Istoriile lui Roderick

Mai 26, 2012

Peştii din lacul Prasias

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 3:04 am

Mai întâi, cu legătură doar tangenţială cu titlul articolului, am remarcat cât de multe nume de peşti de-ai noştri (în general peşti mici, de râu) se termină în -ete: juvete, oblete, asprete, babete, molete, poprete, sforetesorete … Regional, în loc de -ete este –eţ ( uneori fiind atestată doar forma în -eţ, ca de ex. în „stoiceţ”)

Nu ştiu dacă asta poate însemna ceva; sufixul -ete/-eţ are „utilitate” generală. Dar nu e exclus să se fi suprapus unui cuvânt însemnând peşte. Unele din numele peştilor de mai sus au etimologie necunoscută în dicţionare.

Din PIE *at-/*et- „a k. of freshwater fish” provin lat. attilus , gr. ételis , lit. atìs, let. ãte, aceste cuvinte desemnând însă peşti mari.

*

S-au păstrat, din enigmatica limbă a paionilor, două nume de specii de peşti – paprax şi tilôn – care ar fi trăit în lacul Prasias (după I.I. Russu, Prasias ar putea fi nume tracic, din IE *pers- „a stropi, a pulveriza” ).

La prima „auzire”, paprax mi-a adus aminte de poprete ( sinonim cu asprete – Romanichthys valsanicola ), un peşte endemic, relict terţiar, vieţuind pe versantul sudic al Munţilor Făgăraşului (râul Vâlsan fiind ultimul lui refugiu). Acest peştişor ar trebui poate să ne fie foarte drag, nu doar pentru că este endemic României, ci şi pentru că trăieşte ( încă! )  aproape de locurile unde a început statalitatea românească.

Din familia Percidae , popretele ar putea – ca şi paionul paprax să aibă aceeaşi etimologie ca şi numele familiei, PIE *perǝk(‘)- prek̂- „a k. of spotty fish (trout, perch)”  ( gr.   perke > Percidae ); o reduplicare, ca şi în „păpărugă” = buburuză, cuvânt avându-şi originea probabil în acelaşi PIE însemnând „cu picăţele”. De remarcat e faptul că fenomenul ar apărea, în cazul lui paprax, într-o limbă antică.

Din aceeaşi rădăcină ar putea proveni porcuşor („specie de pește mărunt cu corpul în formă de fus, de culoare deschisă, cu un șir de pete negricioase pe laturi” ).

Pentru „asprete” DEX dă explicaţia probabil cea mai la îndemână (din „aspru” < lat. asper ). Wikipedia în ediţie germană oferă aceeaşi etimologie, punând-o în legătură cu numele altei specii ( „Den Einheimischen war er als Asprete (von lat. asper„rau“, vgl. auch den verwandten Fisch Zingel asper, wegen der Rauheit der Schuppen) seit je bekannt”  ; în Elveţia acel peşte e numit Apron). Explicaţia nu mi se pare suficient de convingătoare. Există de ex. un grec áspalos ( peşte ), aspaliéu̯-s „pescar” , care în unele dicţionare sunt puse în legătură cu PIE *(a)skʷal- (rădăcina lat. squalus „rechin” şi a engl. whale , un peşte mărişor deci) , în altele nu.

Tilôn ar putea fi legat de gr. ételis, lat. attilus – de care am vorbit mai sus; ori poate un derivat al PIE *tī- „mud; to moisten” ( ? ).

Am avea (?) şi

țîr (-ri), s.m. – Varietate de scrumbie sărată. – Mr. țir. Ngr. ταήρος (Tiktin; Gáldi 262), cf. tc. çiroz, bg. ciroz.”  (DER)

Anunțuri

5 comentarii »

  1. Cred că -ete (-et) e doar un simplu sufix adjectival. E prezent și-n albaneză : thikte Oblete conțin arh. oblu (drept, neted), sorete nu mai are nevoie de explicații;
    asprete se referă la solzi, poprete la viteză ?http://dexonline.ro/lexem/popri%C8%99te/193199
    Altă soluție la îndemînă e vb. a popri. Descrie bine acest pește „Specia paleoforma. Relict tertiar. Traieste pe fundul apelor de munte, pe sub pietrele mari din mijlocul raului acolo unde curentul este puternic. Rapitor.”
    http://povestipescaresti.ro/enciclopedie/specii-de-pesti/asprete/
    Văd că-i mai zice sorete și popete.

    Într-un articol despre asprete numărau efectivul său în 2001 la 10-15 exemplare. Mai poate fi revitalizată specia cu atît de puțini pești?
    La Pokorny spune că paprax (păstrăv) e tracic, nu-i menționează pe peioni. Paparugă e sinonim și pentru Paparudă.
    Dacă Paprax e peionic, aceștia ar putea fi centum ? Mai e pîrșul care ar putea veni din ac.rădăcină.

    Tilon ar putea avea un sufix clasic al tracilor: ex. brilon .

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 14, 2013 @ 10:52 am | Răspunde

    • i thiktë- bluff, steep, precipitous (țigmău, țicmău, țicău)

      Comentariu de Sorin5780 — Iulie 14, 2013 @ 11:01 am | Răspunde

    • „bardzucánat,-ă (adj.) „mouton gris ou chèvre grise qui a des raies rouges le long de la tête”, compus, ca şi asprucánat, florucánat, din bardzu+cánat ‘cenuşiu, cărunt'<lat. canutus (Papahagi DDA 256).”
      http://soltdm.com/langmod/romana/etim/barza.htm

      Asprete nu e singurul adj. după cum vezi acel „asprucănat”

      Comentariu de Sorin5780 — August 18, 2013 @ 7:22 am | Răspunde

  2. parsemat- ÎNV. presărat, împestrițat

    praș, prași, s.m. (reg.) strop, fir, fărâmă, pic. IE *pers sau *prek’

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 14, 2013 @ 8:34 pm | Răspunde

  3. *perǝk(‘)- , prek̂- ”a k. of spotty fish (trout, perch)”

    PERCEÁT adj. v. jegos, mânjit, murdar, negru, nespălat, pătat, răpănos, slinos, soios.
    perceát, -ă, adj. (reg.) 1. pătat, murdar. 2. (la f.) fardată exagerat. 3. pestriț, bălțat, tărcat.
    Nu are etimologie!

    Comentariu de Sorin5780 — August 10, 2013 @ 7:44 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: