui lingvist, nu a mea). Tot aici am menționat și verbul „a (se) bizui” pe care nu-l credeam de orig.maghiară.

      Am mai spus cred și despre ideea ca badea să fie betacizarea lui vodă.
      PS: nu cârcotim, avem schimb de idei; dacă ne-am aproba la nesfârșit am avea o discuție foarte anostă.

      Comentariu de Ioan Albu — Mai 8, 2012 @ 6:43 am | Răspunde

      • *baidas- frightening, repulsive (NP din Drobeta, Baedarus, NP din Potaissa ,Bedarus) *bhoidho-s (Pok. IEW 162) Lith. baidýti („to frighten”)
        Latv. baîdās, bailes („fear”, „anxiety”), Russian боиться (boit’sja) „to fear”
        https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_reconstructed_Dacian_words

        bedarnic -ă adj. (Ban., d.oameni) rău, răutăcios.
        bedárnic, bedárnică, bedárnici, bedárnice, adj. (reg.) rău, periculos. Sursa: DAR (2002)
        bedă (Trans., Maram.) drac

        N-ar fi prima oară când un sufix slavic este atașat unor teme romanice sau dacice. brucelnic (brucer), puternic.
        Cred că l-am considerat un compus be-darnic cu prefix slavic.

        Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 26, 2016 @ 6:21 pm | Răspunde

      • https://en.wiktionary.org/wiki/bad#Etymology_1

        E o carte pe care o citesc acum despre limbajul secret al masonilor din sudul Albaniei (la sud de lacul Ohrida), unde au intrat multe cuvinte fârșerote (16% din limbaj). Un exemplu bizar:
        „While pur. ójle ‘sheep’ can be traced easily to ar. óie ( dacorom. puriu [arg.] ‘tata’ (> purie ‘mama’).
        9 I registered in the item ar. purája ‘old slut / whore, badly dressed old woman’ in 2005 from an old Aromanian speaker native of Dishnicë (Albania).

        Comentariu de Sorin5780 — Iunie 2, 2016 @ 5:51 am | Răspunde

      • Am șters două treimi din comentariu înainte de a-l posta. Citez: While pur. ójle ‘sheep’ can be traced easily to ar. óie ( dacorom. puriu [arg.] ‘tata’ (> purie ‘mama’). Find there further bibliographical information.
        9 I registered in the item ar. purája ‘old slut / whore, badly dressed old woman’ in 2005 from an old Aromanian speaker native of Dishnicë (Albania).

        bădăran = alb.harbut (conform cu reg.harbăd al nostru)

        Comentariu de Sorin5780 — Iunie 2, 2016 @ 8:17 am | Răspunde

      • O dată mai pun informația și gata. Dacă nu-i preluată..Dumnezeu cu mila.

        alb.bëdë (mule) și arom.bădran (stuborn, mullish). Clar că bădăran nu mai e de origine maghiară dacă se găsește la aromâni.
        Avem același semantism cu arh.mușcoi (alb.mushkë; din *meyg, *meyk- to mix) conform moștenirilor noastre: https://dexonline.ro/definitie/b%C4%83d%C4%83ran
        https://dexonline.ro/definitie/b%C4%83d%C4%83r%C4%83u
        ” bădărău, s. n. (turtă de porumb cu brînză), termen de circulație restrînsă, care pare a se explica prin noțiunea intermediară de „amestecat” sau „compus” (Scriban).”
        Trebuie căutat un radical care satisface toate aceste sensuri.

        Comentariu de Sorin5780 — Iunie 2, 2016 @ 8:25 am | Răspunde

    • În privința diftongilor, s-ar putea ca traco-daca să fi avut altă direcție decât simplificarea diftongilor din IE. Amintesc numele Diegis care poate veni din IE dhegʷh-to burn. În albaneză a rămas diftongat (djeg- burn), iar în română jegăraie, jigneală, jigală etc.
      Chiar S.Olteanu dă o mulțime de nume trace diftongate; cred că româna de acolo a luat diftongarea pe scară largă, datorită substratului.
      PS: mă gândeam odată la Diegis ca fiind un simplu numeral, „al doilea”(o practică comună la romani de numire a copiilor)

      Comentariu de Ioan Albu — Mai 10, 2012 @ 6:48 am | Răspunde

  3. Ceea ce e vizibil la „bade” e că nu are formă de feminin. Până şi la „baci” este „băciţă”. Dar poate că a dispărut, cine ştie?

    Când băiatul şi fata se iubesc şi au între ei un fel de contract moral, dar nu public (cum ar fi logodna), se spune că sunt „vorbiţi”.
    Poate că „bade” a ieşit din IE *bha- „to speak” ( v.ind. sa-bhā́ f. `assembly, congregation’)

    Comentariu de Roderick — Mai 8, 2012 @ 10:00 pm | Răspunde

    • BOR a eliminat logodna ca ceremonie separată de cununia religioasă, așa că de azi ori spui un DA hotărît și definitiv (ce a unit Dumnezeu nimeni să nu despartă), ori continui în desfrînare. :)
      Consideră faptul ăsta, poate „bade” provine dintr-o rădăcină IE care desemna și o formă de respect pentru bătrînii tribului (un fel de senat timpuriu tribal) sau a conducătorilor cu experiență.
      Fiind patriarhat, logic că nu prea erau femei în sfaturile astea sau la conducere. :) Nu se exclud excepțiile, dar ele nu fac regula generală. (așa cum mulți apelează la ele să-și valideze afirmațiile)

      bade- „se aplică persoanelor mai în vîrstă sau de rang mai mare, dacă nu sînt cunoscute.”

      Comentariu de sorin5780 — Octombrie 28, 2012 @ 9:22 am | Răspunde

      • Cum s-ar sufixa acest bade dacă vrem să-l transformăm într-un sinonim autohton al turcescului „divan”? :)

        Comentariu de sorin5780 — Octombrie 28, 2012 @ 9:25 am | Răspunde

  4. IE *bhAd- good
    Old Indian: bhadrá- `blessed, fortunate, happy, good’

    îmbadíu, -íe, adj. (înv.) bun, frumos.
    NĂBĂDĂI1 s. f. pl. 1. (Pop. și fam.) Acces de furie, de mânie. ◊ Loc. adj. Cu năbădăi = năbădăios (1). ◊ Expr. A băga (pe cineva) în năbădăi = a) a înspăimânta; b) a face să-și piardă calmul, stăpânirea de sine. 2. (Pop.) Criză epileptică. – Et. nec.

    Poate fi o „forma mentis” tradusă după romanizare în bun și nebun.

    Comentariu de Sorin5780 — Martie 21, 2013 @ 7:35 pm | Răspunde

  5. Am putea avea un genitiv similar celui grec, paidos din pais(copil)? Amintesc nume tracic Boraides.
    Rădăcină IE să fie *bhā-, *bhā-t- father, (elder) brother

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 31, 2013 @ 9:52 am | Răspunde

  6. Lit. vēdīs ”pretendent (la însurătoare)”, vedẽklis ”tânăr, tânăr bun de însurat”, din PIE *(e)wed- ”to marry, bride-money”, contaminat cf. starling.rinet.ru cu *wedh- `to lead’ (la Pokorny sunt aceeași rădăcină)

    Comentariu de Roderick — Februarie 8, 2014 @ 9:35 pm | Răspunde

  7. ”Batai” http://www.lingv.ro/LR-2-2011.pdf

    În graiurile moldoveneşti, se înregistrează articolul demonstrativ feminin, cei: zâna cei frumoasă împărăteasa, cei tânără (VPL: 92, 165); cei mai mare parte (A: 14, 82); asta o fost cei mai dintâi batai (Şez., III, 1894: 19, Suceava; cf. id., V,1898: 61)

    Greu de spus ce vrea să spună! Batai (bătăi) sau ceva legat de reg. bata (domn)?

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 27, 2017 @ 1:58 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: