Istoriile lui Roderick

Mai 18, 2012

Baci

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 5:52 pm

Un cuvânt căruia i s-au propus numeroase etimologii; aşa încât locaţia acestui articol poate servi mai degrabă ca loc de discuţii.

În dicţionarul aromân al lui Papahaghi apare

bagiu = baci şi bagiu = brânză smântânită.

Aici e o posibilă „cheie” a originii cuvântului, baciul fiind cel care face brânza.

S-ar putea revendica din PIE *b(e)u-2, bh(e)ū̆-  (în dicţionarul lui Pokorny)  -„a se umfla” (în sfera lactatelor provin din această rădăcină engl. beesting „colostru”, MHG  Biest-milch „lapte gros” ).

Dacă sensul de bază al cuvântului este de proprietar al oilor (şi brânzei), ar putea deriva din PIE  bhag-1  „a împărţi” ; din acea rădăcină ar proveni numele zeului frigian Bagaios ( Zeus ) şi slavul „Bog” ( Dumnezeu ); ca derivate mai terestre, bogat (din slavă), v.gr. phagein „a mânca”. Baciul/bagiul ar putea fi „bogatul” autohton.

Anunțuri

29 comentarii »

  1. „boss „overseer,” 1640s, Amer.Eng., from Du. baas „a master,” M.Du. baes, of obscure origin.” (etymonline.com)

    Comentariu de Roderick — Mai 19, 2012 @ 3:42 pm | Răspunde

  2. Numele localității Beușnița ar veni de la PIE *b(e)u-2, bh(e)ū̆-,”a se umfla” și ar însemna „Umflătoarea” (probabil unde râul din zonă se umflă mai des)

    Comentariu de sabinus — Mai 19, 2012 @ 4:36 pm | Răspunde

  3. Cele mai interesante sensuri le păstrează sanscrita din IE *bhag : bhájati `to divide, distribute’, ptc. bhaktá-; bhága- m. `patron, gracious lord; excellence, majesty’; bhāgá- m. `part, portion, share.

    Dacă spui „brânză smântânită” înseamnă că nu mai e vorba de umflare, ci exact pe dos.Trebuie căutat un radical IE corespunzător, poate nu are nici o legătură cu baciul în cazul ăsta. Bagiu poate fi termenul tracic pentru colastră.

    Acum încă o dezvăluire senzațională ca la „Senzaționescu” OTV însuși:

    Proto-IE: *werk’-, *wrak’-
    Meaning: to cut, to peel
    Old Indian: vr̥ścáti `to cut down, off, asunder, cleave, hew, fell (a tree)’, vráścana- m. `cutting, wounding, incision’
    Old Greek: rhákos, pl. rhákea n., aeol. (Sappho) *wrákos n. (pl. brákea)
    -bruscáte, s.f., pl. – (mag.) Resturi animale folosite în vrăji și farmece: „De făcătură așe fac: strâng câte bruscate-s pă latu pământului într-o oală și le pun la foc, așe, înt-on cuptiori (…). În oală-s labe de tăt feliu de animale de pădure. Tăt feliu de lăbucă strânji acolo, să forfotească. Trebe să fie și de cocoș de pădure și de vulpe, de tăt felul” (Bilțiu 2001: 183). – Et. nec.

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 19, 2012 @ 9:43 pm | Răspunde

    • Proto-IE: *werk’-, *wrak’- De unde vine și numele de Vîrciu și de Vîrciorova

      Comentariu de sabinus — Mai 20, 2012 @ 3:10 am | Răspunde

      • Vrană și vreascuri mai degrabă!

        Comentariu de Ioan Albu — Mai 22, 2012 @ 4:31 pm | Răspunde

    • „Senzațional” cum bruscate se suprapune perfect peste lat. frustum(gal. bruskia)
      http://en.wiktionary.org/wiki/frustum
      deci radicalul originar ar trebui să fie IE * *bhrous- „to break, to crumble”.
      înrudit cu *bhrag’- / -e- „to break”.
      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=+304&root=config
      Dacii aveau probabil toate!
      Ar mai fi și urm. http://dexonline.ro/definitie/bru%C8%99
      poate și bruftui(a arunca cu tencuială, brusca)
      http://dexonline.ro/definitie/bruft
      îmbroșcăi, bruș, bruscate…e o familie de cuvinte numeroasă și tracică.
      https://hroderic.wordpress.com/2010/11/30/batai-cu-bulgari/
      Brusca poate fi un cuv.arhaic local cf. cu îmbroșcăi!

      Comentariu de Ioan Albu — Iunie 4, 2012 @ 7:35 am | Răspunde

      • bruș ca tocilă are derivate slave cam peste tot în afară de cei răsăriteni, deci poate fi o influență tracică mai degrabă decît ilirică. Cele două rădăcini IE de mai sus n-au derivați slavi deloc, deci mă îndoiesc că ei ar putea fi emananții acestui cuvînt. Cred că „ostret” le-ar fi mai natural.

        Comentariu de Ioan Albu — Iunie 4, 2012 @ 8:47 am | Răspunde

      • Pe baza unor astfel de cuvinte putem afla care dialecte slave au fost influențate de triburile dacilor liberi de-a lungul Carpaților și Nistrului, înainte să emigreze și să ducă acest lexic „far and wide”.
        Din păcate sînt foarte puține cuvintele asupra cărora putem spune cu siguranță că n-au avut derivate slave.

        Comentariu de Ioan Albu — Iunie 4, 2012 @ 9:20 am | Răspunde

    • Citeam un articol despre lexicul albanez și am dat peste o remarcă interesantă: lexic mesapic moștenit de italieni. http://www.zeriyt.com/albanian-language-in-the-light-of-linguistic-studies-t91970.0.html
      „ bagola, bagula (cf. Alb bajgë “dung”) ”
      DEX-ul nostru dă „ bajgë, bag(ël)jë ” ,conforme cu baligă.
      Bagulă (posibil din messapică) și variabila alb.bag(ël)jë, ar putea fi cele mai arhaice forme, dar și cele mai corecte. Cine știe cînd s-a produs o metateză care ne-a dat bălegar și bajgë !
      – un coradical ar fi celticul „buar” – diarie, dar și bară(-cie) – mlaștină (alb.berrak?) ca forme adiacente.
      IE*bhog- „running water” din care vine și arom.bagiu- brînză smîntînită.(plus bahnă și celelalte derivate „carpice”). Refritor la bahnă, putem spune că n influențează cumva transformare lui g într-o laringeală? Se mai întîmplă și cu adj.lihnit (și altele).

      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=+278&root=config

      Comentariu de Sorin5780 — Iulie 30, 2012 @ 3:34 pm | Răspunde

    • IE *bhreud http://en.wiktionary.org/wiki/brit#English
      Old English brytta (“dispenser, giver, author, governor, prince”)
      brēotan (“to break in pieces, hew down, demolish, destroy, kill”).

      Deci forma asta de gândire era generală la IE-eni.

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 22, 2013 @ 5:06 pm | Răspunde

  4. M-am gândit la două însemnări mai vechi.

    „bagiu”- ar putea veni ca și următoarele (din IE bhūgh- „to bend” ):
    – alb.butë(soft)
    – irlandeză. bog- „soft, loose, lukewarm”
    – scoțiană. (celt.) bog- „soft, wet, damp, moist”(bahnă)
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/nostr/nostret&text_number=++92&root=config

    „Îndoitura” asta ar putea să fi dat sensul de muncă în tracică, pe lângă celelalte derivate, cum avem lat.labor (am aici unele dubii pe care le-am postat săpt.trecută;nici un răspuns, nimic! realy??)

    Ar putea avea legătură și cu sensul de mâncare original (IE *bhagh) cf. alb. bukë(pîine).
    „IE*bʰago. The original root *bʰag appears to have referred to „eating, food, wealth”

    Bagiu nu poate fi singular în aromână, „fish some more, Rodman”!

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 20, 2012 @ 9:36 am | Răspunde

  5. Proto-IE: *bhag-
    Meaning: to eat, drink
    Old Indian: bhaktá- n. `food, meal’; bhakṣati `to eat or drink, partake’, bhakṣá- m. `drinking or eating, drink or food’;
    Old Greek: phagẹ̄̂n `essen’, -phágo- `essend’

    Proto-IE: *bhewǝs- ???
    Meaning: colostrum
    germanic: *bius-t-a- m., *buz-d-ōn- f.

    boicoșí, (zboicoși), vb. refl. – A se rări, a se zbârci, a se ponosi: „Ș-amu, dacă-am bătrânit / Clonțu’ mi s-o bătucit, / Penele s-o boicoșit” (Memoria 2001: 4).

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 20, 2012 @ 9:48 am | Răspunde

    • *bhag- „to eat, drink” este unul şi acelaşi cu bhag-1 “a împărţi” de la Pokorny, pe care l-am menţionat. Ca referinţă, starling.rinet.ru trimite la dicţionarul lui Pokorny, a cărui interpretare am preferat-o.

      Comentariu de Roderick — Mai 29, 2012 @ 7:25 pm | Răspunde

  6. BĂCIUÍ, băciuiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A prepara brânzeturi. locul special destinat acestei acțiuni
    Renunț la celelalte idei și licitez hotărît pentru IE *bhōg- „to roast, to bake”(așa se prepara brînza)
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=2104&root=config

    Baciul(poate mai corect bagiul) e coradicalul tracic al eng.baker iar produsul final e acest bagiu(brînza zmîntînită) brînzeturile.
    Probabil că alb.bëj (do, make, cause, fabricate) vine din aceeași sursă.
    Cît privește baciul ca șef de stînă îl văd ca derivat din IE *bhag- „to spare,to divide” cu toate sensurile date în sanscrită.Baciul e omul/șeful care împarte sarcini .
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/nostr/nostret&text_number=1131&root=config

    Probabil că-n mod fortuit s-au adunat doi (sau trei) radicali IE similari, pe care nu-i mai putem deosebi.

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 28, 2012 @ 11:40 pm | Răspunde

    • Şi cât licitezi ? :) Că baciul făcea brânză cu cheag, nu pizza la cuptor cu lemne.

      Al doilea radical apare şi în articol, în varianta IE.

      Comentariu de Roderick — Mai 29, 2012 @ 6:19 am | Răspunde

      • Licitez 50 de galbeni țigănești! :)
        Cu cheag, sigur, dar nu la rece! http://www.reteteculinare.ro/articole/cum_se_face_branza_de_vaci_capra/
        IE *bhōg- „to roast, to bake” la origine însemna (și) a încălzi http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=+201&root=config

        Dacă urda se zice că vine dintr-un radical wer/*uer pentru fierbere, de ce nu și asta?
        IE *bhag- „to spare,to divide” poate să fi dat „băcie” ca loc separat la stînă, loc special destinat; la fel și zbăguri , însă a băciui( A întârzia mult într-un loc (izolat, singuratic). ) pe lîngă faptul că oieritul transhumant ar putea să fi avut o influență, poate fi și o alternativă din *bhu- to become, to be.
        Să nu uităm moștenirile IE deja recunoscute ale alb.
        bun- sheperd’s hutt și alb.mbetem -remain, become, linger, stay, keep, abide !

        Bănuiesc că „a băciui” a prepara brînzeturi ar putea porni și de la ideea de „a separa” brînza din lapte (sună idiotic, îmcerc să evit „coagulare”)

        Să nu uităm teritoriul costobocilor pe care-l ocupă moldovenii și huțulii azi.Se poate ca acest cuvînt să le fi fost caracteristic: A BĂCIUÍ ~iésc intranz. 1) rar A se afla timp îndelungat într-un loc izolat.
        bhag- „to spare,to divide”

        Comentariu de Ioan Albu — Mai 29, 2012 @ 8:08 am | Răspunde

      • Foarte neconvingător. De obicei susţinem nişte idei mai ales pentru că ne aparţin.

        Comentariu de Roderick — Mai 29, 2012 @ 7:52 pm | Răspunde

    • O completare pe o idee veche: s-ar putea ca acest BĂCIUÍ sa se fi contaminat doar fonetic cu termenul baci (elderly cf,albanezului bacë), in schimb poate pastreaza amintirea unui spatiu traditional la stana, tradus in latina din dacica.
      Sunt trei sau mai multe, dar primul e mereu prezent: fierbatoare, stana branzei (branzarie) si comarnic sau celar (rar si polimar). http://www.atmh.ro/download/carteprodusetraditionaledestana%20_21.11.2010.pdf

      Ma refer la primul, fierbatoarea, si trebuie amintit acest link foarte lamuritor> http://en.wiktionary.org/wiki/buk%C3%AB
      Nu stiu in ce masura `Illyrian bagaron (“warm”)` poate fi legat de reg. arhaic si disparut baeră (caldura foarte mare).

      arom. bagiu pare sa aiba sufixul adj. -iu. Ori ca e *bhōg-(roast) ori *bhog- (brook, stream) cu un sens de `lichid`, nu stiu, dar eu cred ca arom. pastreaza si ei un lexic arhaic pastoresc, ce ar putea completa pe cel romanesc. Cine stie, poate avem noi cateva cuvinte dacice netraduse in latina vulgara sau invers, avem traduse, dar pastreaza arom. corespondentii traco-daci.

      Multe cuvinte interesante la stana: tinciuiau (lipeau), coghilita(probabil contaminare intre cobilita si coaca), torina(loc cu iarba grasa), chisatoare, geandăr (unde se mulg oile). Acesta din urma e in mod particular captivant. In dex e geamdâr, sună turceste. Sa fie o paralela a lui `gând `, reg.gădărai si lat.prehendō, -ere, -ī, -sum, cf. radicalului IE *ghed- to take, to seize?

      alb. gjëndem- am found; gjënj , gjenj , gjëj `find
      gjet- find, regain.
      Acest arhaic geandăr ar putea surprinde un construct obisnuit pentru lexicul dacic. E verbul sufixul cu -ore (-oară la fem.), generalizat in albaneza, iar la noi ceva mai rar> http://en.wiktionary.org/wiki/m%C3%ABzore
      Mereu vezi agitatie mare la muls, oile cum fug prin culoarul stramt si sunt prinse cu mana invatata de oieri la muls. Simtul practic al dacilor ar putea sa se releve prin acest geandăr.

      La Hasdeu mai era un termen culare, locul pe unde ies oile din strunga. probabil coradical cu neol.culoar sau e vorba de un alt termen autohton din **kʷele- to move around, to drive, la fel ca adj.cul(iute, aprig). Ceva in genul etimologie lui coridor din lat.currere.(a fugi).

      PS: S-ar putea sa fi citat fara sa stiu din cartea lui Sireteanu despre lexicul pastoresc. Daca nu, sper ca i-am dat o completare de doi termeni. :)) Tare as vrea s-o gasesc undeva sa vad ce contine.

      Comentariu de Sorin5780 — Martie 30, 2014 @ 2:20 pm | Răspunde

      • pag. 67 din primul link: `Tache Papahagi explică termenul mândră „stână, loc de iernat turmele de oi şi capre“ şi
        precizează că „Mandra e folosită şase luni de iarnă (noiembrie-aprilie)“

        Poate fi autohton pana la urma. E important sa fi fost recenzat corect ca mândră, respectand astfel tiparul transformarilor straromanesti.

        Comentariu de Sorin5780 — Martie 30, 2014 @ 5:00 pm | Răspunde

      • tinciuiau (lipeau) ar putea veni din radicalul *tegu- thick, din care puteam mosteni un cuvant pentru o substanta cleioasa de lipit si verbul acesta. Altfel nu cred sa fi luat ciobanii eng.sticky. Interesant cum rad. *steig- `to stick, pierce` a evoluat la germanici. Poate avem si noi ceva similar cu acest vb. tinciui. Metoda prin care acei oieri uneau barnele la stana era prin scobirea unor laturi ale barnelor, deci radicalul s-ar putea aplica si la noi. Poate avem o forma mai veche *tingi-

        Ar mai fi in Maramures o serie de cuvinte bizare:
        tíngă, tingi, s.f. – 1. Element constructiv; contrafișă (Dăncuș 1986). 2. Bucata de lemn ce leagă picioarele mesei între ele. 3. Lemnul care prinde de-a curmezișul cornii casei între ei; căprior (ALR 1971: 273). 4. Bețele din știubei pe care albinele își pun fagurii (ALR 1956: 269; Bârsana). – Et. nec.
        tinguta- zgardan facut din margele mici, de diferite culori.

        Transpare un sens de `unire` care s-ar aplica tuturor cestor exemple.

        Comentariu de Sorin5780 — Martie 31, 2014 @ 1:31 pm | Răspunde

      • Sursa cea mai probabila ar fi *tag- to touch, gripe` (din *teg- to set) http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=1954&root=config

        Comentariu de Sorin5780 — Martie 31, 2014 @ 1:42 pm | Răspunde

      • alt coradical albanez pentru gând, gădărai , gendre/geandră și geandăr: zgjedhë (jug) https://en.wiktionary.org/wiki/zgjedh%C3%AB#Albanian
        gjedhë (vite), cu un sens inițial de „turmă”.
        Probabil că și hădărău ar putea fi un original *gădărău trecut printr-un dialect slavic. https://dexonline.ro/definitie/h%C4%83d%C4%83r%C4%83u

        https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/g%CA%B0ed-

        În maghiară nu-i nimic din terminologia tehnică ardelenească. https://en.wiktionary.org/wiki/hadar%C3%B3

        Comentariu de Sorin5780 — Iunie 21, 2016 @ 1:39 pm | Răspunde

  7. Interesant este acest *bheng’h- „thick, fat”, cu v.ind. bahú- „gros, dens”, avest. baz „gros”, let. bìezs.

    În letonă, bieza piena=lapte gros. Însă biezpiens înseamnă caş. „Bagiu” ar putea fi un derivat centum al rădăcinii, cu acel -n- pierdut cine ştie cum :)

    În aromână „bagiu” acesta mi se pare că e un termen arhaic, uzual fiind „căşeriu”.
    Poate că un nume al brânzei proaspete, asemănător cu „baci”, a dispărut fiind înlocuit de romanicul „caş”.

    Comentariu de Roderick — Mai 29, 2012 @ 7:38 pm | Răspunde

  8. IE *bhag are multe în comun cu IE *nem http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=1371&root=config

    S-ar putea ca sensul de bogăție(nemeș) să ne parvină de aici, deși nici IE * *nēy (to lead)nu-i prea departe. Am găsit sensul de neam ca „rudenie, popor” în limbile germanice http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/germet&text_number=++1874&root=config

    IE nit- „own, related” a dat probabil și neaoș, conform sensurilor din sanscrită. Ar fi drăguț ca măcar în dreptul acestui cuvințel să nu mai stea orig.slavă sau ungurească.
    E o prostie să pui și imaș (corect nimaș) în dreptul ungurilor, cînd acolo înseamnă „urmă”. IE *nem- to graze a dat atîtea derivate, chiar și-n latină, numai noi ne prostim cu Dex-ul nostru.

    Comentariu de Ioan Albu — Iunie 17, 2012 @ 1:03 pm | Răspunde

    • Acum, că ţi-ai tras acel gravatar tare, ai putea să-ţi faci şi un blog (sau, dacă ai, să mi-l spui şi mie).
      Deocamdată blogul meu merge în regim de avarie, pe jantă, aşa ceva.

      Comentariu de Roderick — Iunie 19, 2012 @ 6:42 am | Răspunde

      • Sînt foarte nou pe Gravatar, nici nu știu cu ce se mănîncă încă. Dacă încep să scriu ceva în blogosferă te anunț.

        Comentariu de Ioan Albu — Iunie 19, 2012 @ 9:20 am | Răspunde

  9. https://dexonline.ro/definitie/b%C4%83cit

    Mai demult am notat existența unui sufix posesiv paleo-balcanic în albaneză: -it (ex: birit, djalit – al fiului, babait – al tatălui). Prezent și-n armeană, dar ieșit din uz încă din antichitate: https://en.wiktionary.org/wiki/%D5%B1%D5%B4%D5%A5%D5%A9#Armenian

    Cred că am păstrat și noi sufixul ăsta în terminologia păstorească: băcit https://dexonline.ro/definitie/b%C4%83cit

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 7, 2016 @ 8:20 am | Răspunde

  10. E posibil ca vechea denumire a ținutului Bacea, populată până târziu de către „vlahi”, păstori români, să poarte o denumire ce corespunde temei *bag, *bac (bagiu, bahnă, bagnă) , adică zonă cu multe mlaștini și nu legat de apelativul baci (reg. bata, bată). Sufixul -ia, -ea, -a ar surprinde acea terminație de plural daco-albano-latină, redescoperită de către un lingvist român în toponimia noastră, frecventă și ca formator de antroponime. Probabil nume de neam.

    https://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83cia,_Hunedoara de remarcat top. Palota, probabil coradical cu lat.palus, top.Paloda, rom. pălucă și altele.
    Alt top.Palota aici: https://ro.wikipedia.org/wiki/Palota,_Bihor
    Bihorul a fost mult timp propice creșterii vitelor, ocupația importantă dpdpv economic și pentru daci, de la care avem specii de bivoli (biephi, *bifal/bifar-bihor/bihar- bivol ? ). Aveau multe râuri care se revărsau frecvent formând bare propice creșterii vitelor.
    https://toponime.wordpress.com/2011/05/19/bahlui/

    Într-o zi, s-ar putea ca unul mai isteț ca mine să găsească toate formele mai vechi, corecte dpdv fonetic, toate încrengăturile acestei familii lexicale răspândite în toată românimea.

    Mai adaug unul: băcí v [At: CHEST. V / 166 / PI: -esc / E: baci] 1-8 A băciui (1-8). 9 (C. este rufa, părul) A unge cu unt și usuc, pentru a fi apărat de insecte.
    https://paganelis.wordpress.com/2015/11/01/despre-bacea/

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 28, 2017 @ 10:54 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: