Istoriile lui Roderick

Mai 13, 2012

Ghiuj

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 8:58 pm

Un cuvânt curios şi expresiv, greu de elucidat.

La origini poate fi PIE *gʷeyǝ- „to grow old, to perish” (v.ind. jyā́yas– ‘elder’, oland. kwijnen „a se stinge, a slăbi”).

*

Cea mai probabilă origine a cuvântului este zona IE, dar -cine ştie ? -nu este exclus ca originea lui să fie anterioară IE ori provenind din vreo limbă non-IE a pestriţilor colonişti romani din Dacia…

Există un proto-semitic *ʕagūz-   „femeie bătrână” (arab ʕagūz-, ʕgz  ) , dar şi un basc *agure „femeie bătrână/ bărbat bătrân”. Pentru cel din urmă unii lingvişti (cf. starling.rinet.ru ) menţionează o legătură discutabilă cu lat. avule „bunic” (PIE *aw ).

Anunțuri

29 comentarii »

  1. Nu te poți abține să dai și câteva referințe arabe, basce sau caucaziene. :) Cred că m-am molipsit și eu. E foarte incitant să urmărești relațiile dintre limbi pe tot globul.
    Trebuie să fie o regulă pentru *gʷ = ghe și când devine ge.Văd că în celelalte limbi e haotic,mai ales pentru italici.
    NEXT:
    zăzúșă, -e, s.f. – Pleditoare; băț care are în capăt un mic cuțit despicat la vârf. S-a utilizat (în Chioar) până în deceniul 4 al sec. XX pentru plivitul grâului (Șainelic, 1998, 28). – Et. nec.
    Proto-IE: *g’hais-
    Meaning: pointed stick, spear
    Old Indian: {heṣas- n. `projectile’}
    Old Greek: khâi̯o-s m., khâi̯o-n n. „shepherd’s crook”
    Germanic: *gaiz-á- m., *gáis-u- c., *gáis-il-a- m., -ō(n-) f.; *gís-il=
    Celtic: Gaul (in Greek) gáison `heavy iron javelin ‘; OIr gaë `spear’, fo-gae, MIr fo-ga, fo-cha `javelin’; Cymr gwaew `ds.’

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 14, 2012 @ 10:54 am | Răspunde

  2. Da, fonetica e o problemă.
    Dar vezi toate formele: ghij, ghijan, ghijoi, ghijoc, bijog, bijoagă, ghijoagă.

    *gʷ > b în lb. celtice, greacă, latină (uneori…)

    În albaneză e gjysh – bunic ( cf. unele păreri, provine din română )

    Fonetic, PIE *salw-/-o- > alb. gjallë, PIE *glūn- > alb. gju , PIE *ig’hu > alb. gjúhë, dar PIE *gʷen- > alb. zónjë ( cf. zână).

    *

    Avem
    „ghíjură, ghíjuri, s.f. (reg.) știulete pipernicit.” (DAR)

    şi
    babă = „ştiulete de porumb fără boabe” (DER)

    o fi legat de sensul de „ştirb” (?); cumva în legătură cu PIE *g(‘)hebh- „blunt” – lat. hebes ( ? )

    Parcă e mai ok prima variantă din articol…

    Comentariu de Roderick — Mai 14, 2012 @ 12:43 pm | Răspunde

    • gjúhë nu cred că vine din IE *ig’hu , ci e coradical cu rom. glas(*ghes la vorbă). http://en.wiktionary.org/wiki/gjuh%C3%AB
      Am să fac totuși un periplu virtual: IE *ig’hu-, *ing’hu- (*dl-, *g’h-, *d-, *t-) = „limbă”
      aș lua de aici o formă pre-alb. *dl-ig’hu de unde proto-alb.ar transforma dl în gl > *glig’hu. Ex: http://en.wiktionary.org/wiki/gjat%C3%AB
      Ar urma satemizarea și abia la urmă metamorfoza gl > gj . În final am avea ceva cam așa: gjudhtë sau gjutë, dacă folosim sufixul lor adjectival universal.
      Cred că e mai corectă prima versiune: IE : *gal(o)s-, *glōs- „voce, plânset”. E limpede coradical cu rom.glas. Dacă nu era influența slavei, probabil aveam și noi *ghes în unanimitate.

      „ PIE *gʷen- > alb. zónjë ( cf. zână)” nu știu cât e de corect.Am mai discutat odată! Ar putea fi un termen inspirat din limbajul cultic, din IE deiwos. Ei mai au și zotëri (domn), la fel cum aveam noi zân și zână.
      IE *gʷen putea da un tracic *gena (prus. genna) sau *zena, dar să nu uităm regula foneticii dacice: gʷe > ge.
      Am putea bănui și o fracție dialectală nord/sud în cadrul tracilor. Mă întreb dacă putem face o demarcație clară a procesului satemizării pentru traco-iliri; adică să putem spune când foloseau africatele dz și ts sau spirantele z și s. Mai e și cazul „j”, văd că indo-iranienii îl folosesc destul de des: rajah- rege, jina- nevastă, femeie. La noi văd numai z deenind j sau alternanța g cu j.

      *gʷ > b s-a petrecut cel puțin odată și-n tracă, altfel n-aveam formele pentru „bou”. Ar mai fi d > b probabil.

      PIE *gʷeyǝ- ”to grow old, to perish” mai are un omonim cu sensul „skin, fur” și găsisem un reg.românesc pentru el (tot o formă ghije sau ghișe cred)…și însemna „blană de lup” parcă!!
      Am să mai caut în însemnările mele și pe net

      Comentariu de Ioan Albu — Mai 14, 2012 @ 2:44 pm | Răspunde

      • Vinereanu: „proto-Indo-European labio-velar *kw, *gw turned into p or b respectively, as well as in Thraco-Dacian and Illyrian, except for the cases when these sounds were followed by a front vowel such as e or i ”
        deci IE *gʷow (cow) a dat în traco-dacă bou iar în alb.ka (ox),
        IE*gʷūt-, -d- = „a k. of bird of prey” a dat tracicul bodíu, -ii, s.m. – (ornit.) Uliu, eret (Memoria 2004). – Et. nec.
        și Latin: būteō, -ōnis m. falcon, hawk
        http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=+593&root=config
        *gʷAs- to kiss : lat.basium și traco-dacic buze(*bas și bos) sau arom.bîșare?

        S-ar putea ca IE *kʷetware să nu fie singura formă primară dacă ținem cont de alb.katër, astfel forma „patru” ar fi neaoș nord-tracică normală (*kʷatware sau kʷotware ? )

        Comentariu de Ioan Albu — Iunie 3, 2012 @ 1:38 pm | Răspunde

      • reg.ardelenesc bord(piatră,bolovan) și bordan(stîncă) ar putea veni din IE **gʷar(w)-/-e- munte.
        Ar fi paralela dacică a alb.gur(piatră).
        IE *gʷhren- diaphragm; intelligence http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/nostr/nostret&text_number=+680&root=config
        De urmărit sensurile luate în greaca antică, deoarece, dacă bine îmi amintesc, S.Olteanu punea tracicul *breno (brînă/brîu și alb.brez) în legătură cu gr.phrenes(diafragmă), dar nu spunea nimic de celălalt sens(inteligența) pe care noi am moștenit-o prin
        BREAZ adj. v. abil, ager, deștept, dibaci, ingenios, inteligent, iscusit, isteț, îndemânatic, meșter, priceput. În Dex. e trecut drept „ironic”, dar cine știe?!
        IE*gʷh dă ph în gr. , oare în dacică mai dădea tot b dacă avem acest IE*gʷa/ *gʷo =dacic „ba” sau „bo”?

        PS: bordos, adj. (puternic, viteaz). ar putea fi influențat de IE *gʷord-
        Meaning: sluggish, staid, proud…sau nu?!

        Comentariu de Ioan Albu — Iunie 3, 2012 @ 3:42 pm | Răspunde

      • Senzațional:
        reg.botei ar putea fi corespondentul lit.gúota-s „herd” venit și el la rîndul lui din IE .*gʷō- „to graze”

        Proto-IE: *gʷō-
        Meaning: to graze
        Old Greek: bóskō „graze” ; botḗr, bṓtōr ‘Hirt’; sü̆-bṓtǟ-s, sü̆-bótǟ-s ‘swine herd’, botó-n n. ‘grazing cattle’; botánǟ ‘pasture’
        Baltic: *gō̂-t-a- c. „herd”

        Hai că am dreptate aici, iar Vinereanu ăsta va merita toți banii dacă-i găsesc cartea.

        http://dexonline.ro/definitie/botei

        Comentariu de Ioan Albu — Iunie 3, 2012 @ 4:01 pm | Răspunde

      • Și evoluția lui *kʷ poate fi complet regîndită, dacă e urmată de o sau a devine „p”.
        Verbul a spăla ar veni astfel direct din IE *skʷAl fără niciun intermediar :

        Proto-IE: *kʷsAl-, *skʷAl-
        Meaning: to wash, to rinse
        Old Indian: kṣālayati ‘to wash, wash off’
        Slavic: ? *xolītī
        Baltic: *skal-aû- vb.
        Germanic: *skwal=, *skwal-ō- vb., *skul-ja- vb.

        Comentariu de Ioan Albu — Iunie 4, 2012 @ 4:57 pm | Răspunde

      • Cred că adj.spelb e un derivat din IE **skʷAl- sau IE *skʷAlb , poate nu e un produs nou!

        Comentariu de Ioan Albu — Iunie 5, 2012 @ 12:14 pm | Răspunde

    • ghijură și ghiuj ar avea sens și cu IE *gleg’-, *glegʷ-
      Meaning: tender(weak, soft, flexible etc.) ; gl> gh și g’ în z sau j, doar că lipsește sensul de hodorogit, dar se poate închipui ușor. Ar fi fost fain un arom.arhaic gluj, închidea discuția.

      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=1742&root=config

      Comentariu de Ioan Albu — Mai 21, 2012 @ 10:25 am | Răspunde

  3. P.S. probabil că nu aş fi primul care dă referinţe arabe, basce sau caucaziene

    „după Lahovary 330, avem a face cu un cuvînt anterior indoeurop.” ( DER )

    Fireşte, după cum a observat un cititor al blogului, nu orice este non-IE este din „substratul substratului”, poate fi un împrumut vechi ( de ex., de pe vremea colonizării Daciei, pentru că acei deportaţi nu tocmai fericiţi au rămas pe-aici)

    Comentariu de Roderick — Mai 14, 2012 @ 1:08 pm | Răspunde

  4. Albaneza și limbile celtice împart această variație *glūn din IE gonu- „genunchi”.
    Ar putea fi doar un împrumut celtic în Balcani.
    Dacă aveam și noi această rădăcină, ar fi sunat cam așa: *ghiună sau rotacizat în *ghiură. Probabil am fi avut forma asta în primele veacuri ale scrisului, în traduceri ale Biblie, iar în timp ar fi căzut n-ul rămânând ghiui (lat.cuneus = cui);
    dar nu fără păstrarea unor forme arhaice originale prin satele bănățene, la timoceni sau prin nord-vestul țării. :)

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 14, 2012 @ 4:27 pm | Răspunde

  5. găman.
    IE: *gʷhen- to flourish, to be full, to swell
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=1757&root=config
    Mai am o corectare pentru un comentariu la articolul despre Cugir: am greșit!
    IE *(e)wegʷhe- „to speak solemnly, to pray” nu a dat vreun *kaga tracic, deși s-ar putea ca albaneza să păstreze un derivat: bekoj (a binecuvânta) cu betacizare.

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 14, 2012 @ 5:03 pm | Răspunde

    • Expr: „de măganul lui ” – se zice despre un fecior neînsurat; până e slobod, liber, nelegat de nimeni” (Bârlea 1924): „Bine-i și feciorului / Până-i de măganu lui” (Bârlea 1924 II: 208). Atestat și în Maramureșul din dreapta Tisei, cu sensul de “nărav” (DRT). – Probabil din magh. magan „particular, privat” (referitor la libertatea conferită de statulul de holtei).

      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=1261&root=config
      alb makth ‘young rabbit’
      Coincidență cu maghiara sau parte a substratului? :)

      Comentariu de Ioan Albu — Mai 17, 2012 @ 12:09 am | Răspunde

      • Există un teonim moesian Magutis ( după Russu din IE *magh- (a lung) -„a avea putere, a ajuta”, din care provine v.isl. megin „putere”

        Pentru un nume de zeu poate s-ar potrivi şi *magh- „to sacrifice” (v.ind. maháyati `to gladden; to esteem highly, honour, revere; to rejoice’). Magutis – slăvitul ?

        Comentariu de Roderick — Mai 17, 2012 @ 7:01 am | Răspunde

      • Cred că măgură (munte) ar trebui conectat cu radicalul *māgh- (to be able; to help; power) în sensul foarte tracic luat de *bria sau rom.tărie. https://dexonline.ro/definitie/t%C4%83rie

        Sufixul adjectival -or (și var.-ur) formează multe cuvinte în albaneză și îndrăznesc să cred că destule terminații de așa zic „plural substantivat” nu sunt ceea ce par.

        Prin rotacizare am pierdut un sens mai mic decât muntele, unul de colnic, dâmb sau movilă funerară. măgurea, s. f. (colnic)
        Aici cred că ar putea fi alt radical cf. exemplelor multiple date de Scriban. IE *gom- a aduna, căra (gomar=cărător,măgar), sau inversul său *mog-
        Am putea chiar separa cei doi termeni prin derotacizarea acestuia sau folosirea reg.din Apuseni, măgulă.

        Cel de-al treilea sens pe care l-am găsit pentru măgură (concurat de mâglă) era de ceață, dar cred că și acesta e corupt. Trebuie să fie coradical cu alb.mug (dusk, twilight), mugët (duskly) sau cu mjegull/mjergull (tot ceață) https://en.wiktionary.org/wiki/mug#Etymology

        Mai demult încercai să atașezi conotații geografice pentru gugulan și golan. Cred că mocan/mucan (*măgan sau *mogan) s-ar preta la asta, deși s-ar putea să fie corupt dintr-un radical similar primului, *māgh, adică tot un sens de tărie (munte, ridicătură) cu sufixul adjectival -an. Deci ne-am întoarce la același vechi înțeles de muntean, dar cu alte ipoteze decât acel ridicol *moc (ceva rotund, gămălie).

        În Zakarpatia s-a păstrat cel mai bun și clar derivat: măgan – „nărav” (IE *ner- puternic, bărbat, erou). De asta cred că expr. de măganul lui s-ar traduce „de năravul lui; nărăvit”, adică neînsurat/neintrat în societatea oamenilor buni. Un mic sălbatic. :)
        Aveam serioase îndoieli datorită acelui magh. magan „particular, privat”. Acum că mă gândesc mai bine, nu pare să aibă sens.

        Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 7, 2015 @ 1:18 pm | Răspunde

      • Măgădău, mogândă (Trans.), măgăoană și chiar verbul a „măguli” (a exagera calitățile cuiva) ar trebui puse tot aici, sub rad.*magh, la fel ca eng.mighty https://en.wiktionary.org/wiki/might#English

        Dacă tracicul Magutis însemna ceva, probabil era același „șpil” ca eng.mighty și alb.moujtun (great, mighty).
        https://en.wiktionary.org/wiki/moujtun#Albanian

        https://en.wiktionary.org/wiki/muj#Albanian
        muj ‎(first-person singular past tense mujta, participle mujtun) – 1. I am able, I prevail. 2. I beat, I win

        smagă (Ban.) – vigoare (confuzie între un dacism autohton cu sl.snaga)
        snágă s.f. sg. (reg.) 1. putere, vigoare. 2. stare materială bună; dobândă, câștig. 3. nărav, obicei prost. 4. poftă, dorință. 5. nădejde.
        snahă (obicei, psiune)
        Eu cred că măgan mai putea însemna pentru dacii nordici voință proprie, capacitate. Poate și libertate (*leritate).

        Așa cum am subliniat mai jos într-un comentariu, o rădăcină IE ca *magh și cu sensurile sale primare, putea evolua și spre sensurile de nărav sau dorință și voință.
        Exact la fel s-a întâmplat cu lit.noras (wish, desire, will, intention) și slavicul nărav, din IE *ner https://en.wiktionary.org/wiki/noras

        Comentariu de Sorin5780 — Februarie 14, 2016 @ 7:12 pm | Răspunde

      • Sanskrit: स्नेह ‎(snéha, “greasiness, slime; body fluid, etc.”) https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/sn%C3%B3yg%CA%B7%CA%B0os
        Poate mă înșel, dar în limbile slave n-am întâlnit sensurile astea. Probabil că și dacica le avea dacă s-a păstrat derivatul semantic snagă (*snóygʷʰ), construit asemenea lui vlagă.
        https://dexonline.ro/definitie/snag%C4%83

        N-am găsit o explicație etimologică pentru sb.snaga, dar probabil că e coradical cu sansc. *nóga (trunchi, munte) sau vine din română.

        dialectal Albanian nehë ‎(“place where the snow melts”).

        Comentariu de Sorin5780 — Iunie 23, 2016 @ 4:42 pm | Răspunde

      • Încă un termen neatestat în dicționare: ”măgeană”. pag.111: http://www.atmh.ro/download/carteprodusetraditionaledestana%20_21.11.2010.pdf

        U, iu, iu măgeană beată,
        Bună-i brânza din găleată;
        Da-i mai bună din burduf,
        Stai măgeană să te pup.(Tilişca)

        E posibil să fie coradical cu alb.makth, adică o tânără nemăritată (*maghu- ”fellow, unmarried”). Dar la fel de bine poate fi o nărăvită conform lui măgan – „nărav”.
        Și ”năravul” acesta poate fi scos din rad.maghu. Avem explicat foarte clar apucăturile și zaconul anticilor traci. Până la însurătoare sexualitatea tinerilor se exprima deplin, niște *grumbani. La fel ca ipocriții greci antici, de altfel.

        GRUMBUL, G. (Buc) < sl. гpжвo „rustic”, „grosolan”. (nici măcar n-au dat termenul bg. corect; ahh!)
        grobian https://en.wiktionary.org/wiki/grob#German

        Cred că se face o confuzie aici: adj.grumbă trebuie să fie coradical cu alb.grumbull, nu cu sl.*grob (corad.cu ''groapa'' noastră). Termenul consacrat de acum, cel de grosolan, la fel ca și alb. i trashë, dau semantismului acesta o formă clară și indubitabilă. Pentru mine cel puțin.

        https://en.wiktionary.org/wiki/grumbull Aici spune că și sl.grob ar proveni din același radical, atunci de ce oare lingviștii nu consideră un pic și dacica. Doar avem grumaz, un coradical al alb.grumbull sau al acestui grumbă. https://en.wiktionary.org/wiki/grumaz
        *gar-, *ger- ‎(“to tie, bind together”)

        Dacă etnonimul trausi corespunde fonetismului original și nu o ''interpretatio graeca'', atunci putem avea și o denumire derogativă din limba tracă, de ce nu?

        În sfârșit, am adus vorba la acest grumbă pentru că ar putea explica și semantismul acestui măgeană..sau măgan, smagă, măgură și măgar. Poate și măgădan (iar sufixul ăsta -dan) sau măgăoan (același sufix că bălăoană?), cele mai apropiate coradicale.

        Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 21, 2017 @ 12:37 pm | Răspunde

  6. -Jarcă – 1) Oaie bătrână și slabă. 2) Piele de oaie de proastă calitate. 3) Cojoc vechi și jerpelit. /Orig. nec.
    -JERPELÍ, jerpelesc, vb. IV. Refl. (Despre îmbrăcăminte, cărți etc.) A se învechi și a se rupe; a se uza; a se zdrențui. ♦ Tranz. A purta rău; a degrada, a strica. – Et. nec.
    -joarță, joarțe s. f. obiect de îmbrăcăminte uzat (poate și gioarsă)

    Proto-IE: *g’era-, *g’rā-
    Meaning: grown-up, old; to mature, to grow old
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/nostr/nostret&text_number=+314&root=config
    mai sunt și altele?

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 18, 2012 @ 4:18 pm | Răspunde

    • jârc, -ă, adj. fără păr: mel jârc (Scriban)

      Comentariu de Sorin5780 — Iunie 4, 2017 @ 2:37 pm | Răspunde

      • júrcă s.f. (reg.) femeie dezbrăcată, goală.

        Comentariu de Sorin5780 — Iulie 6, 2017 @ 7:41 am | Răspunde

  7. La originea lui ”ghiuj” ar putea fi (cumva) PIE gel-1 ”to curl; round” ( Pokorny) .
    Încă o corespondență vegetală:
    ”ghiúză s.f. (reg.) tulpină, buturugă cu noduri. ” (DAR)
    Semantismul rămâne o problemă.

    Comentariu de Roderick — Ianuarie 4, 2013 @ 8:35 pm | Răspunde

    • ghiuză, poate < PIE gu̯es-, gu̯os-, gus- ”branches, leaves” -alb. tosc gjethe ”creangă”, v.ind. guṣpitá- ”împletit”

      În ”ghiuj”, cons. inițială poate fi v. E posibil ca ”ghiuj” să fie de fapt un reprezentant al PIE au̯o-s ”grandfather” (lat. avus, hit. huhha- etc.)

      Comentariu de Roderick — Ianuarie 8, 2013 @ 11:08 pm | Răspunde

  8. Terminatia -uș din lexicul substratului nostru si albaneza e nuantat aici: http://lf.clavmon.cz/LF/Sample%20issue/04pultro.pdf
    La Orel gasesti fraza: `-(u)sh reflects perfect participle formants -*u̯es, -*us` (poate si *-u̯os!)

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 1, 2014 @ 12:54 pm | Răspunde

    • Acelasi caz pentru constructia verbului dava (foarte probabil cu a lung). Cred ca avem o forma de adjectiv verbal construit cu acel -wos care dvine -vas. S-ar traduce `care este asezat`/stabilit.
      Pierde acel s final foarte devreme in timp, la fel ca in cazul limbilor slave, in schimb cred ca acel -us (*uș `for weak cases`) a fost foarte prolific la albanezi si daci. Acel merșa (animal batran si istovit) s-ar reconstruit *merusa, exact la fel ca alb.mershë (*merusa) ce se traduce, citez `that which is dead`. Sunt radicali diferiti, bineinteles.
      Acelasi caz si pentru trânduș sau giuvala (pentru care am comentat in alta parte).

      PS: e bine sa ai resursele care trebuie.intelegi multe dintr-un foc.

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 3, 2014 @ 7:33 pm | Răspunde

      • alb. mershë și sinonimul său mercinë au paralele identice în dialectele românești: mîrțină (var. mărțină), s. f. (cadavru, măruntaie), arom., megl. mărșă „cadavru”
        http://dexonline.ro/definitie/m%C3%A2r%C8%99av
        Câte construcții daco-slave avem până la urmă?
        mîrșáv (mârșávă), adj. – 1. Debil, slab, neputincios. – 2. Josnic, mîrșav, ticălos.

        Comentariu de Sorin5780 — Mai 15, 2014 @ 11:58 am | Răspunde

      • Primul sens al lui mârșav se potrivește cu reg.merșă (animal bătrân și istovit).

        Comentariu de Sorin5780 — Mai 15, 2014 @ 12:00 pm | Răspunde

  9. […] pe care @Sorin5780 mi l-a menționat într-un comentariu (la https://hroderic.wordpress.com/2012/05/13/ghiuj/), propunând ca origine PIE *g’hais- ”pointed stick, […]

    Pingback de Zăzușă | Istoriile lui Roderick — Ianuarie 13, 2016 @ 11:03 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: