Istoriile lui Roderick

Mai 30, 2012

Mulţam

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 8:46 pm

Dicţionarele noastre explică verbul „a mulţumi” prin formula de urare „La mulţi ani”.

Pe lângă atâtea etimologii dubioase pe care le-a dat aici, iată încă una: cum ar fi dacă „a mulţumi” e înrudit cu germ. melden „a anunţa, a raporta” ?

Rădăcina cuvântului german este *meldh-1  „to pronounce ritual words” (Pokorny), cu derivate ca hitt. maltai „a ruga”, lit. maldà „rugăciune”. Sensul explicit de „mulţumire” nu apare în derivatele IE, dar este prezent de ex. în rădăcina kartvelică înrudită cu cea PIE – *madl- „gratitude, grace”.

De ce ar apărea acel „ţ” în „mulţumi” în locul IE dh ? Nu ştiu.

Ar putea exista cazuri similare: PIE *ghrenǝdh- „to pound, to scrape” – rom. „a grunţăi” ( remarcaţi şi u în loc de e, ca în „a mulţumi” ); PIE *dhēdh- „grandfather, grandmother” – rom. ţaţă; PIE *gidh- „ied” – rom. gâţ „ied” ( ! ).

Câtă credibilitate să acordăm acestei ipoteze ? Prea multă nu îi acord nici eu. Dar merită să fie menţionată.

12 comentarii »

  1. Am putea presupune faptul că și dacii se rugau la zei avînd un coradical din IE *meldh, cum e lit.meldziu .Dacă nu era molitva era sigur mulțam.
    Mă aștept ca dacii/românii să fi dezvoltat și ei un sens secundar cum utilează italienii „prego”.
    Pînă la urmă și lat.gratias nu vine tot dintr-o rădăcină oarecum similară: *gʷerǝ-, *gʷrā-
    Meaning: to praise?

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 30, 2012 @ 10:06 pm | Răspunde

  2. *meldh-1 “to pronounce ritual words”
    mulțămitúră, -i, s.f. – Poezie care se rostește la finele colindatului de către unul din colindători, prin care se exprimă mulțumirea pentru darurile primite și prin care se fac urări gazdei; după care urma un răspuns al fetei care mulțumea feciorilor că au colindat-o. Obicei specific în zona Codru. – Din mulțumi (< mult, cf. urarea mulți ani) + -tură.

    Comentariu de Ioan Albu — Mai 30, 2012 @ 10:16 pm | Răspunde

  3. m-am ganditi si eu la „multumesc”, incercam sa-l explic prin „mult om esti” adica „mare, bun, etc.om esti”, dar nu stiu pe cine convinge…

    Comentariu de mona lupu — Mai 31, 2012 @ 8:31 pm | Răspunde

  4. Gîț (miel, ied) se înrudește probabil cu alb. gic(piglet), la nivel general de pui. O altă coincidență e cu reg.nordic gîț -ă(-uri):
    gâț, -uri, (gâță), s.n. – Grup de 2-3 oi. Mai multe gâțuri formează un botei; 5-7 boteie formează o stână: „La noi nu-s multe oi, e așa, câte vo trei gâțuri” (Papahagi 1925; Vad). – Et. nec. (MDA)

    Ăsta vine din IE *gʷhedh- to keep(apropiat de sennsurile luate la germanici), la fel și gașcă. Mi se pare interesantă terminația celor trei termeni: gîț(miel,ied sau cîrd mic), africata ț se potrivește cu formarea diminutivului la albanezi cu th și dh;
    gîț desemnează o „congregație” micuță, de doar două sau trei oi. Din nou, poate fi o coincidență în cazurile de față, dar nu la modul general.

    Gașcă mai poate avea o origine identică cu alb.bashkë(together, jointly, both, teamwise, by clubbing together ) din IE bhask- bundle. Pornim de la presupunerea că moldovenii au palatalizat o formă mai veche *bașcă, așa cum au obiceiul în atîtea alte ocazii(ex: ghilan). Ar însemna că-i un regionalism mold. , generalizat într-un tîrziu.
    Gașcă(colibă) poate fi o variantă obscură pentru sensul original al „casei” în latină și albaneză (kasolle).Imposibil să nu fi fost și tracic. De multe ori, anticul k devine g, dar nu și pentru term.latini.

    Comentariu de Ioan Albu — Iunie 14, 2012 @ 7:07 pm | Răspunde

    • Interesant.
      Sunt în bască două cuvinte, „guti” şi „gitxi” (=puţin, puţini), care ar avea rădăcini diferite cf. starling.rinet.ru, *guti resp. *giči

      Explicaţia ta e totuşi destul de bună, încă nu adaug „gâţ”=cârd f. mic la dosarul basc :)
      Ca alternativă, vezi şi *kat la Pokorny

      P.S. despre alb. gic „purcel” am discutat mai demult cu d-l Opgrinius … https://hroderic.wordpress.com/about-2/

      Comentariu de Roderick — Iunie 14, 2012 @ 8:26 pm | Răspunde

      • IE *kat e interesant pentru a explica cătușe, dar și un fel de „turmă”.Am putea avea ceată în sud și gîțuri în nord așa cum avem a scaturi(a izvorî; scăturină- izvor, obîrșie) cf. lat.scaturio/scateo dar și zgîtie(șarpe sau fată tînără sprințară, zglobie), ambele din IE *skat- „to jump, to splash out”
        Din cîte știu, primul reg. circula în interiorul Carpaților iar celălalt în exterior(la Creangă, Mold.)
        Totuși, de obicei fonetismul este exact pe dos, N-V și centrul fiind mai conservatoare, mai fidele originalului.
        Preferatele mele sînt reg.din Banat, Maramureș și Moldova de sus.(scamnie, fărînă, ștercumă/șterc, toapsec, rînios, zgărburi, vergură etc. )

        Comentariu de Ioan Albu — Iunie 16, 2012 @ 8:34 am

      • Reg. scamnie (lat.scamnus; IE *skambh-to prop up, to support) avea în latină și o „rudă” mai săracă, un fel de scaun pentru picioare, ceva mai lung, numit scabillum.
        Cred că s-a păstrat în urm.
        scobar- capră de lemn folosită la executarea ulucelor, în industria țărănească.
        Asta dacă nu e cumva un simplu coradical sau din IE skabh.

        Comentariu de Ioan Albu — Iunie 16, 2012 @ 8:50 am

    • gaşcă- colibă ar putea veni din *ghAug’h- „to hide, to guard”, ca lit. gūžta „cuib”, sanscr. guhā́ „ascunzătoare”.

      Dacă „gojineaţă” (= adăpost pentru porci ) nu are legătură cu „godin” (purcel), ar putea fi legat de cuvintele de mai sus.
      Poate că forma mai veche a lui „gaşcă” va fi fost „gajcă”, „goajcă” (?)

      *

      Pentru „botei” ar putea fi valabilă o explicaţie menţionată în DER:
      „botei (var. botău), s.n. (turmă), pus în legătură de Diculescu, Elementele, 444, cu gr. βότον…”

      Gr. botón , corad. cu lit. gúotas „turmă”, ar proveni din PIE *gʷō- „to graze” , cf. starling.rinet.ru

      Comentariu de Roderick — Iunie 14, 2012 @ 9:24 pm | Răspunde

      • E posibil ca „gâţ” şi „botei” să provină pe căi diferite din aceeaşi rădăcină *gʷō-

        Lit. „guotas” ~ rom. „gâţ”, dar şi „botei”

        Comentariu de Roderick — Iunie 15, 2012 @ 10:01 pm

      • P.S. mea culpa ! n-am băgat de seamă comentariul tău senzaţional din 3 iunie a.c. la https://hroderic.wordpress.com/2012/05/13/ghiuj/ în care spui aceeaşi chestie despre „botei”, nu şi despre „gâţ”

        Comentariu de Roderick — Iulie 1, 2012 @ 6:49 am

    • Dar nagâț cum s-ar traduce? (nagâț – na-gâț)

      NAGẤȚ, nagâți, s. m. Pasăre migratoare de baltă de mărimea unui porumbel, cu penele negre-verzui pe spate și pe piept, albe pe pântece și cu un moț negru în creștet; bibic2 (Vanellus vanellus). ♦ Epitet glumeț dat în special copiilor. – Probabil formație onomatopeică.
      Sursa: DEX ’98 (1998)

      Comentariu de sabinus — Iunie 15, 2012 @ 3:01 pm | Răspunde

    • Etimologia pierdută pentru botei?

      „Satul Botoşana, numit, iniţial, Botuşani, are o semnificaţie toponimică străveche, botuşanii fiind păstorii oilor botee, adică sterpe, iar locul în care se aşezau astfel de stâne se numea, de regulă, botuş. Botoşana reprezintă, deci, vatra veche a unei obşti păstoreşti, dar atestată documentar abia în 14 octombrie 1498, când Ştefan cel Mare dăruia Mănăstirii Putna „satul Botuşani”.

      http://dragusanul.ro/category/povestea-asezarilor-bucovinene-i-si-ii/

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 23, 2015 @ 9:29 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: