Istoriile lui Roderick

Mai 22, 2012

Tauri străvechi

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 10:56 pm

( un articol mai „dacoman”, fără daci )

Din limba paionă s-a păstrat un nume al zimbrului – monapos  sau monaipos.

Riscând şi aici o ipoteză etimologică, cel puţin prima parte a cuvântului (mon-) ar putea proveni din PIE *mony- „greabăn, coamă” ( v.ind. mányā „ceafă”, engl. mane ).

E posibil ca „-apos” să fi însemnat bou sau taur; plauzibil semantic, pentru că zimbrul este un „bou cu coamă” şi înalt în cerbice.  În acest caz, cred că -apos e un cuvânt posibil non-IE; poate legat cumva de numele  boului Apis , poate (?) de proto-semiticul *yapan- „taur tânăr”. E posibilă însă şi originea IE, legile transformărilor fonetice fiind discutabile în  cazul limbii paione, cel puţin… Apoi, forma -aipos sau -apos este oare veridică? (de ex. PIE *Ait- „deer, ram” > v.ind. éta- „specie de cerb”, let. àita „oaie” ).

Cred însă că numele animalelor sălbatice -mai ales al celor mai rar întâlnite- provine în majoritatea cazurilor din surse vechi, cu sensul greu de desluşit, fiind adevărate relicte lingvistice.

Monapos ar putea fi un corespondent IE al altaicului *mūńa(kV) „cerb” (japonez manaka „a respectful name for a deer”) şi uralicului *mänV ( magh. mén  „armăsar” ); din rădăcina boreană MVNV ar proveni şi amerind. *mana „cerb”…

*

Un cult secret practicat în antichitate în Samothrake şi alte insule era dedicat zeităţilor numite Kabiri . În mod tradiţional cultul era considerat de origine tracă; Kabirii erau divinităţi chtoniene.

Etimologiile propuse pentru „Kabiri” sunt diverse, IE şi non-IE (vezi de ex. Sorin Paliga- „Mitologia tracilor”). După starling.rinet.ru, numele Kabirilor este legat de cel al divinităţii hinduse Kubera ( din PIE *kabeir-o-  )

În articolul pe care li-l dedică wikipedia mi-a atras atenţia un amănunt: printre ofrandele aduse Kabirilor se numărau mici tauri de bronz. Firesc pentru un cult chtonian; Taurul e o zodie de pământ. Dar n-ar fi exclus ca numele Kabirilor să însemne chiar „tauri”, cf. rădăcinii proto-afro-asiatice *kabir- „taur” ( neatestată însă… în afara Africii; hadiya kobira „bivol” ).


21 comentarii »

  1. Sînt veritabil consternat: n-ai spus nimic de tracicul bonassos(taur) ca find o alternativă la paionicul monapos(alternanța b/m) :)
    Trecînd peste dezamăgire, eu aș aminti de tracicul pusinas(codru de pini) cu legături vii în alb. și astfel am avea „coamă înțepătoare”(„protruding mane”).Cea mai simplă idee ar fi monapos să fie un simplu adj. sufixat , legat de greabăn sau coama voluminoasă: „încomat” pur și simplu.
    S-ar putea ca rom.munună să vină din IE *mony! ..Coroană de flori purtată pe cap de fete.

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 23, 2012 @ 9:16 am | Răspunde

    • Despre munună, de acum 3 ani…. https://hroderic.wordpress.com/2009/06/30/mununa/

      La alternanţa b-m poţi să o adaugi pe cea p – ss ; sau nu e o problemă ?

      Comentariu de Roderick — Mai 23, 2012 @ 11:31 am | Răspunde

      • Te cramponezi de un sufix, zău? :)
        Despre ciuleandră(juleandră, șuleandră) ai scris că vine din IE *ya- „to move, to ride”?

        Comentariu de Ioan Albu — Mai 23, 2012 @ 11:51 am

      • Nu mă chiar cramponez, mai ales că bonasus ( sau bonnacon ) trăia tot prin Paionia.
        Fooarte tare creatură – http://bestiary.ca/beasts/beast80.htm

        Mai vedem, mai caut dar la ore mai A.M.

        Comentariu de Roderick — Mai 23, 2012 @ 12:14 pm

      • Singurele cuvinte de a căror formă putem fi siguri sunt cele de azi. În rest, e plin de erori de copiere…

        Dacă luăm „bonnacon”, independent de cele spuse aici, prima impresie ar fi că seamănă cu „bou”.

        Ar putea fi literal „bou lânos” ( PIE *gʷow- „bou, vacă”, gr.bôu̯-s, v.irl. bō + PIE *nak- „lână”, gr. nakos; altă variantă, mai potrivită poate cu alternanţa bonacon/bonasus ar fi PIE *nak(‘)- to press, to be heavy). Topica acestui compus nu este greacă; ar putea fi celtică ( subst. urmat de adjectiv ). Chiar cuvântul ar putea fi celtic.

        Pentru „monapos” prefer însă varianta înrudirii cu altaicul *mūńa(kV) .

        Să zicem că bonacon-bonasus ar fi doar o variantă a lui „monapos”. Pentru mine o mare problemă a fost acel „p”, care s-ar putea explica acum.

        Î.a.c. aş avansa ipoteza unei rădăcini IE *monakʷ- , care ar da în greacă *monap- şi în tracă *monac- sau *bonac- .
        În alternanţa b-m, în acest caz cel puţin, la început ar fi m ( poate cf. antic Musaios – actual Buzău ).

        *
        În Marea Neagră a trăit până prin anii 80 (cel puţin; Mitică Georgescu o menţionează printre mamiferele din România, în extremitatea sudică a litoralului nostru) o focă numită ştiinţific Monachus monachus, în engleză „monk seal”; se spune că numele i-a fost dat datorită coloritului şi obiceiurilor solitare.

        În română, însă, foca era numită „viţel de mare”. „Monachus” coincide ciudat cu monapos – bonacon … Probabil că e doar o coincidenţă, dar merită cercetat.

        Comentariu de Roderick — Mai 24, 2012 @ 2:48 am

      • Acest IE *yā- to move (intr.), to ride (?) ar putea sta la baza mai multor cuvinte, cum ar fi juleandră(ciuleandră și șuleandră/juleandră- boarfă,femeie ușoară,poate cuprinde sensul baltic de „călăreață” sau „vagaboandă” mai degrabă), jielț(rîu; la celți semnifica „vad”), chiar și castrul Jidava ar putea păstra o formă dacică din IE *ya (referitor la rîul Jiu și jian etc.cu toate sensurile lor; nu mai e nevoie să facem acrobații între răd.IE pentru viață și alte idei)
        Aici ar intra și următoarele:
        “jigăț adj. m. (reg.) vioi, mândru.”
        “jgăț, jgăți, s.m. (reg.) copil mic și iute; zgâtie. ” (DAR)

        Probabil că mai sînt vreo două!

        Comentariu de Ioan Albu — Mai 24, 2012 @ 7:18 am

  2. Proto-IE: *pArs-
    Meaning: bull, ox
    monapors??

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 23, 2012 @ 9:22 am | Răspunde

  3. Căutînd în lista lui Duridanov mi-am adus aminte de
    râncắu, râncăi, s.m. – 1. Taurul care nu e complet jugănit (Papahagi 1925). 2. (despre oameni) Care se agită, care caută în permanență sămânță de scandal (Hotea 2006). – Din sl. raka „mână” (Tiktin cf. DER), referitor la operația de castrare (nereușită).
    rấcă, s.f. – Ceartă, sfadă, discordie. – Din râcâi „a scurma, a răscoli”.
    râncălắu, s.m. – Hermafrodit (Papahagi 1925). – Din râncău + -lău.

    Ar putea fi o familie numeroasă de cuvinte tracice legate de
    raka(s) ‘eroded place, a gully’ [Lith. rakti ‘to burrow’]
    În slavă există o legătură directă între a săpa(kopa)și a castra (sl.skopiti).

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 23, 2012 @ 10:00 am | Răspunde

  4. PIE *mony- “greabăn, coamă”

    În românește s-a păstrat sub numele de familie Moană

    Comentariu de sabinus — Mai 23, 2012 @ 6:53 pm | Răspunde

    • Mi se pare că s-a vorbit (de către lingvişti?) despre acest nume, sau despre „Monea”, ca posibil autohton

      Comentariu de Roderick — Mai 24, 2012 @ 1:42 am | Răspunde

  5. tracă *monac-

    Cel care poarte o căciulă de blană înseamnă că este „cel – cu – monac”. Căciula de blană (dacică, țuguiată) este „cu – monac”

    COMĂNÁC^1, comănace, s.n. 1. Acoperământ al capului, de formă cilindrică, fără boruri, confecționat din lână sau din pâslă, purtat de călugări și de călugărițe. * Expr. (Glumeț) A-și pune capul sub comănac = a se călugări. 2. Acoperământ al capului asemănător cu comănacul^1 (1) purtat odinioară de bărbați. ** Căciulită de mătase sau de stofă scumpă, purtată altădată de femei. [Var.: comanác s.n.] – Et. nec.

    De altfel, această denumire (monac) se regăsește și în numele de familie Monac

    Comentariu de sabinus — Mai 24, 2012 @ 4:10 am | Răspunde

    • Iar *bonac- a dat bonetă

      Comentariu de sabinus — Mai 24, 2012 @ 4:13 am | Răspunde

    • Vezi și comănaci, care a dat Comăneci

      Comentariu de sabinus — Mai 24, 2012 @ 4:14 am | Răspunde

  6. La cap.animale(și diverse) remarc cîteva regionalisme care ar putea fi tracice:
    – bogăreá, bogărele, adj. – (ref. la oi) Mică, îndesată, măruntă (Papahagi 1925). – Cf. magh. bogár.
    – bogărél, bogărei, s.m. – Bou nu prea mare, dar bun de jug (Bilțiu 1996: 101; Orțâța-Codru). – Cf. magh. bogár.
    – băcuiéț, -e, (băcueț), s.n. – 1. Sac mic, desagă – Contaminare dintre magh. bacó și săcuieț (MDA).
    – bociulíe, -i, (buciulie), s.f. – Boboc, mugur; căciulie; capsula cu sămânță de la floare
    http://dexonline.ro/definitie/boboc
    http://dexonline.ro/definitie/buc
    – ministrul Boc :)
    ung.bogar- „beetle, bug”
    Eu cred că aproape toate vin direct din tracică și sînt cîteva paralele depărtate ca geografie: alb. „i vogël”, ir.beag, galez.bach/bychan , breton bic’han.
    Termenul alb.a suferit o transformare minoră dar clasică pentru lexicul principal moștenit din IE: b urmat de „u” devine v (ex: rom.abur=alb.avull).
    Încă n-am găsit rădăcina IE corespunzătoare, dar mai caut!

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 24, 2012 @ 1:44 pm | Răspunde

  7. Monapos
    -poate fi *uks- „bull, ox” în partea secundă(tohar.A ops), iar prima parte o fi din IE *mon-munte (sau *mony- coamă).
    -monaipos o fi un genitiv: „bourul muntelui”
    -IE *uks putea suferi o metateză care să ușureze pronunția, așa cum fac slavii cu „rob” din IE*orbh..și multe altele.
    PS: paionii ăștia se presupune c-ar fi o colonie de anatolieni(poate luvieni), însă știu că am citit undeva că bolinthos era tălmăcit drept bour-piatră/munte(gr.lithos) de către un amator.Pe de altă parte sînt subliniate cîteva toponime terminate în -inthos care erau specifice pelasgilor, tot niște anatolieni.Deci poate fi doar *bol (eng.bull) cu sufix specific unui grup IE.

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 27, 2012 @ 4:35 pm | Răspunde

  8. La bujorul de munte i se mai spune și Peonia (paionia)

    http://muntiisifotografiadepeisaj.blogspot.ro/2010_05_01_archive.html

    Paeonia peregrina var. romanica

    Comentariu de sabinus — Iulie 29, 2012 @ 7:55 am | Răspunde

  9. […] altă posibilitate, propusă mai demult de d-l Ioan Albu într-un comentariu ( vezi articolul https://hroderic.wordpress.com/2012/05/22/tauri-stravechi/ ), este ca bonasus să fie o variantă a cuvântului paion monapos/monaipos , în temeiul unei […]

    Pingback de Bonnacon și bonasia | Istoriile lui Roderick — Iulie 3, 2013 @ 9:45 pm | Răspunde

  10. drigánă, drigáne, s.f. (reg.) bivoliță.
    drigánă și drăgánă f., pl. e (pol. drygant, litv. drigantas și dragantas, armăsar). Trans. sud. Bivoliță.

    Care o fi legătura între armăsar și bivoliță?

    Comentariu de Sorin5780 — August 27, 2013 @ 10:20 pm | Răspunde

    • Cred că e ceva legat de mărime sau „animal de turmă. Undeva în munții Tatra slovaci e toponimul Drygant. http://pl.wikipedia.org/wiki/Drygant
      Dialectal în slovacă înseamnă cal mare/masiv, iar în poloneză e armăsar, la fel ca-n lituaniană. Încă n-am găsit etimologia sa, dar pare un cuvînt foarte rar în fiecare din aceste limbi. Nici în poloneză nu-l decît ca regonalism și poate fi un împrumut din lituaniană. Polonezii aveau granița cu ungurii undeva prin Slovacia de sud, deci cred că ar putea fi un cuvînt călător.

      Dacă ar fi să ghicesc ar fi IE *drag- to drag, to scrape- pentru lit.dragantas (armăsar), totuși în slovacă e singurul element, mărimea, care se poate aplica și bivoliței.
      Poate chiar *dhergh-,*dhregh- to hold” e sursa, adică un sens de bine legat, prin urmare puternic și viril (sensul de armăsar, valabil și cu bivolița) sau e vorba de un termen pentru turmă dispărut, din care avem bivoliță. http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=+399&root=config

      Comentariu de Sorin5780 — August 27, 2013 @ 11:07 pm | Răspunde

  11. ”inóc m. (vsl. inokŭ, singuratic, pustnic, mistreț, d. inŭ, unu, ca și gr. moniós, mistreț, d. mónos, singur, și fr. sanglier, mistreț, d. lat. singularis, singuratic. V. inorog). Vechĭ. Rar. Pustnic. Porc sălbatic.” (Scriban, dexonline.ro)

    Monaipos ar putea corespunde cu gr. moniós ”mistreț”, sensul de bază fiind cel de ”taur solitar”.

    Comentariu de Roderick — Octombrie 23, 2016 @ 10:01 pm | Răspunde

    • Așadar, inuiții sunt „singuraticii”

      Comentariu de sabinus — Octombrie 30, 2016 @ 3:17 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: